Andrei Marga şi-a publicat o carte la editura Institutului Cultural Român, pe care îl conduce
http://www.ziarulmetropolis.ro/andrei-marga-si-a-publicat-o-carte-la-editura-institutului-cultural-roman-pe-care-il-conduce/

Andrei Marga, preşedintele Institutului Cultural Român (ICR), şi-a publicat cartea “Cultură, democraţie, modernizare” la editura institutului pe care îl conduce, volumul apărut în acest an având preţul de 10 lei, potrivit site-ului instituţiei. Pe site-ul ICR, sub titulatura “Semnal Editorial 2013”, a apărut un anunţ oficial privind lansarea cărţii “Cultură, democraţie, modernizare”, deAndrei Marga. Contactat, […]

Un articol de Andrada Văsii|4 Februarie 2013

Andrei Marga, preşedintele Institutului Cultural Român (ICR), şi-a publicat cartea “Cultură, democraţie, modernizare” la editura institutului pe care îl conduce, volumul apărut în acest an având preţul de 10 lei, potrivit site-ului instituţiei.

Pe site-ul ICR, sub titulatura “Semnal Editorial 2013”, a apărut un anunţ oficial privind lansarea cărţii “Cultură, democraţie, modernizare”, deAndrei Marga.

Contactat, vineri, de MEDIAFAX şi întrebat care este motivul pentru care şi-a publicat o carte la editura institutului pe care-l conduce, Andrei Marga a declarat că volumul “Cultură, democraţie, modernizare” este “o carte de lucru”.

E prezentarea dezvoltărilor din Institutul Cultural Român cu fundamentarea lor. Se poate citi dacă se vrea. Acolo sunt capitole «Democraţie şi cultură», «Cultură şi modernizare», sunt în rest programe, strategii ale Institutului Cultural Român. Este o carte de lucru. Eu am scris cărţi mai multe. Nu am scos aici (la ICR, n.r.) cărţi de filosofie, am scos o carte în care am explicat ce face Institutul Cultural Român, cu noua conducere. Aşa se face oriunde în lume“, a spus Andrei Marga.

El a spus că s-a consultat cu colegii săi din ICR cu privire la necesitatea publicării acestei cărţi. “Noi trebuie să luăm nişte lucruri în serios. O carte din aceasta de lucru pentru o instituţie se scoate oriunde cel care conduce sau cei care conduc doresc să expliciteze ceea ce fac. Dacă eu aş fi scris o carte cu care mă duc într-un concurs undeva, atunci se poate discuta ce doriţi dumneavoastră. Dar eu nu mai concurez la profesor universitar, că sunt profesor universitar”, a spus Marga.

El a precizat că volumul “Cultură, democraţie, modernizare” este destinat “celor interesaţi” şi a fost “făcută cadou” colaboratorilor ICR, dar şi “celor din alte ministere” cu care ICR cooperează şi jurnaliştilor interesaţi de activitatea institutului.

Andrei Marga a mai spus că volumul a fost tipărit în aproximativ 200 de exemplare.

În ceea ce priveşte finanţarea cărţii “Cultură, democraţie, modernizare”, Andrei Marga a spus că nu ştie care au fost costurile de publicare a volumului său. Totuşi, Marga a precizat că apariţia cărţii la Editura ICR a fost finanţată din bugetul ICR pe anul 2012. “Nu ştiu care au fost costurile. Sunt materiale de lucru, ele nu au nici costuri mari. Nu e ceva neobişnuit”, a mai spus Andrei Marga.

El a subliniat totodată că volumul “Cultură, democraţie, modernizare” nu este o carte pentru CV-ul şi pentru palmaresul său. “Dacă ar fi figurat în CV, aş fi fost de acord cu orice discuţie. Dar această carte nu este pentru CV, ci pentru lucru. Oare nu e bine să explice cei care conduc instituţii ce vor să facă? E o carte cu materiale de lucru. Nu e o carte pentru palmaresul cuiva. Pentru palmares public alte cărţi mai ample de filosofie. Dar această este o treabă privată şi o fac cu editurile private din România sau cu Editura Academiei sau alte edituri“, a explicat Marga.

Întrebat dacă această carte va fi scoasă la vânzare, Andrei Marga a spus: “Nu are regim de vânzare, nici vorbă”.

Totuşi, pe site-ul ICR, volumul “Cultură, democraţie, modernizare” figurează cu preţul de 10 lei.

