Ada Hausvater: „Fiecare dintre spectacolele de la FEST-FDR 2014 are ceva de spus“
https://www.ziarulmetropolis.ro/ada-hausvater-fiecare-dintre-spectacolele-de-la-fest-fdr-2014-are-ceva-de-spus/

A început Festivalul European al Spectacolului Timişoara – Festival al Dramaturgiei Româneşti (FEST-FDR), care se va desfăşura între 14-18 mai şi 10-17 iunie. Vă prezentăm un interviu cu Ada Hausvater, directorul Teatrului Naţional „Mihai Eminescu“ din Timişoara, instituţie care organizează evenimentul.

Un articol de Dan Boicea|14 mai 2014

Dan Boicea: Care au fost cele mai mari provocări în ceea ce privește organizarea acestui festival?

Ada Hausvater: Organizarea unui festival este o provocare în sine. Asigurarea finanțării, selecția spectacolelor, programarea acestora, adaptarea decorurilor în spațiu, toate reprezintă etape care trebuie obligatoriu parcurse, toate presupunând riscuri, efort și, de cele mai multe ori, multă imaginație.

Cum își poate păstra unicitatea un festival, având în vedere faptul ca în programul festivalurilor românești se repetă, de multe ori, aceleași spectacole.

Dacă pornim de la premisa că ceea ce conferă unicitate unui festival este platforma pe care o impune prin selecție, va deveni limpede că a regăsi titluri comune în mai multe evenimente, contextualizate diferit, este un atu și nicidecum o pierdere de identitate a respectivelor festivaluri.

În plus, este o excelentă ocazie de a construi ceea ce numim „peisajul teatral românesc”, atât pentru public, cât și pentru artiști. A lupta contra izolării nu poate fi o acțiune negativă. În ce privește FEST-FDR, acesta a dobândit o identitate puternică, ușor recognoscibilă în ultimii ani.

Teatrul Național, care organizează acest festival de peste trei decenii, s-a reconfigurat, având ca punct de plecare convingerea că spectacolul pe text de teatru românesc este semnificativ în context european.

De aceea, FEST-FDR mizează pe lectura contemporană a textului de teatru românesc, fie el de ultimă oră sau clasic, pe dialogul cu artiști și spectacole din afara țării, precum și pe relevarea sincretismului în teatru, prin invitarea unor spectacole de teatru-dans, muzică etc.

FEST-FDR este, practic, locul unde spectacolul pe text românesc își arată adevăratele valențe în context european. Astfel, faptul că unele dintre spectacolele sale participă și la alte festivaluri este mai puțin relevant, important fiind dacă și cum răspund conceptului FEST-FDR.

Ce înseamnă în primul rând pentru comunitatea locală un asemenea festival, și în al doilea rând pentru România?

FEST-FDR2014 răspunde foarte multor așteptări. Construit ca o platformă a spectacolului pe text de teatru românesc, înglobând – trebuie amintit – și finala Concursului Național de Dramaturgie (organizat, de asemenea, de Teatrul Național), festivalul relevă direcțiile tematice și estetice ale teatrului românesc contemporan.

Acest lucru, ca și distanțele și apropierile de direcțiile teatrului european, reflectate în spectacolele internaționale invitate în festival, sunt percepute ca atare de public, ca și de oamenii de teatru. De asemenea, comunitatea are ocazia de a se reuni în jurul actului cultural, atât în sălile de spectacol, cât și în spațiul public.

Cum spuneam și mai devreme, identitatea de concept a FEST-FDR permite o triplă orientare a evenimentului, reflectată și în interesul arătat de finanțatorii festivalului. Astfel, secțiunea FDR, dedicată spectacolului pe text de teatru românesc, a intrat în sfera de priorități în plan național ale Ministerului Culturii, care a sprijinit din punct de vedere financiar organizarea acestui modul.

Oraș-candidat la titlul de Capitală Culturală Europeană, orașul, prin Primăria și Consiliul Local al Municipiului Timișoara, a susținut secțiunea FEST, axată în principal pe mari spectacole din Franța, respectiv din Italia și pe modulul FEST/Outdoor, concretizat prin invitarea unor fulminante spectacole de stradă ale unor companii de prestigiu din Spania, Polonia și Brazilia.

Nu în ultimul rând, dimensiunea europeană a acestui festival (de altfel, singurul festival de teatru din România membru al prestigioasei rețele European Festivals Association) a fost identificată și susținută de Institutul Cultural Român și de UNITER.

Care sunt highlighturile actualei ediții?

În primul rând, trebuie să reamintesc că structura acestei ediții aduce o mare diversitate de spectacole. Selecția realizată de teatrologul Oana Borș pune în lumină în egală măsură producții ale marilor teatre din România și spectacole ale unor companii independente din București, Cluj-Napoca, Târgu-Mureș sau Iași.

Fiecare dintre aceste spectacole are ceva de spus și, sincer vorbind, despre fiecare ar fi foarte multe de zis. De asemenea, trebuie să anunțăm prezența la FEST-FDR 2014, în luna iunie, a unuia dintre cei mai reputați actori ai scenei franceze, Michel Robin, într-un spectacol de teatru-muzică semnat de Cehov, dar și de Bach, Ceaikovski și… Christian Lacroix; de asemenea, anunțăm un spectacol în regia unuia dintre marii creatori ai secolului XX – Peter Stein.

Spectacolele în aer liber, spectacolele de teatru-dans (printre care o fermecătoare excursie prin lumea lui Caragiale, semnată de Gigi Căciuleanu) și concertele completează punctele de atracție ale acestei ediții a FEST-FDR.

