A murit Irina Petrescu. Actriţa va fi înmormântată vineri
https://www.ziarulmetropolis.ro/a-murit-actrita-irina-petrescu/

Irina Petrescu a murit marţi, 19 martie, la vârsta de 71 de ani. Trupul neînsufleţit va fi depus la Teatrul Bulandra, sala Liviu Ciulei, joi, 21 martie începând cu ora 12.00. Înmormântarea va avea loc vineri, 22 martie ora 13.00 la Cimitirul Reînvierea (Str. Reînvierii nr. 4, sector 2)

Un articol de Dan Boicea|19 martie 2013

Irina Petrescu a murit marţi, 19 martie, la Spitalul Elias din Capitală, la vârsta de 71 de ani. Ultimul spectacol în care a jucat a fost „Sfârşit de partidă“, regizat de Alexandru Tocilescu, la Teatrul Metropolis din Bucureşti.

Trupul neînsufleţit va fi depus la Teatrul Bulandra, sala Liviu Ciulei, joi, 21 martie începând cu ora 12.00. Înmormântarea va avea loc vineri, 22 martie ora 13.00 la Cimitirul Reînvierea (Str. Reinvierii nr. 4, sector 2, zona Lizeanu – Colentina).

George Ivaşcu, directorul Teatrului Metropolis din Bucureşti, şi-a amintit că „se lumina teatrul“ când intra Irina Petrescu. „Avea o eleganţă pe care o simţeai de la o distanţă de un kilometru şi dădea nobleţe fiecărui lucru simplu pe care îl făcea pe scenă. Irina Petrescu a ştiut să strălucească, dar cu o modestie contaminantă“, a declarat George Ivaşcu, pentru „Ziarul Metropolis“.

Directorul Teatrului Metropolis ştia că actriţa suferă în tăcere şi că duce lupta cu durerea cu fruntea sus. „Doamna Irina Petrescu a ştiut să lupte, şi pe scenă, şi în viaţă“. „Mă bucur că am avut privilegiul s-o văd jucând în spectacolelele Teatrului Metropolis, «Sfârşit de partidă» şi «Nebuna din Chaillot». Au un loc special în inima mea de spectator“, a adăugat George Ivaşcu.

Actriţa Dana Dogaru, care a jucat alături de Irina Petrescu în spectacolul „Nebuna din Chaillot“, a declarat pentru „Ziarul Metropolis: „Din păcate, colaborarea cu Irina Petrescu a fost prea scurtă. Nu ne aşteptam să plece atât de repede. A plecat cu aceeaşi discreţie cu care a trăit. A fost una din actriţele cele mai talentate şi cunoscute pe care le-am avut“.

Tânăra actriţă Crina Semciuc a mărturisit că a fost onorată să poată lucra cu Irina Petrescu. „A fost minunat să am şansa să o pot întâlni și să joc alături de domnia sa“, ne-a declarat Crina Semciuc.

„Pe Irina Petrescu am admirat-o încă de când eram copil şi a fost o plăcere deosebită să lucrez cu ea și să mai învăț; să descopăr că teatrul încă nu a murit. M-a învățat să îmi placă foarte mult această meserie“, a declarat actorul Daniel Popescu, pentru „Ziarul Metropolis“.  Actorul Vlad Corbeanu a mărturisit că îi pare rău că a jucat doar într-un singur spectacol alături de Irina Petrescu.

Irina Petrescu s-a născut pe 19 iunie 1941 şi a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” Bucureşti, promoţia 1963, la clasa profesorilor Ion Şahighian şi David Esrig.

Pe scena Teatrului Metropolis, Irina Petrescu a putut fi văzută în spectacolele „Sfârşit de partidă”, de S. Beckett, în regia lui Alexandru Tocilescu, şi în „Nebuna din Chaillot”, montare a piesei lui J. Giraudoux, de Alice Barb.

Nebuna din C

În 2007, Irina Petrescu a primit premiul pentru întreaga carieră la cea de-a şasea ediţie a Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF).

De asemenea, în anul 2003, Irina Petrescu a primit premiul Uniunii Teatrale din România (UNITER) pentru întreaga activitate (2002).

