Anca Hurubaru şi Iulia Ignat expun „Reflecţii“ la Galeria SaintINK, Bucureşti
https://www.ziarulmetropolis.ro/anca-hurubaru-si-iulia-ignat-expun-reflectii-la-galeria-saintink-bucuresti/

Laboratorul de artă Sfântul Tuş vă invită la expoziţia ,,Reflecţii”. Evenimentul va începe astăzi şi va dura până pe 22 august.

Un articol de Andrada Văsii|7 august 2013

Laboratorul de artă Sfântul Tuș vă invită la expoziția „Reflecții“. Evenimentul va începe astăzi și va dura până pe 22 augustExpoziţia reuneşte un fond de 15 lucrări de ceramică și grafică sub semnătura artiștilor contemporani Anca Hurubaru și Iulia Ignat.

Experimentând tehnici mixte, Anca Hurubaru conturează o lume în care granița dintre universul interior și cel exterior dispare, în care linia trupului este doar o expresie a tensiunilor și sensibilităților. Trupuri contorsionate contrastează cu linii fine, invitând către o comunicare la nivel emoțional ce suprinde prin transparență.

Galeria-SaintINK

Personajele sale, suprinse în ipostaze marcate de o expresivitate fascinantă, rezonează cu cele mai profunde trăiri sufletești ale fiecăruia dintre noi, amintind de complexitatea lumii lui Cantor.

Lucrările Iuliei Ignat par a fi rupte din lumea poveștilor cu personaje menite să construiască tipologii. Sub semnul unui ludic vibrând plin de expresivitate, compozițiile grafice ale artistei demonstrează o creativitate spontană, sinceră, marcată de o dinamică fluidă.

Info:

Expoziția poate fi vizitată în Str. Doamnei nr. 3 în intervalul: 14.00-22.00.

Text preluat în parteneriat cu Modernism.ro

Foto credit: SaintINK (Facebook)

26
/08
/22

Asociația pentru cultură și arte Arbor vă invită la expoziția „Rememorarea copilăriei, mărturiile deportaților basarabeni”, care reînvie emoția unor destine tragice, mărturiile deportaților și ale victimelor regimului totalitar din stânga Prutului, în perioada sovietică. Proiectul a fost realizat în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Centrul de Excelență Institutul Pro Memoria al Universității de Stat din Moldova și Ambasada Republicii Moldova în România.

25
/08
/22

În perioada 26 - 31 august 2022, în continuarea proiectului (burn)OUT, artistele Irina Marinescu, Andreea Novac, Eza (Alina Ușurelu), psihoterapeuta Mihaela Vechiu, sociologa Fidelie Kalambayi și artista portugheză Gabriela Conçalves invită publicul la prezentarea cercetării artistice pe tema recuperării pe care au inițiat-o în cadrul proiectului Recovery (Recuperare) și la o serie de trei ateliere de creaţie rezultate în urma acestei cercetări.

24
/08
/22

Cea de-a treia ediție Romanian Jewelry Week, organizată de Assamblage, va avea loc în perioada 5 - 9 octombrie 2022 la Biblioteca Națională a României și în alte cinci locații conexe din București. Evenimentul propune timp de cinci zile un format efervescent de târguri, expoziții, conferințe, tururi ghidate și multe alte evenimente surpriză dedicate iubitorilor de bijuterie.

24
/08
/22

Asociația CRIES-Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare invită bucătari din România să se alăture ediției din 2022 a proiectului „Gustul ca patrimoniu”, parte a programului LA PAS Timișoara, desfășurat sub egida Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2023. Provocarea constă în reinterpretarea în cheie locală a borșului ucrainean, recent intrat pe lista patrimoniului cultural imaterial UNESCO aflat în pericol.

23
/08
/22

Cel mai nou proiect inițiat de compania de teatru independent Vanner Collective, „Cele care nu se văd” prezintă 10 personaje feminine din literatura română, întâmplător create de bărbați, care, reimaginate prin perspectiva a 10 fotografe, sparg stereotipurile în care au fost integrate inițial. Instalația fotografică mai poate fi văzută până pe 2 septembrie, de marți până duminică, între orele 10:00 – 18:00 la Sala Acvariu a Muzeului Național al Țăranului Român.

23
/08
/22

Sala Omnia așa cum nu a fost văzută niciodată! Concepută de colectivul artistic austriac mutual loop special pentru acest spațiu cu un trecut deloc liniștit, instalația imersivă și interactivă „Omission Possible” deschide în mod cu totul excepțional această clădire aproape uitată, într-un demers care chestionează percepția omului contemporan asupra efectelor trecerii timpului peste construcții și simboluri istorice.