12 cuvinte imposibil de tradus… şi traducerile lor
http://www.ziarulmetropolis.ro/12-cuvinte-imposibil-de-tradus-si-traducerile-lor/

Cuvinte precum termenul portughez “saudade” şi cel danez “hyggelig” nu pot fi înţelese cu adevărat decât de vorbitorii nativi, potrivit unei credinţe populare pe care David Shariatmadari de la publicaţia britanică The Guardian încearcă să o demonteze într-un articol publicat pe site-ul ziarului, citat de Mediafax.

Un articol de Petre Ivan|23 August 2014

Tuturor ne-ar plăcea să credem în existenţa cuvintelor intraductibile, scrie Shariatmadari. Este un gând atât de romantic: cuvintele acestea există undeva, ca nişte insule nedescoperite, idei pe care nu le-am putut concepe vreodată. Bine păzite împotriva străinilor, au rezistat peste secole, ca nişte sâmburi de cultură trecuţi cu vederea de restul lumii.

Există câteva presupuneri de ordin lingvistic şi altele non-lingvistice legate de această credinţă, cele mai multe fiind uşor de combătut. De exemplu, ideea că orice aspect al experienţei umane ar putea fi inaccesibil cuiva doar pentru că vorbeşte altă limbă. Sau că, dacă o limbă nu are un cuvânt pentru un concept – asta înainte de a defini exact ce este un “cuvânt” – nu există niciun mod de a exprima acel concept.

Apoi este ideea potrivit căreia cuvintele sunt o cheie potrivită pentru accesul la cultura care le foloseşte. Persoanele aflate sub influenţa alcoolului ar putea avea o mulţime de moduri pentru a exprima euforia pe care o trăiesc. Cei religioşi ar putea avea un vocabular foarte bogat pentru exprimarea stărilor mistice şi tot aşa. Şi-apoi vine rândul exemplelor de astfel de cuvinte considerate intraductibile, utilizate la nesfârşit în discuţiile pe această temă. Dacă este să le analizăm puţin, niciunul nu stă în picioare, scrie David Shariatmadari.

“Hyggelig” este un cuvânt danez. Un site îl defineşte ca fiind “mentalitatea şi conduita de a fi drăguţ şi prietenos”. “Sună foarte mult a «ospitalier», nu-i aşa”, se întreabă jurnalistul.

Portughezul “saudade” apare în foarte multe liste de cuvinte intraductibile. Scriitorul Manuel de Melo l-a definit ca pe “o plăcere care doare, o durere care te bucură”. Ce ziceţi de “nostalgie” sau “dor” ca traducere?

“Utepils” înseamnă, în norvegiană, “a sta afară, într-o zi însorită, savurând o bere”. Problema cu acest cuvânt este că nu este un verb, cum mulţi cred, ci un substantiv compus. “Ute” înseamnă “afară”, iar “pils” se referă la bere, deci cuvântul înseamnă, practic, “o bere afară”. Nicio descoperire culturală majoră aici, nu-i aşa?

Japonezul “aware” este considerat imposibil de tradus într-un singur cuvânt şi ar însemna “senzaţia dulce-amară lăsată de trăirea unui scurt moment de frumuseţe transcendentă”. Enciclopedia Stanford de Filosofie spune că asta înseamnă, succint, “pathos”.

“Lítost” este un cuvânt ceh despre care Milan Kundera a spus ca nu îl poate traduce. L-a definit ca fiind “o stare de chin la descoperirea propriei stări deplorabile, dureri”. Nu am putea traduce asta prin angoasă, regret, remuşcare, ruşine, milă de sine?

Çekoslovakyalılaştıramadıklarımızdanmışsınıze este în turcă. După ce Cehoslovacia s-a destrămat, turcii s-au trezit cu un cuvânt nou şi foarte lung, care ar însemna “tu eşti unul dintre aceia despre care se spune că nu l-am putut face cehoslovac”. Aici este vorba despre o chichiţă gramaticală. Turca este o limbă aglutinantă, în care diferite părţi de vorbire, elemente de marcare a timpului şi a cazului, sunt puse împreună. Nu e cuvânt, ci o frază.

