A murit Irina Petrescu. Actriţa va fi înmormântată vineri
https://www.ziarulmetropolis.ro/a-murit-actrita-irina-petrescu/

Irina Petrescu a murit marţi, 19 martie, la vârsta de 71 de ani. Trupul neînsufleţit va fi depus la Teatrul Bulandra, sala Liviu Ciulei, joi, 21 martie începând cu ora 12.00. Înmormântarea va avea loc vineri, 22 martie ora 13.00 la Cimitirul Reînvierea (Str. Reînvierii nr. 4, sector 2)

Un articol de Dan Boicea|19 martie 2013

Irina Petrescu a murit marţi, 19 martie, la Spitalul Elias din Capitală, la vârsta de 71 de ani. Ultimul spectacol în care a jucat a fost „Sfârşit de partidă“, regizat de Alexandru Tocilescu, la Teatrul Metropolis din Bucureşti.

Trupul neînsufleţit va fi depus la Teatrul Bulandra, sala Liviu Ciulei, joi, 21 martie începând cu ora 12.00. Înmormântarea va avea loc vineri, 22 martie ora 13.00 la Cimitirul Reînvierea (Str. Reinvierii nr. 4, sector 2, zona Lizeanu – Colentina).

George Ivaşcu, directorul Teatrului Metropolis din Bucureşti, şi-a amintit că „se lumina teatrul“ când intra Irina Petrescu. „Avea o eleganţă pe care o simţeai de la o distanţă de un kilometru şi dădea nobleţe fiecărui lucru simplu pe care îl făcea pe scenă. Irina Petrescu a ştiut să strălucească, dar cu o modestie contaminantă“, a declarat George Ivaşcu, pentru „Ziarul Metropolis“.

Directorul Teatrului Metropolis ştia că actriţa suferă în tăcere şi că duce lupta cu durerea cu fruntea sus. „Doamna Irina Petrescu a ştiut să lupte, şi pe scenă, şi în viaţă“. „Mă bucur că am avut privilegiul s-o văd jucând în spectacolelele Teatrului Metropolis, «Sfârşit de partidă» şi «Nebuna din Chaillot». Au un loc special în inima mea de spectator“, a adăugat George Ivaşcu.

Actriţa Dana Dogaru, care a jucat alături de Irina Petrescu în spectacolul „Nebuna din Chaillot“, a declarat pentru „Ziarul Metropolis: „Din păcate, colaborarea cu Irina Petrescu a fost prea scurtă. Nu ne aşteptam să plece atât de repede. A plecat cu aceeaşi discreţie cu care a trăit. A fost una din actriţele cele mai talentate şi cunoscute pe care le-am avut“.

Tânăra actriţă Crina Semciuc a mărturisit că a fost onorată să poată lucra cu Irina Petrescu. „A fost minunat să am şansa să o pot întâlni și să joc alături de domnia sa“, ne-a declarat Crina Semciuc.

„Pe Irina Petrescu am admirat-o încă de când eram copil şi a fost o plăcere deosebită să lucrez cu ea și să mai învăț; să descopăr că teatrul încă nu a murit. M-a învățat să îmi placă foarte mult această meserie“, a declarat actorul Daniel Popescu, pentru „Ziarul Metropolis“.  Actorul Vlad Corbeanu a mărturisit că îi pare rău că a jucat doar într-un singur spectacol alături de Irina Petrescu.

Irina Petrescu s-a născut pe 19 iunie 1941 şi a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” Bucureşti, promoţia 1963, la clasa profesorilor Ion Şahighian şi David Esrig.

Pe scena Teatrului Metropolis, Irina Petrescu a putut fi văzută în spectacolele „Sfârşit de partidă”, de S. Beckett, în regia lui Alexandru Tocilescu, şi în „Nebuna din Chaillot”, montare a piesei lui J. Giraudoux, de Alice Barb.

Nebuna din C

În 2007, Irina Petrescu a primit premiul pentru întreaga carieră la cea de-a şasea ediţie a Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF).