În anul 2000, actriţa Irina Petrescu a fost decorată cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Ofiţer, de către Preşedinţia României.

Roluri în teatru (selectiv):

TEATRUL METROPOLIS

Josephine – “NEBUNA DIN CHAILLOT” de JEAN GIRAUDOUX, regia Alice Barb 2010
Nell – « Sfarsit de partida » de Samule Beckett, regia ALEXANDRU TOCILESCU 2009

ALTE ROLURI :

Lena – Leonce şi Lena de Georg Buchner, regia Liviu Ciulei, Teatrul Bulandra Bucureşti, 1970
Elena – Anunţul la mica publicitate de N. Gingsburg, regia Sanda Manu, Teatrul Bulandra Bucureşti
A douăsprezecea noapte de William Shakespeare, regia Liviu Ciulei, Teatrul Bulandra Bucureşti, 1973

Cecil – Elisabeta l de Paul Foster, regia Liviu Ciulei, Teatrul Bulandra Bucureşti, 1974
Jennifer – Ferma de David Storey, regia Sanda Manu, Teatrul Bulandra Bucureşti, 1975
Cecilia – Casa cea nouă de Carlo Goldoni, regia Valeriu Moisescu, Teatrul Bulandra Bucureşti, 1978
Cristina – Judecată în noapte de Buero Vallejo, regia Tudor Mărăscu, Teatrul Bulandra Bucureşti, 1981
Ines – Cu uşile închise de Jean Paul Sartre, regia Mihai Măniuţiu, Teatrul Bulandra Bucureşti, 1982
Ea – O, ce zile frumoase! de Samuel Beckett, regia Mihai Măniuţiu, Teatrul Bulandra Bucureşti, 1985

Margot – Dimineaţa pierdută de Gabriela Adameşteanu, regia Cătălina Buzoianu, Teatrul Bulandra Bucureşti, 1986
Vişa – Io, Mircea Voevod de Dan Tărăchilă, regia Alexandru Tocilescu, Teatrul Bulandra Bucureşti, 1986
Milordino – Uriaşii munţilor de Luigi Pirandello, regia Cătălina Buzoianu, Teatrul Bulandra Bucureşti, 1987
Celimene – Mizantropul de Moliere, regia Valeriu Moisescu, Teatrul Bulandra Bucureşti, 1989
Beatrice – Teatrul comic de Carlo Goldoni, regia Silviu Purcărete, Teatrul Bulandra Bucureşti, 1992
Caesonia – Caligula de Albert Camus, regia Mihai Măniuţiu, Teatrul Bulandra Bucureşti, 1996
Doamna Diderot – Libertinul de E. E. Schmitt, regia Alexandru Tocilescu, Teatrul Bulandra Bucureşti, 1998
Regina mamă – Thomas a Becket de Jean Anouilh, regia Adrian Pintea, Teatrul Bulandra Bucureşti, 1999

Actriţa principală – Hamlet de William Shakespeare, regia Liviu Ciulei, Teatrul Bulandra Bucureşti, 2000
Maria Vasilievna Voiniţkaia – Unchiul Vanea de A. P. Cehov, regia Yuriy Kordonskiy, Teatrul Bulandra Bucureşti, 2001
Maria Mihailovna – Oblomov după I. A. Goncearov, regia Alexandru Tocilescu, Teatrul Bulandra Bucureşti 2003
Arina Panteleimonovna – Căsătoria de Gogol, regia Yuriy Kordonskiy, Teatrul Bulandra Bucureşti 2003

Roluri importante în film, teatru radiofonic şi teatru TV, în regia unor nume de perstigiu ca: Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, Gheorghe Vitanidis, Mihai Iacob, Virgil Calotescu, Ion Popescu – Gopo, Diu Tănase, Andrei Blaier, Manole Marcus, Iulian Mihu, Dan Piţa, Mircea Veroiu.

Credit foto sus: www.tiff.ro

a contribuit Andrada Văsii

08
/01
/17

Într-o zi de 8 ianuarie (1935) se năștea, la Tupelo, Mississippi, Elvis Presley. La vârsta de 10 ani, acesta primea în dar prima sa chitară. Instrumentul muzical i-a fost oferit viitorului cântăreț cu scuza că bicicleta pe care și-o dorea era prea scumpă pentru bugetul familei...