“Schnapsidee” este o creaţie germană. Ar însemna “plan ingenios pus la cale în timp ce eşti beat” sau, mai pe româneşte, “idee venită la băutură”. Nu este tocmai un concept rezervat exclusiv nemţilor, parcă…

“Waldeinsamskeit” este tot german şi a fost impus în limbă de poetul romantic Ludwig Tieck. Este descris ca “sentimentul de a fi singur în mijlocul pădurii şi a simţi o legătură cu natura”. Germana este o limbă care foloseşte foarte mult derivaţii ale sintaxei pentru a forma noi cuvinte. În engleză se foloseşte un procedeu asemănător, dar utilizînd cratima (forest-solitude), pentru obţinerea aceluiaşi efect.

“Toska” este un cuvânt în rusă despre care Nabukov susţine că nu poate fi tradus exact în nicio altă limbă. “Niciun cuvânt nu poate reda toate nuanţele toska. Cel mai profund şi dureros sens este acela de angoasă extremă, de multe ori fără un motiv anume”. Şi totuşi este clar ce înseamnă, nu?

“Goya” este un cuvânt în urdu (limbă vorbită în Pakistan, n.r.), de origine persană, care ar descrie “renunţarea la neîncredere care poate apărea, adesea, prin intermediul povestirii”. De fapt înseamnă pur şi simplu “se spune”, echivalent cu “se pare”, “aparent”. Este utilizat foarte des atunci când cineva spune o poveste.

“Razbliuto” pare să fie un cuvânt rusesc, despre care se spune că ar însemna “sentimentul pe care cineva îl are faţă de o persoană pe care a iubit-o, dar faţă de care nu mai simte acelaşi lucru”. Adevărul este că a fost inventat de scenariştii serialului TV american “The Man from U.N.C.L.E.”, din anii 1960.

Într-un eseu din 1940, lingvistul amator Benjamin Lee Whorf vorbea despre faptul că eschimoşii ar avea câte un cuvânt diferit pentru fiecare tip de “zăpadă”, spre deosebire de engleză, care ar folosi un singur cuvânt (“snow”, n.r.) alături de un adjectiv, pentru a diferenţia varietăţile de nea. Ideea că ar exista, astfel, zeci sau sute de cuvinte pentru zăpadă a venit din cauza eşecului în a înţelege modul de funcţionare a limbilor acestui grup etnic. În limba eschimoşilor se întâmplă foarte des să se alipească adjective de rădăcina unui substantiv pentru a crea un nou termen descriptiv.

Cave-Bookshelf

Aceste exemple de “intraductibilitate” sunt toate greşite sau oarecum prosteşti, în diverse moduri, spune Shariatmadari. Este greu însă să renunţăm la gândul ca există un grăunte de adevăr în ideea că vorbitul unei alte limbi schimbă perspectiva asupra lumii: ca şi cum dacă am purta ochelari cu lentile colorate, tot ce am vedea ar avea o patină rusească sau franţuzească. Două teorii lingvistice sunt relevante aici. Prima, numită ipoteza Sapir-Whorf, susţine că limba determină ceea ce pot gândi oamenii. Din moment ce limbile sunt foarte diferite, ar însemna că diferenţele în gândire trebuie să fie la fel de mari. După mai multe studii, puţini lingvişti cred că o anume limbă poate influenţa subiectul asupra căruia ne vom concentra într-o situaţie, iar influenţa este dictată de gramatica limbii respective.

Cea de-a doua ipoteză este structuralismul, potrivit căruia fiecare parte a structurii unei limbi este înrudită cu celelalte. Pentru o uşoară înţelegere, imaginaţi-vă lumea înconjurătoare ca fiind un teren, iar limba o plasă, mai spune Shariatmadari. De fiecare dată când plasa atinge terenul, fiecare dintre găurile ei ajunge într-o zonă un pic diferită de teren. Unele găuri se lărgesc, astfel ca ajung să cadă peste mai multe zone de teren învecinate, altele se adună şi acoperă mai puţin. Cuvintele sunt precum găurile acestei plase. Unele exprimă mai mult, altele mai puţin. Lingviştii numesc spaţiul semantic ocupat de un cuvânt “câmp lexical”.

