“Amintiri” despre Salman Rushdie, marţi, la Bucureşti
http://www.ziarulmetropolis.ro/amintiri-despre-salman-rushdie-marti-la-bucuresti/

Scriitorii Radu Paraschivescu şi Cezar Paul Bădescu, jurnalistul Marius Constantinescu şi Bogdan-Alexandru Stănescu, director editorial al Polirom, au depănat “amintiri” despre Salman Rushdie, marţi seară, la lansarea din Bucureşti a celui mai recent volum al scriitorului, “Joseph Anton. Memorii”. Volumul “Joseph Anton. Memorii” a apărut în colecţia “Biblioteca Polirom” (coordonator Bogdan-Alexandru Stănescu), traducerea din limba […]

Un articol de |26 Septembrie 2012

Scriitorii Radu Paraschivescu şi Cezar Paul Bădescu, jurnalistul Marius Constantinescu şi Bogdan-Alexandru Stănescu, director editorial al Polirom, au depănat “amintiri” despre Salman Rushdie, marţi seară, la lansarea din Bucureşti a celui mai recent volum al scriitorului, “Joseph Anton. Memorii”.

Volumul “Joseph Anton. Memorii” a apărut în colecţia “Biblioteca Polirom” (coordonator Bogdan-Alexandru Stănescu), traducerea din limba engleză şi notele fiind semnate de Dana Crăciun.

 
Cartea a fost lansată în cadrul unui eveniment organizat marţi seară, la Librăria Adevărul din apropierea Centrului vechi, la care au participat scriitorul Radu Paraschivescu, jurnalistul Marius Constantinescu şi Bogdan-Alexandru Stănescu, director editorial Polirom. Moderatorul evenimentului a fost Cezar Paul-Bădescu.

Manifestarea a fost una “între prieteni” şi fără fastul cu care este obişnuit probabil celebrul scriitor Salman Rushdie, care a ajuns un adevărat “star” internaţional, după cum au remarcat şi invitaţii la eveniment.

Totodată, lansarea “Memoriilor” în limba română a fost un prilej pentru invitaţi să contureze un “portret” al lui Salman Rushdie prin prisma interacţiunii personale cu scriitorul: Radu Paraschivescu, care l-a cunoscut pe Salman Rushdie traducându-i cărţile, Marius Constantinescu şi Cezar Paul-Bădescu, care l-au cunoscut pe Salman Rushdie prin intermediul interviurilor pe care le-au realizat cu acesta, şi Bogdan-Alexandru Stănescu, care “l-a făcut celebru” şi în România pe Salman Rushdie, publicându-i volumele la editura Polirom.

De altfel, Bogdan-Alexandru Stănescu a reiterat mai multe momente delicioase, din timpul întâlnirilor sale cu Salman Rushdie, spre încântarea participanţilor la lansarea de marţi seară.

Întrebat de Cezar Paul-Bădescu cum este să fie editor al lui Salman Rushdie, Bogdan-Alexandru Stănescu a spus cu “naivitate”: “E bine să fii editor al lui Salman Rushdie. E mai bine decât să nu fii…”.

El a precizat că editura Polirom a hotărât să publice “Versetele satanice” prin 2007. “Înfiinţasem seria de autor şi era pasul normal. Când a apărut cartea în decembrie 2007, am evitat să facem o campanie de marketing şi publicitate care să preceadă publicarea. Pur şi simplu am aruncat-o pe piaţă. Nu am ştiut că lansarea a coincis cu o sărbătoare musulmană”, a spus Bogdan-Alexandru Stănescu, precizând că atunci a fost sunat de toate televiziunile din România, care de obicei nu bagă în seamă piaţa de carte.

Bogdan-Alexandru Stănescu a mai spus că, spre deosebire de alte ţări, reacţia comunităţii musumane din România “a fost exemplară”, în momentul în care cartea “Versetele satanice” a apărut în limba română. “De a treia zi au început însă să curgă e-mail-urile cu ameninţările cu moartea (…) Am aflat că era vorba de un server din Iran (…) Nu am reuşit să facem nimic cu SRI-ul, însă de atunci primim ştiri despre starea vremii din Teheran, am intrat într-o bază de date…”, a glumit Bogdan-Alexandru Stănescu, director editorial Polirom.