De asemenea, în anul 2003, Irina Petrescu a primit premiul Uniunii Teatrale din România (UNITER) pentru întreaga activitate (2002).

În anul 2000, actriţa Irina Petrescu a fost decorată cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Ofiţer, de către Preşedinţia României.

Roluri în teatru (selectiv):

TEATRUL METROPOLIS

Josephine – “NEBUNA DIN CHAILLOT” de JEAN GIRAUDOUX, regia Alice Barb 2010
Nell – « Sfarsit de partida » de Samule Beckett, regia ALEXANDRU TOCILESCU 2009

ALTE ROLURI :

Lena – Leonce şi Lena de Georg Buchner, regia Liviu Ciulei, Teatrul Bulandra Bucureşti, 1970
Elena – Anunţul la mica publicitate de N. Gingsburg, regia Sanda Manu, Teatrul Bulandra Bucureşti
A douăsprezecea noapte de William Shakespeare, regia Liviu Ciulei, Teatrul Bulandra Bucureşti, 1973

Cecil – Elisabeta l de Paul Foster, regia Liviu Ciulei, Teatrul Bulandra Bucureşti, 1974
Jennifer – Ferma de David Storey, regia Sanda Manu, Teatrul Bulandra Bucureşti, 1975
Cecilia – Casa cea nouă de Carlo Goldoni, regia Valeriu Moisescu, Teatrul Bulandra Bucureşti, 1978
Cristina – Judecată în noapte de Buero Vallejo, regia Tudor Mărăscu, Teatrul Bulandra Bucureşti, 1981
Ines – Cu uşile închise de Jean Paul Sartre, regia Mihai Măniuţiu, Teatrul Bulandra Bucureşti, 1982
Ea – O, ce zile frumoase! de Samuel Beckett, regia Mihai Măniuţiu, Teatrul Bulandra Bucureşti, 1985

Margot – Dimineaţa pierdută de Gabriela Adameşteanu, regia Cătălina Buzoianu, Teatrul Bulandra Bucureşti, 1986
Vişa – Io, Mircea Voevod de Dan Tărăchilă, regia Alexandru Tocilescu, Teatrul Bulandra Bucureşti, 1986
Milordino – Uriaşii munţilor de Luigi Pirandello, regia Cătălina Buzoianu, Teatrul Bulandra Bucureşti, 1987
Celimene – Mizantropul de Moliere, regia Valeriu Moisescu, Teatrul Bulandra Bucureşti, 1989
Beatrice – Teatrul comic de Carlo Goldoni, regia Silviu Purcărete, Teatrul Bulandra Bucureşti, 1992
Caesonia – Caligula de Albert Camus, regia Mihai Măniuţiu, Teatrul Bulandra Bucureşti, 1996
Doamna Diderot – Libertinul de E. E. Schmitt, regia Alexandru Tocilescu, Teatrul Bulandra Bucureşti, 1998
Regina mamă – Thomas a Becket de Jean Anouilh, regia Adrian Pintea, Teatrul Bulandra Bucureşti, 1999

Actriţa principală – Hamlet de William Shakespeare, regia Liviu Ciulei, Teatrul Bulandra Bucureşti, 2000
Maria Vasilievna Voiniţkaia – Unchiul Vanea de A. P. Cehov, regia Yuriy Kordonskiy, Teatrul Bulandra Bucureşti, 2001
Maria Mihailovna – Oblomov după I. A. Goncearov, regia Alexandru Tocilescu, Teatrul Bulandra Bucureşti 2003
Arina Panteleimonovna – Căsătoria de Gogol, regia Yuriy Kordonskiy, Teatrul Bulandra Bucureşti 2003

Roluri importante în film, teatru radiofonic şi teatru TV, în regia unor nume de perstigiu ca: Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, Gheorghe Vitanidis, Mihai Iacob, Virgil Calotescu, Ion Popescu – Gopo, Diu Tănase, Andrei Blaier, Manole Marcus, Iulian Mihu, Dan Piţa, Mircea Veroiu.