Pe scurt, niciun cuvânt nu este complet intraductibil, dar, la fel, niciun cuvânt nu este perfect traductibil.

23
/01
/17

Într-o zi de 23 ianuarie (1899) se năștea Humphrey Bogart, câștigător al premiului Oscar. Actorul a fost numit de către Institutul American de Fim cel mai mare actor din istoria filmului american. Tot într-o zi de 23 ianuarie (1989) înceta din viaţă celebrul pictor spaniol Salvador Dali, reprezentant de seamă al curentului suprarealist în artă.

22
/01
/17

Teatrul Mic deschide seria celor șase premiere din stagiunea 2016-2017 cu spectacolul „Deșteptarea Primăverii” de Frank Wedekind, în regia și scenografia lui Vlad Cristache. Primele reprezentații vor avea loc în zilele de 28 și 29 ianuarie, de la orele 19.00. Acesta este primul spectacol pus în scenă la Teatrul Mic de când conducerea acestuia a fost preluată de către regizorul și profesorul universitar Gelu Colceag.

21
/01
/17

The Deep Sound of Maramures, un proiect care integrează, în structuri artistice contemporane, cercetări antropologice din aria acustică tradițională, va fi prezentat publicului larg, în cadrul unei transmisii online din Vișeul de Sus, un eveniment realizat cu sprijinul Institutului Cultural Român, care se va bucura de recenzia specială a profesorului Ricardo de Ostos, arhitect experimentalist din Londra.

20
/01
/17

Începând din 20 ianuarie, pe scena Sălii Atelier, publicul se va întâlni cu o nouă piesă regizată de Felix Alexa, Crima din strada Lourcine de Eugène Labiche, un maestru al vodevilului. Primele întâlniri cu publicul: vineri 20 ianuarie 2017 (de la ora ora 20.00), sâmbătă 21 ianuarie 2017 (de la ora 20.00) şi duminică 22 ianuarie 2017 (de la ora 20.00). Premiera oficială va avea loc în zilele de joi 2 februarie (ora 19.00) şi vineri 3 februarie (ora 20.00) - Sala ATELIER.

20
/01
/17

Marți, 24 ianuarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bdul Regina Elisabeta nr. 38), va avea loc un eveniment dedicat volumului Scrisori către Vera, de Vladimir Nabokov, volum aflat în topul vînzărilor Editurii Polirom la Salonul Internațional de Carte Gaudeamus, ediția 2016. Participă: Veronica D. Niculescu, traducătoarea volumului și Bogdan-Alexandru Stănescu, coordonatorul colecției „Biblioteca Polirom”. Moderează: Emanuela Ignățoiu-Sora

20
/01
/17

Simplu spectator de cinema, năist dintotdeauna, salut călduros apariția filmului „6.9 grade pe scara Richter”, de Nae Caranfil. E o nebunie. E de un ludic dus la extrem.

20
/01
/17

Jazz Nouveau anunță încă 4 concerte pentru lunile martie, aprilie și mai ale acestui an în clubul Control: Marc Ribot (foto), Elias Nardi Group feat Daniele Di Bonaventura, Dans Dans și Rotem Sivan Trio.

19
/01
/17

Relansat pe platforma Cinepub, "E pericoloso sporgersi" (1993), de Nae Caranfil, a fost unul dintre cele mai neaşteptate filme din cinematografia română a anilor `90 şi rămâne unul dintre cele mai reuşite şi proaspete debuturi.

19
/01
/17

Industria cinematografică internaţională a intrat în linie dreaptă pentru cel mai important eveniment al său: Gala Premiilor Oscar. Pentru al treilea an consecutiv, Digi24 şi Digi Film vor transmite, în direct şi în exclusivitate, festivitatea de decernare a premiilor Academiei Americane de Film, care va avea loc la Dolby Theatre din Hollywood, Los Angeles.

Page 1 of 58712345...102030...Last »