El a reiterat şi vizita pe care Salman Rushdie a făcut-o în România, în perioada 23-26 noiembrie 2009. Salman Rushdie a vizitat România la invitaţia editurii Polirom, transmisă acestuia prin intermediul actriţei Monica Bîrlădeanu, cu care scriitorul are o relaţie de prietenie.

“Când Salman Rushdie a venit, în 2009, în România, s-au autosesizat şi autorităţile. Una din condiţiile autorului a fost să nu vadă picior de securist lângă el, dar nu s-a putut, drept care s-a recurs la deghizări (…) Sper să ajung să-mi scriu memoriile, pentru că am multe de scris aici…”, a spus Bogdan-Alexandru Stănescu, vorbind despre eforturile organizatorice impuse de o asemenea vizită şi măsurile de protecţie care au trebuit luate, având în vedere că Salman Rushdie a fost “condamnat la moarte” de ayatollahul Khomeini din cauza romanului “Versetele satanice”, fiind acuzat că ar fi fost “împotriva Islamului, a profetului şi a Coranului”.

Bogdan-Alexandru Stănescu a dezvăluit marţi seară şi cum l-a eclipsat Monica Bîrlădeanu pe Salman Rushdie, la Poiana Braşov, în timpul vizitei pe care scriitorul a efectuat-o în România.

Stănescu a spus că Salman Rushdie a dorit să vadă Poiana Braşov, unde a mâncat la un restaurant împreună cu actriţa Monica Bîrlădeanu şi cu soprana Angela Gheorghiu.

Directorul editorial al Polirom a povestit cum s-a dus înainte să “pregătească” locaţia şi cum toţi cei care mâncau în acelaşi loc cu el, cu Salman Rushdie, cu Monica Bîrlădeanu şi cu Angela Gheorghiu erau persoane care îi asigurau protecţia scriitorului, fiind însă deghizate pentru a nu-i crea disconfort acestuia. Totuşi, în respectivul restaurant cu specific vânătoresc erau şi “doi cetăţeni normali”, care luau masa.

Amuzat, Bogdan-Alexandru Stănescu a spus cum unul dintre aceşti oameni s-a îndreptat spre masa la care se afla el cu Salman Rushdie, Angela Gheorghiu şi Monica Bîrlădeanu. “M-am gândit că l-a recunoscut cineva (…) Însă (persoana respectivă, n.r.) voia să facă o poză cu Monica Bîrlădeanu, în care, iată, a apărut şi ‘un bărbos’ (Salman Rushdie, n.r.)”, a spus Bogdan-Alexandru Stănescu, spre amuzamentul celor care îl ascultau marţi seară la lansare.

La rândul său, Cezar Paul-Bădescu le-a spus celor prezenţi la lansarea volumului “Joseph Anton. Memorii” că au în faţă “o carte puţin ciudată, care are trecuţi pe copertă doi autori”. “‘Joseph Anton’ este numele conspirativ al lui Salman Rushdie (…) Coperta mai întinde o capcană. Citeşti pe copertă ‘Memorii’. De fapt, nu avem de-a face cu nişte memorii, ci cu un roman, cu un roman autobiografic, al unei vieţi straniu-normale”, a spus Cezar Paul-Bădescu.

La rândul său, Radu Paraschivescu a spus că “a tradus ‘primul Rushdie’ care a apărut în România şi care nu a fost ‘Versetele satanice'”. “Deci am supravieţuit…”, a spus Paraschivescu, precizând că a tradus volumul “Copiii din miez de noapte” al lui Salman Rushdie. “Nu pot să trec peste ceilalţi traducători, care au format imaginea în limba română a lui Rushdie. Feliile cele mai groase din tortul Salman Rushdie sunt ale Danei Crăciun, care traduce şi această carte de false memorii”, a mai spus Radu Paraschivescu.

