A murit Irina Petrescu. Actriţa va fi înmormântată vineri
http://www.ziarulmetropolis.ro/a-murit-actrita-irina-petrescu/

Irina Petrescu a murit marţi, 19 martie, la vârsta de 71 de ani. Trupul neînsufleţit va fi depus la Teatrul Bulandra, sala Liviu Ciulei, joi, 21 martie începând cu ora 12.00. Înmormântarea va avea loc vineri, 22 martie ora 13.00 la Cimitirul Reînvierea (Str. Reînvierii nr. 4, sector 2)

Un articol de Dan Boicea|19 Martie 2013

Irina Petrescu a murit marţi, 19 martie, la Spitalul Elias din Capitală, la vârsta de 71 de ani. Ultimul spectacol în care a jucat a fost „Sfârşit de partidă“, regizat de Alexandru Tocilescu, la Teatrul Metropolis din Bucureşti.

Trupul neînsufleţit va fi depus la Teatrul Bulandra, sala Liviu Ciulei, joi, 21 martie începând cu ora 12.00. Înmormântarea va avea loc vineri, 22 martie ora 13.00 la Cimitirul Reînvierea (Str. Reinvierii nr. 4, sector 2, zona Lizeanu – Colentina).

George Ivaşcu, directorul Teatrului Metropolis din Bucureşti, şi-a amintit că „se lumina teatrul“ când intra Irina Petrescu. „Avea o eleganţă pe care o simţeai de la o distanţă de un kilometru şi dădea nobleţe fiecărui lucru simplu pe care îl făcea pe scenă. Irina Petrescu a ştiut să strălucească, dar cu o modestie contaminantă“, a declarat George Ivaşcu, pentru „Ziarul Metropolis“.

Directorul Teatrului Metropolis ştia că actriţa suferă în tăcere şi că duce lupta cu durerea cu fruntea sus. „Doamna Irina Petrescu a ştiut să lupte, şi pe scenă, şi în viaţă“. „Mă bucur că am avut privilegiul s-o văd jucând în spectacolelele Teatrului Metropolis, «Sfârşit de partidă» şi «Nebuna din Chaillot». Au un loc special în inima mea de spectator“, a adăugat George Ivaşcu.

Actriţa Dana Dogaru, care a jucat alături de Irina Petrescu în spectacolul „Nebuna din Chaillot“, a declarat pentru „Ziarul Metropolis: „Din păcate, colaborarea cu Irina Petrescu a fost prea scurtă. Nu ne aşteptam să plece atât de repede. A plecat cu aceeaşi discreţie cu care a trăit. A fost una din actriţele cele mai talentate şi cunoscute pe care le-am avut“.

Tânăra actriţă Crina Semciuc a mărturisit că a fost onorată să poată lucra cu Irina Petrescu. „A fost minunat să am şansa să o pot întâlni și să joc alături de domnia sa“, ne-a declarat Crina Semciuc.

„Pe Irina Petrescu am admirat-o încă de când eram copil şi a fost o plăcere deosebită să lucrez cu ea și să mai învăț; să descopăr că teatrul încă nu a murit. M-a învățat să îmi placă foarte mult această meserie“, a declarat actorul Daniel Popescu, pentru „Ziarul Metropolis“.  Actorul Vlad Corbeanu a mărturisit că îi pare rău că a jucat doar într-un singur spectacol alături de Irina Petrescu.

Irina Petrescu s-a născut pe 19 iunie 1941 şi a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică “I.L. Caragiale” Bucureşti, promoţia 1963, la clasa profesorilor Ion Şahighian şi David Esrig.

Pe scena Teatrului Metropolis, Irina Petrescu a putut fi văzută în spectacolele “Sfârşit de partidă”, de S. Beckett, în regia lui Alexandru Tocilescu, şi în “Nebuna din Chaillot”, montare a piesei lui J. Giraudoux, de Alice Barb.

Nebuna din C

În 2007, Irina Petrescu a primit premiul pentru întreaga carieră la cea de-a şasea ediţie a Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF).

De asemenea, în anul 2003, Irina Petrescu a primit premiul Uniunii Teatrale din România (UNITER) pentru întreaga activitate (2002).

În anul 2000, actriţa Irina Petrescu a fost decorată cu Ordinul Naţional “Steaua României” în grad de Ofiţer, de către Preşedinţia României.