Volumul “Cultură, democraţie, modernizare” cuprinde trei părţi: I – “Aspecte conceptuale” (care are subcapitolele “Resursele culturale ale democratizării”, “Resursele culturale ale modernizării”, “Societăţile răsăritene – încotro?”, “Economia drept cultură”, “Noua problemă a Europei”, “Înţelegerea interculturală”, “Sensul învăţării istoriei”, “Păcatul şi prostia”, “A fi creştin” şi “Ziua filosofiei”); II – “Un nou program cultural” (cu subcapitole precum “Sincronizarea Institutului Cultural Român”, “Câteva chestiuni practice”, “Programele Institutului Cultural Român”, “Un concept lărgit de cultură”, “Răspunsuri”); III – “Măsuri şi acţiuni” (cu subcapitole ca “Organizarea filialelor în provinciile istorice ale ţării”, “Înfiinţarea de institute culturale în străinătate”, “Criterii de evaluare”, “Organizări de institute”, “Biblioteca Română”, “Acţiuni în diaspora”, “După două luni”, “Dacă ai ceva de spus trebuie să acţionezi în acea direcţie”).

În prefaţa cărţii, Andrei Marga scrie: “În societăţile umane, cultura nu este doar un domeniu delimitat şi explorat de multe teorii, chiar dacă, în mod sigur, este şi un astfel de domeniu. Cultura, prin cunoştinţele şi interpretările pe care le cuprinde, prin deschiderea de orizont şi prin motivaţiile pe care le creează, afectează convingeri, pune în mişcare comportamente, induce acţiuni. De aceea, cultura condiţionează nu numai starea conştiinţelor, ci şi anvergura, profilul şi rezultatele angajamentelor de orice fel, inclusiv civice, politice, economice. Cultura este forţa ce pune în mişcare oamenii în diferite comunităţi, pe care societatea modernă târzie a descoperit-o. Acesta ar fi un motiv suficient pentru a consacra câteva capitole culturii (…) La acest motiv se adaugă, pentru a justifica publicarea volumului de faţă, împrejurarea că în ţara noastră (şi nu numai) prevalează încă, după cum se observă din finanţări, din măsura cultivării dezbaterii publice şi din nivelul încurajării iniţiativelor, o înţelegere vagă a culturii ca un fel de prestaţie aerată, fără mari consecinţe”.

În subcapitolul “Păcatul şi prostia”, Andrei Marga scrie: “Profesia de ziarist s-a diferenţiat, la rândul ei, asemenea altor profesii. Din mulţimea celor care scriu la ziare şi fac parte din redacţii, dar rămân, de obicei, la redarea indistinctă a amănuntelor vieţii (fără să îşi dea seama că datele necorelate pot fi prin ele însele false!), se desprind cei care se apropie efectiv de condiţia de ziarist, asimilând informaţii cuprinzătoare (şi care sunt, într-un fel, “cultivaţi”). Iar de aceştia se desprind apoi, încă o dată, cei care-şi organizează informaţiile în concepţii şi pot sesiza alternativele de descriere şi de evaluare. Ziariştii propriu-zişi nu mai sunt prizonierii impresiei că devenim cunoscători doar prin faptul că suntem informaţi şi nu mai confundă opinia contingentă cu realitatea. Astfel de ziarişti sunt efectiv cei care dau importanţă şi nobleţe profesiei de jurnalist, fără de care democraţia în mod efectiv nu poate fi concepută (…)”.

Pe de altă parte, în subcapitolul “A fi creştin”, Andrei Marga scrie: “În România, şi nu numai aici, a fi creştin este redus frecvent la a merge periodic la biserică, a avea legături cu preoţi şi episcopi, a sponsoriza ceva din ceea ce fac aceştia. Ca efect: câţi nu clamează creştinismul, dar în viaţă sunt doar instrumentele, uneori în straie de sacerdoţiu, ale grupărilor (servicii secrete, grupuri de influenţă, suporteri de guverne eşuate etc.)? Câţi din generaţiile socotite tinere nu sunt decât profitori care exploatează clişeele ideologice ale zilei ca «înţelepciune» şi atacă «ierarhia» doar pentru a-i lua locul? Câţi nu pretind «apolitismul» fiind aserviţi unor «activişti» mediocri, deveniţi peste noapte, prin confuzia de valori endemică, demnitari? (….)”.

“Cultură, democraţie, modernizare” cuprinde trimiteri la volume ale mai multor scriitori, dar şi la alte cărţi scrise de Andrei Marga, cuprinzând şi eseuri semnate de acesta, dar şi interviuri acordate unor publicaţii de preşedintele ICR.

Cartea “Cultură, democraţie, modernizare” a fost tipărită la SC Art Group INT.

Contactaţi vineri de MEDIAFAX şi întrebaţi care a fost bugetul alocat de ICR pentru publicarea cărţii “Cultura, democratie, modernizare”, reprezentanţii Direcţiei Comunicare a ICR au precizat că acesta a fost de 2.499,2 lei.

