A fost odată ca niciodată…
http://www.ziarulmetropolis.ro/a-fost-odata-ca-niciodata/

„A fost odată ca niciodată” este expresia care ne introduce în universul magic al poveştilor. Rolul ei este să sublinieze intrarea celor care ascultă sau citesc un basm într-un timp şi un spaţiu mitice, când totul este, era sau va fi posibil.

Un articol de Cristina Drăgulin|27 Mai 2014

Expresia „a fost odată ca niciodată” ne ajută să ne situăm în afara timpului, să pășim în lumea viselor și ne invită să renunțăm la forța realității imediate pentru a călători și explora alte tărâmuri. „A fost odată ca niciodată” ne permite să dăm timpul înainte și înapoi după bunul plac. Formula-cheie de la începutul poveștilor marchează nu doar un alt timp, ci și un alt spațiu. Imaginația este, astfel, descătușată pentru ca mintea să hălăduiască fără restricții.

Originea lui „a fost odată ca niciodată” se află chiar în mesajul pe care îl evocă – fiecare moment al vieții noastre prezente devine trecut și următorul este viitor, iar memoria noastră are nevoie de povești pentru a ne situa pe orbita unui timp imemorial și a unui spațiu nedeterminat, care să ne permită „condensarea” tuturor axelor timpului și spațiului la un loc. Avem nevoie să surprindem esența vieții, dincolo de caracterul aleatoriu al existenței noastre.

Revenind în realitatea greșelilor gramaticale, când scriem „odată” legat și când în două cuvinte?

„Odată” din „a fost odată ca niciodată” se scrie legat deoarece are sensul de „odinioară” sau „cândva”. Se mai scrie legat atunci când are sensul de „imediat, în sfârșit”, ca în „Odată terminată cartea, voi pleca la piață.”. De asemenea, se scrie legat în locuțiuni precum dintr-odată, odată cu și odată ce.

Se scrie separat, „o dată”, în situații precum „Aș dori să mai ascult o dată această poveste!”, când este vorba de numeralul cardinal adverbial, exprimând ideea de repetare (o dată, de două ori etc.). Scriem „o dată” în două cuvinte și în cazul alăturării articolului „o” cu substantivul „dată” – „Să stabilim o dată când ne vom întâlni pentru a citi basme.”.

Foto: wikipedia



10
/02
/16

Structura „ca și” a ajuns să invadeze limba română, crescând ca iarba rea și ajungând pe buzele tuturor. La origini, o încercare stângace de a evita cacofonia, astăzi este folosită absurd chiar în structuri în care nu există vreun pericol de cacofonie, înlocuind abuziv prepoziția sau adverbul „ca”.

11
/02
/15

... spunea Lucian Blaga în poezia „Izvorul nopţii“. Se întâmplă însă ca unii „îndrăgostiţi“ - mai puţin de gramatică - să-şi exprime sentimentele faţă de persoana adorată prin apelativul „Frumoas-o“ transcris într-un sms debordând de siropeli sau într-un comentariu la o poză de pe Facebook.

03
/02
/15

Pentru că sunt la modă topurile de tot felul, m-am gândit să vă propun și eu unul. Este vorba de topul greșelilor pe care le întâlnesc des în scris și în vorbire.

15
/01
/15

Bine vă regăsesc! În primul rând, vreau să vă urez un Nou An Fericit, pe parcursul căruia să aveți parte de cât mai multe motive să vă bucurați și să vă simțiți împliniți. Desigur, sper să fie un an în care să explorăm împreună limba română.

10
/12
/14

Se poate întâmpla să fim convinși că știm semnificația unui cuvânt și să aflăm, surprinși, că eram în eroare. Până să cunoaștem sensul corect, cu siguranță am căzut în capcanele pleonasmelor.

04
/12
/14

De ce scriem cu un singur „n” și de ce cu doi „n”? În limba română, nu întâlnim foarte des cuvinte în cadrul cărora să dublăm litere. De aceea, atunci când trebuie să o facem pot apărea confuzii.

14
/11
/14

Folosim în vorbirea curentă mai multe expresii provenite din limba latină și care au rezistat testului timpului, fiind încărcate de semnificații - curriculum vitae, sui-generis, in vino veritas, in extremis, post mortem, hic et nunc, persona non grata, grosso modo etc.

29
/10
/14

Numeralul de identificare ne dă, de multe ori, bătăi de cap. Lucrurile sunt mai complicate deoarece, în timp, folosirea lui în limbajul vorbit a suferit câteva modificări care au fost, până la urmă, acceptate ca norme gramaticale.

08
/10
/14

În cazul acordului dintre subiect și predicat atunci când avem de-a face cu substantivul colectiv „majoritatea”, trebuie să ținem cont atât de regulile gramaticale, cât și de înțelesul logic avut de termenul respectiv în propoziții sau fraze.

30
/09
/14

Citind o carte despre stres, „Cum să te aperi de stres”, de Patrick Légeron, pentru a-i înțelege mecanismele și modul în care ne afectează viața, am descoperit că autorul oferă și o origine semantică a termenului, care merge dincolo de explicația din dicționar despre proveniența acestuia.

Page 1 of 3123