Roluri în teatru (selectiv):

TEATRUL METROPOLIS

Josephine – “NEBUNA DIN CHAILLOT” de JEAN GIRAUDOUX, regia Alice Barb 2010
Nell – « Sfarsit de partida » de Samule Beckett, regia ALEXANDRU TOCILESCU 2009

ALTE ROLURI :

Lena – Leonce şi Lena de Georg Buchner, regia Liviu Ciulei, Teatrul Bulandra Bucureşti, 1970
Elena – Anunţul la mica publicitate de N. Gingsburg, regia Sanda Manu, Teatrul Bulandra Bucureşti
A douăsprezecea noapte de William Shakespeare, regia Liviu Ciulei, Teatrul Bulandra Bucureşti, 1973

Cecil – Elisabeta l de Paul Foster, regia Liviu Ciulei, Teatrul Bulandra Bucureşti, 1974
Jennifer – Ferma de David Storey, regia Sanda Manu, Teatrul Bulandra Bucureşti, 1975
Cecilia – Casa cea nouă de Carlo Goldoni, regia Valeriu Moisescu, Teatrul Bulandra Bucureşti, 1978
Cristina – Judecată în noapte de Buero Vallejo, regia Tudor Mărăscu, Teatrul Bulandra Bucureşti, 1981
Ines – Cu uşile închise de Jean Paul Sartre, regia Mihai Măniuţiu, Teatrul Bulandra Bucureşti, 1982
Ea – O, ce zile frumoase! de Samuel Beckett, regia Mihai Măniuţiu, Teatrul Bulandra Bucureşti, 1985

Margot – Dimineaţa pierdută de Gabriela Adameşteanu, regia Cătălina Buzoianu, Teatrul Bulandra Bucureşti, 1986
Vişa – Io, Mircea Voevod de Dan Tărăchilă, regia Alexandru Tocilescu, Teatrul Bulandra Bucureşti, 1986
Milordino – Uriaşii munţilor de Luigi Pirandello, regia Cătălina Buzoianu, Teatrul Bulandra Bucureşti, 1987
Celimene – Mizantropul de Moliere, regia Valeriu Moisescu, Teatrul Bulandra Bucureşti, 1989
Beatrice – Teatrul comic de Carlo Goldoni, regia Silviu Purcărete, Teatrul Bulandra Bucureşti, 1992
Caesonia – Caligula de Albert Camus, regia Mihai Măniuţiu, Teatrul Bulandra Bucureşti, 1996
Doamna Diderot – Libertinul de E. E. Schmitt, regia Alexandru Tocilescu, Teatrul Bulandra Bucureşti, 1998
Regina mamă – Thomas a Becket de Jean Anouilh, regia Adrian Pintea, Teatrul Bulandra Bucureşti, 1999

Actriţa principală – Hamlet de William Shakespeare, regia Liviu Ciulei, Teatrul Bulandra Bucureşti, 2000
Maria Vasilievna Voiniţkaia – Unchiul Vanea de A. P. Cehov, regia Yuriy Kordonskiy, Teatrul Bulandra Bucureşti, 2001
Maria Mihailovna – Oblomov după I. A. Goncearov, regia Alexandru Tocilescu, Teatrul Bulandra Bucureşti 2003
Arina Panteleimonovna – Căsătoria de Gogol, regia Yuriy Kordonskiy, Teatrul Bulandra Bucureşti 2003

Roluri importante în film, teatru radiofonic şi teatru TV, în regia unor nume de perstigiu ca: Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, Gheorghe Vitanidis, Mihai Iacob, Virgil Calotescu, Ion Popescu – Gopo, Diu Tănase, Andrei Blaier, Manole Marcus, Iulian Mihu, Dan Piţa, Mircea Veroiu.

Credit foto sus: www.tiff.ro

a contribuit Andrada Văsii

22
/06
/17

În februarie 1938, vocea Mariei Tănase răsuna pentru prima dată „pe viu" la Radio România, într-un program de cântece româneşti, la emisiunea „Ora satului". Douăzeci de ani mai târziu, celebră deja, Maria Tănase era invitată din nou la microfonul Radioului, să vorbească despre locul în care s-a născut şi despre cântecele sale. Autorul interviului a rămas anonim, ca şi violonistul care cântă discret în fundal. Astăzi de împlinesc 54 de ani de când Maria Tănase, una dintre cele mai mari voci ale muzicii romanesti, nu se mai află printre noi.