Credit foto sus: www.tiff.ro

a contribuit Andrada Văsii

28
/10
/16

Noaptea de 28 spre 29 octombrie 1952. În infirmeria penitenciarului din Aiud, Mircea Vulcănescu, unul dintre cei mai mari oameni de cultură ai României, murea în frig, cu o „cavernă la plămânul stâng”, după ce încercase să salveze viața unui tânăr, pe care-l protejase cu propriul lui corp.

27
/10
/16

Fiecare epocă şi-a avut artera preferată de plimbare, pe jos, cu trăsura ori cu automobilul. Pe la 1800, bucureştenii se înghesuiau duminica la iarbă verde spre Dobroteasa sau Băneasa; la mijlocul sec. XIX, s-au îndreptat spre locul ajuns repede la modă: Şoseaua Kiselev.

25
/10
/16

Autorul „Cuvintelor potrivite” se naște sub semnul zodiacal al Gemenilor, în 21 mai 1880, la București, ca rod al conviețuirii nelegitime dintre tatăl român, Nicolae Theodorescu, funcționar de bancă și Rozalia Arghesi, de origine germană, venită din Ardeal, menajeră, în casa Theodorescu.

20
/10
/16

Calea Victoriei, Podul Mogoşoaiei până la războiul pentru  independenţă din 1877-1878, era socotită coloana vertebrală a oraşului, strada cea mai aristocratică, unde aveau loc evenimente mondene, se preumbla lumea bună – într-un cuvânt, unde se făcea şi se desfăcea tot ce conta în societatea bucureşteană.

08
/10
/16

Oraş cosmopolit, cu o activitate comercială susţinută, Bucureştiul a fost sute de ani loc de întâlnire pentru negustori de toate naţiile. Între aceştia cei mai reprezentativi rămân grecii, evreii şi armenii. Cei din urmă s-au aşezat într-un cartier compact, liniştit, curat, cu case temeinic clădite, în jurul bisericii care le aminteşte neamul.

07
/10
/16

Pe o întindere de 100.000 de metri pătraţi, având în centru spaţiul actual al halelor din spatele magazinului BUCUR, Târgul Moşilor a reprezentat, până la Primul Război Mondial, o formă de perpetuare a tradiţiei din vremea daco-romanilor.

29
/09
/16

Nae Ionescu are motive să fie invidiat de către orice scriitor ilustru sau o altă personalitate din orice domeniu al cunoașterii, căci Dora Mezdrea i-a alcătuit cea mai vastă biografie. Nici Goethe, care s-a însurat după 80 de ani, nici Titu Maiorescu, Mihai Eminescu sau Dobrogeanu Gherea n-au ajuns la numărul de record de volume biografice.

27
/09
/16

“Mi-am iubit profesia, am stimat-o. În fiecare film şi spectacol laşi câte ceva din tine. Cred că fiecare om se termina aşa, dându-şi sufletul pentru fiecare lucru pe care l-a făcut.” – Sebastian Papaiani. Îndrăgitul actor s-a stins din viaţă la vârsta de 80 de ani.

12
/09
/16

„Nu am ştiut că au fost atât de mulţi idioţi în lume, până când am început să folosesc Internetul.” - Stanislaw Lem. În urmă cu 95 de ani, într-o zi de 12 septembrie, se năştea la Lvov (pe atunci în Polonia), unul din cei mai cunoscuţi autori de literatură ştiinţifico-fantastică.

08
/09
/16

„Dan Spătaru era fermecător, semăna cu Alain Delon, în plus, avea un timbru deosebit, dar, în vremurile acelea, cultul personalităţii era practic inexistent. El îşi vedea de meserie şi privea succesul extraordinar de care se bucura, ca pe o recompensă firească a muncii lui. Tot ce cânta el devenea şlagăr (...)” - Margareta Pâslaru.