“Ce e cartea asta? M-am întrebat şi eu citind-o. E ceva care nu seamănă cu nimic… Nu seamănă aproape deloc cartea asta cu ‘Seducătoarea din Florenţa’, cu ‘Ruşinea’, cu ‘Copiii din miez de noapte’. Cartea asta este un ecou al unei vorbe pe care am auzit-o în urmă cu câţiva ani ‘Violenţa e vorba de duh a analfabeţilor’ (Alan Brien, n.r.), care rezumă bine instinctele de killer din ţara asta ca un reactor nuclear, actualul Iran”, a spus Radu Paraschivescu, vorbind despre “răul făcut în numele binelui” şi despre “răstălmăcirea învăţăturilor unui Profet şi transformarea lor în armă mortală”, din cauza cărora unii traducători şi editori ai cărţii “Versetele satanice” au plătit cu viaţa.

“Cartea asta mi se pare că este o hartă cu mai multe capitole, este în primul rând o hartă a operei lui Salman Rushdie (…) E o hartă care vă orientează într-o operă labirintică”, a mai spus Paraschivescu, propunându-le celor prezenţi la lansare să citească sau să recitească opera lui Rushdie pornind de la această carte, “ca să vadă de unde vin ideile”.

“În acelaşi timp, este o hartă a solidarităţii şi a desolidarizării şi a invidiei (…) Virusul ăsta (invidia, n.r.) arată mult mai spectaculos printre scriitori (…) Este un virus ucigaş”, a mai spus Radu Paraschivescu.

Marius Constantinescu, jurnalist la Televiziunea Română, a vorbit în cadrul lansării despre faptul că, în urmă cu două săptămâni, a mers la Londra, unde i-a luat un interviu lui Salman Rushdie, care a precedat lansarea celei mai recente cărţi a scriitorului.

“Am avut această onoare, acest privilegiu de a petrece o oră de interviu propriu-zis cu Salman Rushdie, în care am avut sentimentul balansului foarte fluid de la o stare la alta, de la experienţă la alta (…) Această permanentă pendulare între stări, între momente, cred că ţine întâi de toate de darul lui de povestitor (…) ţine, pe de altă parte, şi de abilitatea lui, de ştiinţa lui de a se marketa (…) Rushdie are acces la acel statut de superstar. Este un lucru pe care cred că şi el îl încurajează, îi place, cred că se simte foarte bine în lumina reflectoarelor (…) Ştie foarte bine cum să gratuleze şi să gratifice pe cel care îi pune întrebări”, a povestit Marius Constantinescu.

“Am făcut foarte multe interviuri de-a lungul timpului şi unul dintre lucrurile pe care trebuie să le faci după un asemenea interviu este să te readuni, să mergi mai departe, să te concentrezi pe următorul interviu, pentru a nu defavoriza următorul subiect, următorul intervievat. În acest moment, după două săptămâni de la interviul cu Salman Rushdie, încă mă adun, încă mă pun cap la cap”, a mai spus Marius Constantinescu. El a precizat că interviul pe care i l-a luat lui Rushdie va fi difuzat pe TVR 1 pe 14 octombrie, de la ora 22.45.

Pe de altă parte, Cezar Paul-Bădescu a mai spus că editura Polirom a publicat “sincron” cartea “Joseph Anton. Memorii”. “La Polirom a apărut în limba română, în acelaşi timp când a apărut şi la nivel mondial. Suntem în cărţi, suntem la zi, măcar în zona literaturii”, a spus Cezar Paul-Bădescu.

La 14 februarie 1989, de Ziua îndrăgostiţilor, Salman Rushdie a fost sunat de un jurnalist de la BBC, care i-a spus că fusese “condamnat la moarte” de ayatollahul Khomeini. Atunci a auzit pentru prima dată cuvîntul fatwa. Ce crimă comisese? Era autorul romanului intitulat “Versetele satanice”, acuzat că ar fi fost “împotriva Islamului, a profetului şi a Coranului”.

Aşa începe aventura extraordinară prin care un scriitor a fost obligat să intre în subterană, să se mute în permanenţă dintr-o casă în alta, sub protecţia echipelor înarmate de poliţie. I s-a cerut să aleagă un pseudonim pe care poliţia să-l poată folosi. S-a gândit la scriitorii lui preferaţi şi la diverse combinaţii între numele lor; atunci i-a venit ideea: Conrad şi Cehov – Joseph Anton.