13
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Exilul românesc a cunoscut o paletă extrem de variată de persoane. La 1848, revoluționarii s-au refugiat în Franța sau în alte țări europene, preocupați de soarta Principatelor și ducând cu tenacitate o campanie de informare despre români și aspirațiile lor.

12
/06
/17

Avea 15 cărţi publicate când a fost dat afară de la catedra de logică și metafizică, din Universitatea București, pe motiv de pornografie în literatură. Mircea Eliade a plecat în străinătate ca diplomat, iar în 1945, când a fost exclus din diplomația română, numărul cărților publicate ajunsese la 25.

11
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Războaiele, revoluțiile, schimbarea regimului politic influențează mai totdeauna destinul oamenilor. Un absolvent al liceului Sf. Sava ar fi devenit, probabil, un merituos scriitor român, continuând acea serie strălucită manifestată între războaie și străinătatea i-ar fi fost doar loc de vacanță. Înstrăinarea silită avea însă să joace un rol de căpetenie în modelarea celui prea bine cunoscut ca poet, prozator, eseist și traducător de valoare europeană. E vorba de Vintilă Horia (1915-1992), absolvent al Facultății de Drept din București și al celei Catolice de literatură din Paris.

07
/06
/17

În 2017, se împlinesc 10 ani de când a murit Adrian Pintea pe un pat de spital, suferind de ciroză, la doar 53 de ani. Era vârsta când ar fi avut multe de spus în teatru și film. Actorul a plecat din această lume neîmplinindu-și un vis.

06
/06
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Puține sunt domeniile unde românii, în țară sau în străinătate, să nu se fi manifestat deplin, să fi ”făcut dâră” în domeniu ori să ajungă chiar înainte-mergători. Vlaicu Ionescu (1922-2002) a urmat filosofia la București, apoi Conservatorul de muzică și Școala de pictură bisericească a Patriarhiei.

05
/06
/17

Sub acest titlu, „Elogiu satului românesc”, scriitorul, filozoful și diplomatul Lucian Blaga rostea în urmă cu 80 de ani (5 iunie 1937) , în aula Academiei Române, discursul de receptie ca membru al Academiei Române.

29
/05
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE În secolul al XVII-lea lumea celor învățați nu era prea numeroasă. Cu atât mai mult ieșea în evidență câte un personaj poliglot, diplomat, cu știința relațiilor sociale. Așa a fost cazul spătarului Nicolae Milescu (1636-1708). Cu studii la Academia întemeiată de domnitorul Vasile Lupu, apoi la Constantinopol și poate la Padova, el dobândește o cultură solidă în sfera istoriei, teologiei, filosofiei, însușindu-și în același timp limbile greacă, slavonă, turcă, arabă.

26
/05
/17

„Ca să scrii bine, trebuie să suferi!”, era crezul său, iar pana care-i țâșnea din suflet își trage seva din lumea penală a ocnelor siberiene, unde a fost încarcerat cu lanțuri la picioare. Ridicat la rangul de mari gânditori, titanul literaturii ruse a crezut până în ultima clipă a vieții sale că lumea se va salva prin frumusețe.

20
/05
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Astăzi, când se discută în lumea întreagă soarta Europei ca un tot organic ori ca o aglomerare de state, e interesant să ni-l amintim pe George Ciorănescu (1918-1993), cel care la un moment dat spunea: „Poporul din care mă trag s-a pronunţat totdeauna pentru Europa. Poporul meu posedă deplina maturitate şi întreaga informaţie istoică şi politică pentru a sprijini crearea Europei unite, libere şi democratice”.

17
/05
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE A fost o vreme când mulţime de români plini de har se şcoleau în străinătate şi foarte curând ajungeau, prin natura profesiei, să devină adevăraţi „cetăţeni ai lumii”. Doar că multora schimbările politice de după cel de-Al Doilea Război Mondial le-au frânt ori le-au modificat din temelii destinul. Unii au depăşit momentul desţărării şi au rămas în elita culturală internaţională.

Page 1 of 2312345...1020...Last »