Totodată, aceştia au transmis un punct de vedere potrivit căruia: “Cartea «Cultură, democraţie, modernizare» de Andrei Marga cuprinde reflecţii asupra culturii în relaţie cu democratizarea, modernizarea, dezvoltarea apartenenţei europene, precum şi decizii ale noii conduceri a Institutului Cultural Român cu privire la măsurile ce trebuie întreprinse de institut pentru a-şi realiza misiunea încredinţată de lege. Volumul a fost conceput ca o lucrare utilă celor care lucrează în Institutul Cultural Român şi partenerilor instituţiei. Materialele incluse în volum sunt evident legate de acţiunile practice ale institutului”.

ICR spune că volumul a fost publicat într-un tiraj de 500 de exemplare, deşi Andrei Marga a declarat în aceeaşi zi, pentru MEDIAFAX, că tirajul cărţii este de aproximativ 200 de exemplare.

ICR mai spune că volumul este destinat “reţelei complexe şi ample de parteneri ai ICR”. “Lucrarea are şi un vădit scop promoţional pentru instituţie. De aceea, volumul nu are un preţ de vânzare, ci doar unul de gestiune, valabil pentru orice material promoţional editat de ICR. Publicarea cărţii are aprobarea forurilor de conducere ale ICR. Menţionăm, de asemenea, că apariţia volumului nu a implicat costuri pentru drepturi de autor”, se mai spune în punctul de vedere remis MEDIAFAX de Direcţia Comunicare a ICR.

Conducerea Institutului Cultural Român s-a schimbat pe 11 septembrie 2012, odată cu numirea lui Andrei Marga în funcţia de preşedinte al instituţiei, după demisia lui Horia-Roman Patapievici.

 

 

Sursa: Mediafax

27
/03
/17

Astăzi, 27 martie, cu ocazia Zilei Mondiale a Teatrului, Casa de Producţie TVR a programat pe TVR 2 la ora 20:10, „Unchiul Vanea”, de Cehov, în regia lui Yury Kordonsky. Spectacolul va fi difuzat ca parte a Campaniei „Artiști pentru artiști”, iar pe durata lui pe ecran vor apărea conturile în care pot fi făcute donațiile

27
/03
/17

Într-o zi de 27 martie era înfiinţat, la Moscova, ’’Balşoi Teatr’’, Societatea Academică Română devenea, prin decret regal, "Academia Română", se năștea regizorul american Quentin Tarantino și se stingea din viață George Pruteanu, cunoscut pentru emisiunea TV “Doar o vorbă să-ţi mai spun” şi pentru ”Legea Pruteanu” (folosirea limbii române în locuri, relaţii şi instituţii publice).

26
/03
/17

„S-a furat mireasa!”, după textul și în regia lui Radu Popescu, e o comedie despre o tânără corporatistă ruptă între logodna călduță cu Mihai, șeful ei, și iubirea cu aer de libertate a lui Andrei, fost iubit și alpinist.

26
/03
/17

Muzeul Național de Artă al României, în parteneriat cu Institutul Francez, vă invită marți, 28 martie 2017, orele 18.30, la conferința „Victor Brauner, pictopoet și iluminator”, susținută de Mihaela Petrov, critic și istoric de artă. Conferința face parte din seria de evenimente ce marchează luna martie ca lună a Francofoniei.

25
/03
/17

CRONICĂ DE FILM Despre „Fata necunoscută”, noul film - o dramă socială și morală - al fraților belgieni Jean-Pierre și Luc Dardenne. Și despre „(M)ucenicul” (al rusului Kirill Serebrennikov), cu un tânăr care, cu Biblia în mână, se tranformă într-un fanatic religios. Două filme de Cannes, acum în cinematografe.

25
/03
/17

Realizat de Radu Mocanu și Mihai Dragolea și disponibil acum pe platforma gratuită Cinepub, „Roboțelul de aur” a fost unul dintre cele mai de succes documentare românești din 2015. Povestea emoționantă a boxeriței Steluța Duță, crescută la orfelinat.

24
/03
/17

“Nu sunt sigur dacă sunt un actor care participă la curse de maşini sau un şofer de curse care face actorie.” - Steve McQueen. Într-o zi de 24 martie (1930) se năștea unul dintre cei mai îndrăgiți actori americani. Numit „King of Cool” pentru modul nonşalant în care şi-a interpretat personajele, Steve McQueen a debutat în 1956 cu un rol în „Cineva acolo sus mă iubeşte”.

Page 1 of 60412345...102030...Last »