Cum trăiesc un scriitor şi familia sa cu ameninţarea morţii deasupra capului, mai bine de nouă ani? Cum poate acel om să-şi vadă de scris? Cum se îndrăgosteşte el şi, mai ales, cum îi trece? Cum îi modelează disperarea acţiunile şi gîndurile, ce anume îl împiedică să-şi îndeplinească destinul, cum învaţă să-şi înfrunte duşmanii?

În volumul “Joseph Anton. Memorii”, Salman Rushdie spune pentru prima dată această poveste: povestea uneia dintre cele mai importante bătălii date pentru libertatea cuvântului în vremurile noastre. El vorbeşte despre realitatea, câteodată întunecată, câteodată amuzantă, a convieţuirii cu poliţişti înarmaţi, despre legăturile strânse care s-au format între el şi cei care-l protejau, despre lupta lui pentru a obţine înţelegerea şi sprijinul guvernelor, ale şefilor de agenţii de securitate, ale directorilor de editură, ale jurnaliştilor şi ale celorlalţi scriitori şi, în fine, despre cum şi-a recâştigat libertatea.

Salman Rushdie este autorul a 16 cărţi, printre care “Copiii din miez de noapte”, roman câştigător al Booker Prize în 1981, al “Booker of Bookers” în 1993 şi, în 2008, al “Best of Booker”. “Ultimul suspin al Maurului” a câştigat Whitbread Prize în 1995 şi Premiul Aristeion pentru literatură, al Uniunii Europene. În 2007, Salman Rushdie a fost învestit cu titlul de cavaler al Marii Britanii pentru servicii aduse literaturii. Este membru al Royal Society of Literature şi Comandor al Ordre des Arts et des Lettres.

Scriitorul Salman Rushdie a povestit – într-un interviu acordat la Londra agenţiei de presă MEDIAFAX şi publicat în 18 septembrie – despre modul în care şi-a scris memoriile, care au ca punct central perioada în care a fost condamnat la moarte de ayatollahul Khomeini; deşi povestea lui a ţinut prima pagină a ziarelor, scriitorul prezintă, acum, varianta sa.

În interviu, Salman Rushdie vorbeşte despre motivele pentru care scriitorii sunt primii care trebuie să fie reduşi la tăcere de un regim tiranic, despre cei care l-au ajutat în, probabil, cea mai neagră perioadă a vieţii sale, despre motivele pentru care “Versetele satanice”, cel mai ambiţios volum al său, are, în sfârşit, destinul unei cărţi obişnuite şi, nu în ultimul rând, despre cum poţi afla dacă eşti sau nu urmărit de o maşină pe autostradă.

Salman Rushdie a spus că nu crede că volumul său de memorii va supăra pe cineva, aşa cum s-a întâmplat cu “Versetele satanice”.

Cu toate acestea, recompensa oferită pentru asasinarea scriitorului britanic de origine indiană Salman Rushdie a fost mărită cu 500.000 de dolari de o organizaţie religioasă din Iran şi a ajuns în prezent la suma de 3,3 milioane de dolari, după cum a relatat recent presa internaţională.

 

Sursa: Mediafax

10
/12
/16

In pragul verii si al Zilei Copilului, pe 27 mai, Sala Palatului se va transforma intr-un regat de gheata. Alaturi de solisti, orchestra si cor, copiii si adultii vor pleca intr-o aventura de neuitat pentru a aduce vara inapoi, odata cu premiera productiei originale Disney „Regatul de gheata”.

10
/12
/16

La începutul epocii regulamentare, în noiembrie 1832, autorităţile statului au simţit nevoia creerii unei publicaţii (Buletinul Oficial), prin care să comunice populaţiei „punerile la cale, măsurile, orânduirile de slujbe, hotărârile de judecată şi poruncile” din diferitele ramuri administrative, ca şi dispoziţiile legislative după care „să se povăţuiască fiecare”.

09
/12
/16

Cineastul olandez Paul Verhoeven, regizorul unor producții precum "Robocop" (1987) sau "Basic Instinct" (1992), va fi președintele juriului celei de-a 67-a ediții a Festivalului Internațional de Film de la Berlin ( 9-19 februarie 2017). Verhoeven îi urmează în fruntea juriului Berlinalei actriței Meryl Streep.