De asemenea, trebuie să amintim că în cadrul festivalului va avea loc o conferință de interes major pentru toți cei implicați în managementul cultural, conferință susținută de lector univ. dr. Carmen Croitoru, precum și o dezbatere privind spectacolul românesc contemporan.

Ne așteptăm ca aceste evenimente, cărora li se alătură și lansările de carte ale festivalului, să răspundă interesului manifestat nu doar de profesioniștii din teatre, ci și de teoreticieni, ca și de publicul larg.

Ce ați învățat ca manager din experiențele negative ale precedentelor ediții și nu veți mai repeta niciodată?

Trebuie să spun că în nici una dintre cele șase ediții de festival pe care le-am condus în calitate de manager al Teatrului Național nu poate fi numită o experiență negativă, dimpotrivă.

Am avut de fiecare dată șansa unei echipe serioase și a unor colaboratori de calitate, care, lucrând împreună, au făcut ca lucrurile cele mai dificile să își găsească o rezolvare.

Fest FDR

Cum sunteți ca spectator de festival, atunci când mergeți în alt oraș și nu sunteți ocupată cu treburile organizatorice; cum „gustați“ un festival?

Dincolo de atenția mereu trează, pentru că, nu-i așa, e folositor să învățăm mereu și e bine să nu învățăm chiar toate lecțiile pe propria piele, statutul de spectator este extrem de reconfortant.

Spațiul privilegiat pe care îl oferă un festival, prin coagularea tuturor activităților pe parcursul mai multor zile în jurul spectacolului, este o șansă și o bucurie pentru oricine a ales teatrul ca drum de viață.

15
/03
/17

Judith State este Sandra din filmul „Sieranevada”, în regia lui Cristi Puiu, fapt care îi aduce o nominalizare la Premiile Gopo pentru „Cea mai bună actriță într-un rol secundar”. Însă Judith State nu este actriță, ea vine din zona dansului. Cum se împacă, așadar, filmul și dansul contemporan?

15
/03
/17

Face parte din generaţia tânără de actori şi a absolvit Facultatea de Teatru de la Universitatea, Iaşi, la clasa profesorului Sergiu Tudose, în 2003. A debutat ca actor la Teatrul Național din Târgu Mureş. Colaborează permanent cu Teatrul "Tony Bulandra" din Targoviște, Teatrul “L.S. Bulandra” din București și urmează să joace la Teatrul Metropolis din București, în spectacolul “Histerical blindness”, în regia lui Cristi Juncu, spectacol care se află deja în repetiții și care va avea premiera în primăvara lui 2017.

13
/03
/17

Nominalizat la Premiile Gopo din acest an, la categoria „Cel mai bun actor într-un rol principal”, pentru rolul Hogaș din „Câini”, actorul Gheorghe Visu spune că cel mai mult în filmul lui Bogdan Mirică i-a plăcut să tragă cu pistolul, la final.

08
/03
/17

Ana a teminat recent filmările la primul ei lungmetraj american, „Induced Effect”, în care l-a avut ca partener pe Eric Roberts și a început repetițiile la „Upstart”, un show TV despre realizarea unui Start-Up YouTube Channel. Între filmări, a finalizat un pictorial care celebrează actrițe îndrăgite de publicul român.

07
/03
/17

INTERVIU. Mihai Călin (49 de ani) lucrează de peste două decenii la Naționalul bucureștean. E un actor apreciat (premiat de UNITER acum doi ani pentru rolul Caliban din „Furtuna”). L-am văzut de multe ori în ultimul timp și – comit o indiscreție – a fost singurul actor la care am avut permanent senzația că e din ce în ce mai bun.

07
/03
/17

Face parte din generația tânără de actori și este absolventă a Facultății de Teatru, secția actorie, a Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale”, București, precum și a masteratului, unde i-a avut profesori pe Ion Cojar, Adrian Titieni, Liviu Lucaci și Gelu Colceag.

02
/03
/17

„Pitch Perfect”, filmul despre o trupă a cappella de studenți, este comedia musical pe locul 2 ca încasări din istoria înregistrată a filmului. Filmul a adus în atenția publicului mondial un fenomen muzical vechi de câteva secole bune, care atrage numeroase tipuri de public modern: muzica a cappella.

13
/02
/17

INIȚIATIVĂ Teatrul Metropolis, condus de George Ivaşcu, propune, la zece ani de la înfiinţare, un spectacol aniversar, în care vor juca zece actori de până în 30 de ani, selectaţi de maeştri ai scenei româneşti de astăzi în cadrul Galei Metropolis 10 ani, eveniment care a avut loc pe 14 decembrie 2016.

08
/02
/17

INIȚIATIVĂ Teatrul Metropolis, condus de George Ivașcu, propune, la zece ani de la înființare, un spectacol aniversar, în care vor juca zece actori de până în 30 de ani, selectați de maeștri ai scenei românești de astăzi în cadrul Galei Metropolis 10 ani, eveniment care a avut loc pe 14 decembrie 2016.

03
/02
/17

Când pronunți ”Dan Puric”, audiența se grupează rapid în două tabere, sintetizabile cam așa: ”e deștept, le zice bine și e un munte de talent” sau ”lasă-mă, dom’ne, în pace..” (cel puțin). Pe mine, multe dintre spectacolele și vorbele lui m-au bucurat adânc, în același timp unele din (zic eu) marotele sale mi-au provocat un rid în plus. În mod clar, e un ”ne-oarecare”, totodată nescutit de ”cele ale omului”.  Îți place sau nu de el, e un fluviu în felul lui.