07
/01
/17

Prima încercare a lui Elvis Presleyde a deveni muzician a decurs după cum urmează: și-a luat inima în dinți și vechea sa chitară într-o mână și s-a prezentat la audiții pentru o preselectie. Din juriu făcea parte cântăreţul Jimmy Denny, căruia nu i-a plăcut vocea lui Elvis. L-a întrebat pe viitorul star din ce îşi câştiga existenţa. "Sunt şofer", a spus Elvis. "Foarte bine - a răspuns Jimmy Denny -, întoarce-te la volanul tău, n-ai ce căuta aici".

06
/01
/17

Astăzi, moda cu „imaginea celuilalt” pare să fi apus pentru Bucureşti. Străinii vin şi pleacă, fără a lăsa mărturii despre oraş. Altădată, călătorii scriau pagini întregi, de cele mai multe ori pe un ton admirativ, flatant. Iată câteva mostre!

29
/12
/16

De sute de ani, odată cu intrarea în post, lumea românească intră într-o stare de înfrigurată aşteptare a şirului de sărbători ce durează până la Sf. Ion. Domnii fanarioţi, aflaţi pe tronurile de la Iaşi şi Bucureşti din 1711 (1716), până în 1821, au adus un plus de culoare ce aminteşţte, în mic, fastul Curţii imperiale bizantine.

10
/12
/16

La începutul epocii regulamentare, în noiembrie 1832, autorităţile statului au simţit nevoia creerii unei publicaţii (Buletinul Oficial), prin care să comunice populaţiei „punerile la cale, măsurile, orânduirile de slujbe, hotărârile de judecată şi poruncile” din diferitele ramuri administrative, ca şi dispoziţiile legislative după care „să se povăţuiască fiecare”.

07
/12
/16

A fost o vreme când ideea de a te cultiva, de a înţelege arta în accepţia ei cea mai diversă, apoi de a colecţiona opere de valoare şi a le expune îi cuprinsese şi pe români. Între aceştia, Anastisie Simu, de obârşie balcanică, cu proprietăţi bine gospodărite în judeţele Teleorman şi Brăila, decide, în 1910, să întemeieze un muzeu.

29
/11
/16

În 1869, „fiica Rinului”, Elisabeta de Wied, căsătorită cu principele Carol, plină de emoţie şi bolnavă de rujeolă, îşi făcea intrarea în Bucureşti, unde avea să domnească alături de soţul ei până în septembrie 1914.

21
/11
/16

„Românul iese la mort”. Această constatare devenea valabilă odinioară mai ales când era vorba de o înmormântare domnească, aşa cum a fost cea a lui Alexandru Suţu, întâmplată în ianuarie 1821.

11
/11
/16

A fost o vreme când Calea Victoriei (Podul Mogoşoaii) era o arteră aristocratică, plină de case boiereşti unde în fiecare zi se întâmpla ceva deosebit: primiri, concerte, baluri, adunări de binefacere ş.a. Una din case, adăpostind azi o instituţie de asistenţă socială, a cunoscut, la mijlocul sec. XIX, o strălucire deosebită.

08
/11
/16

Povestea lor în film se desfășoară pe la începuturile cinematografiei mondiale, în epoca filmului mut, când David Griffith a creat modul de a istorisi o poveste pe peliculă, iar Lillian Gish, datorită regizorului, a devenit o stea de cinema.

03
/11
/16

Autorul celebrelor „mușatisme”, care sunt bijuterii ale paradoxului comic, n-a făcut școală de teatru, dar a scris pentru actor, publicând în „Rampa” și „Adevărul”. Observatorul ironic al vieții, acidul și jovialul umorist, a trăit între 22 februarie 1903 și 4 noiembrie 1970.

30
/10
/16

Zonă seismică acceptată azi de toată lumea, Bucureştiul are o lungă istorie în spate, presărată de cutremure frecvente, distrugătoare şi peste putinţă de prevăzut. Prima consemnare documentară datează din 1681, în domnia lui Şerban Cantacuzino, cu precizarea că „n-au mai pomenit altădată nimenea”.