09
/12
/16

Virtuozitatea lui Paganini la contrabas este propunerea pe care o face publicului contrabasistul de origine română Petru Iuga, care va prezenta la Sala Radio miercuri, 14 decembrie, de la ora 19.00, un concert în care, alături de Orchestra de Cameră Radio, dirijată de Tiberiu Oprea, va interpreta Fantezia Moise, variaţiuni pe o temă de Rossini, în varianta pentru contrabas şi orchestră de N. Paganini şi Variaţiuni pe o temă Rococo, op. 33, în varianta pentru contrabas şi orchestră de P. I. Ceaikovski.

09
/12
/16

Facultatea de Teatru a UNATC „I.L.Caragiale” București, omagiază, asemenea instituțiilor de educație și cultură din întreaga lume, figura emblematică a unuia dintre cei mai mari gânditori ai istoriei omenirii: Aristotel. De aceea, cu ocazia împlinirii a 2400 ani de la nașterea Stagiritului, UNATC organizează în perioada 15-16 decembrie 2016, Seminarul Exploratoriu cu temaAristotel 2400 – Teatru și Pedagogie. Abordare interdisciplinară.

09
/12
/16

Teatrul Excelsior prezintă cea mai nouă premieră - #EMOJIPLAY, un spectacol de teatru coregrafic ce aduce în prim plan transformarea comunicării clasice într-un cumul de semne universal recognoscibile. Avanpremiera va avea loc pe 13 decembrie, iar premiera oficială pe 14 decembrie în Sala Mare a Teatrului Excelsior.

09
/12
/16

Revista România literară a desemnat cel mai recent volum al lui Mircea Mihăieş, “Ulysses, 732. Romanul romanului” (Polirom), drept „Cartea anului 2016” . Din juriu au făcut parte Nicolae Manolescu, Gabriel Chifu, Răzvan Voncu, Daniel-Cristea Enache, Gabriel Dimisianu, Angelo Mitchievici, Sorin Lavric şi Simona Vasilache.

09
/12
/16

Scumpe domnule Blecher, sunt mulți ani deja de când vreau să vă scriu și mă rețin. N-am îndrăznit, chiar dacă, pe de o parte, vă consider frate. Păstrez acasă un os devorat de un morb, chiar dacă alt nume a purtat boala mea.

09
/12
/16

„Viaţa de zi cu zi seamănă cu un film prost de serie B. Dacă mi s-ar propune s-o ecranizez, aş refuza.” – Kirk Douglas. Ultimul supraviețuitor al epocii de aur a Hollywood-ului împlinește, astăzi, 100 de ani! Cu această ocazie, numeroase ziare din întreaga lume i-au dedicat legendarului actor și producător american articole omagiale.

08
/12
/16

Final de decembrie, cu 27 de ani în urmă, la radio, după ani, grei, se difuzează un colind cântat de corul Madrigal. Doi bărbați, tata și fratele lui, oameni destul de greu de impresionat – pentru că viața avusese grijă să-i călească suficient - plângeau discret, privind spre focul din sobă.

08
/12
/16

Considerată o revelație a cinematografiei europene, actrița Ada Condeescu, starul din “Eu când vreau să fluier, fluier”, “Loverboy” sau “Dincolo de calea ferată”, debutează cu un prim proiect fotografic, expoziția “Colentina”, care va fi vernisată joi, 15 decembrie, de la ora 18.30, la Galeria Rotenberg-Uzunov din București.

08
/12
/16

Un tablou al pictorului belgian James Ensor, "Squelette arrętant masques" ("Schelet oprind măștile"), a fost achiziționat, miercuri, pentru suma de 7,4 milioane de euro, un record mondial pentru o lucrare a artistului, în cadrul unei vânzări organizate de casa de licitații Sotheby's la Paris

07
/12
/16

A fost o vreme când ideea de a te cultiva, de a înţelege arta în accepţia ei cea mai diversă, apoi de a colecţiona opere de valoare şi a le expune îi cuprinsese şi pe români. Între aceştia, Anastisie Simu, de obârşie balcanică, cu proprietăţi bine gospodărite în judeţele Teleorman şi Brăila, decide, în 1910, să întemeieze un muzeu.

Page 1 of 57812345...102030...Last »