AUGUSTE RODIN, sărbătorit de GOOGLE, luni, la 172 de ani de la naşterea sa
https://www.ziarulmetropolis.ro/auguste-rodin-sarbatorit-de-google-luni-la-172-de-ani-de-la-nasterea-sa/

Google sărbătoreşte, luni, 172 de ani de la naşterea sculptorului francez Auguste Rodin, printr-un logo care prezintă cea mai faimoasă sculptură a artistului – „Gânditorul”.   Noul logo al Google, realizat în albastru şi negru, prezintă una dintre sculpturile din seria „Gânditorul”, realizată de maestrul francez Auguste Rodin. În noul logo, „Gânditorul” lui Rodin înlocuieşte […]

Un articol de Andrada Văsii|12 noiembrie 2012

Google sărbătoreşte, luni, 172 de ani de la naşterea sculptorului francez Auguste Rodin, printr-un logo care prezintă cea mai faimoasă sculptură a artistului – „Gânditorul”.

 

Noul logo al Google, realizat în albastru şi negru, prezintă una dintre sculpturile din seria „Gânditorul”, realizată de maestrul francez Auguste Rodin. În noul logo, „Gânditorul” lui Rodin înlocuieşte cea de-a doua literă „O” din cuvântul Google.

Sculptorul, graficianul şi pictorul francez Auguste Rodin (12 noiembrie 1840 – 17 noiembrie 1917) a revoluţionat limbajul sculpturii, fiind considerat de mulţi critici drept cel mai mare sculptor după Michelangelo. Rodin şi-a demonstrat modernitatea nu doar prin stilul conceptual al lucrărilor sale, ci şi prin modul de expunere, alegând spaţiile în aer liber.

În 1907, în atelierul său a lucrat şi sculptorul român Constantin Brâncuşi, care, părăsind studioul după numai câteva luni, şi-a justificat plecarea spunând: „Nimic nu se poate înălţa la umbra marilor arbori!”.

Considerată o capodoperă a finalului de secol XIX, seria „Gânditorul” cuprinde peste 20 de sculpturi. „Gânditorul”, una dintre cele mai cunoscute sculpturi din lume şi cea mai cunoscută lucrare a sculptorului francez, prezintă silueta unui bărbat gol, stând pe o piatră, privind în jos, cu cotul drept sprijinit pe genunchiul stâng şi sprijinându-şi bărbia în palma dreaptă.

Realizate iniţial pentru a face parte dintr-un proiect monumental al maestrului Rodin, intitulat „Poarta Infernului”, inspirat din opera poetului şi filosofului italian Dante, sculpturile din seria „Gânditorul” au primit o nouă semnificaţie, devenind un simbol al doctrinei socialiste în timpul crizei politice din Franţa din 1906.

François Auguste René Rodin s-a născut într-o familie modestă din Paris. În 1853, la vârsta de 14 ani, este admis la École Spéciale de Dessin et de Mathématiques, urmând cursurile desenatorului Horace Lecoq de Boisbaudran şi ale pictorului Stéphane Belloc. Între anii 1854-1857 studiază la École des Arts Décoratifs, dar este respins de trei ori în decursul acestor ani în încercarea de a fi admis la École des Beaux-Arts. Urmează în acest timp cursuri de literatură şi istorie la Collège de France.

Debutează cu portrete şi desene, realizate sub îndrumarea lui Jean-Baptiste Carpeaux, după care, în anul 1864, începe să lucreze în atelierul sculptorului Albert Carrier-Belleuse, reprezentant al stilului denumit „seconde Empire”, realizând decoraţii murale, modele de ornamente şi vase la manufacturile de porţelan din Sèvres.

Împreună cu Albert Carrier-Belleuse pleacă, în 1870, la Bruxelles, colaborarea lor continuând până în 1872. Ulterior, Rodin începe să colaboreze cu sculptorul belgian Antoine-Joseph Van Rasbourgh, cu care decorează unele edificii publice din Bruxelles, dar şi case particulare.

În perioada 1875-1876, pleacă într-o călătorie de studii în Italia, la Florenţa şi la Roma, pentru a „descoperi secretele lui Michelangelo”, iar în 1877 merge într-un turneu al catedralelor gotice din centrul Franţei. În acelaşi an, expune la Cercul artistic şi literar din Bruxelles şi apoi la Salonul artiştilor francezi din Paris sculptura „Âge d’arain” (Vârsta de bronz), care provoacă scandal, fiind acuzat că a făcut un mulaj după natură. Între anii 1879-1882 lucrează la manufacturile din Sèvres, iar în 1880 îşi deschide propriul atelier la Paris, pe care îl va păstra până la sfârşitul vieţii.

Statul francez îi cumpără sculptura „Âge d’arain” şi îi comandă (în 1880) un portal (intrare principală monumentală într-un edificiu, de obicei încadrată cu un chenar de piatră, de zid sau de lemn şi bogat împodobită, n.r.) pentru viitorul Muzeu de Arte Decorative. Rodin alege tema infernului din opera lui Dante, lucrarea „La Porte d’Enfer” (Poarta Infernului) – un ansamblu de figuri dispuse aparent haotic, ca analogie vizuală a decăderii morale la sfârşit de secol – rămâne însă neterminată.

În 1895, inaugurează grupul statuar „Les Bourgeois de Calais” (Burghezii din Calais), iar în 1887 ilustrează voumul de poezii „Les Fleurs du Mal” (Florile răului) de Charles Beaudelaire, pentru editura Gallimard.

Ca membru fondator al Société nationale des Beaux-Arts, Rodin obţine în 1889 comanda executării unei statui a lui Victor Hugo pentru Panthéon-ul din Paris, dar, din cauză că sculptorul se decide să-l înfăţişeze pe poet gol şi înconjurat de muze, proiectul îi este respins. În 1893, devine preşedinte al secţiei de sculptură la Société Nationale des Beaux-Arts, ca succesor al lui Jules Dalou.

Anul 1899 este marcat de organizarea primelor mari expoziţii retrospective la Bruxelles, apoi la Rotterdam, Amsterdam şi la Haga. Cu ocazia Expoziţiei Universale din 1900, se inaugurează „Pavilionul Rodin”, în Place de l’Alma din Paris, unde sunt expuse 171 opere ale artistului, printre care pentru prima dată şi „Poarta Infernului”, deşi nu fusese finalizată. Pavilonul va fi demontat şi reconstruit la Meudon – domiciliul artistului – în anul următor.

În anul 1907, Rodin se instalează în Hôtel Biron din Paris, care, în anul următor, va deveni Muzeul Rodin. În 1911, participă la Expoziţia Regală de Arte din Berlin. Compoziţia „Burghezii din Calais” este cumpărată de statul englez şi va fi instalată în grădinile Westminster din Londra, în faţa Parlamentului. Între timp realizează sculpturile „Adam”, „Eva” şi „Gânditorul” (Le Penseur).

În Metropolitan Museum din New York este inaugurată, în 1912, o sală consacrată lui Auguste Rodin. În 1914 îi apare monografia „Les Cathédrales de France”, care cuprinde studiile sale asupra stilului gotic în arhitectură.

În anul 1916, Auguste Rodin se îmbolnăveşte grav şi donează o mare parte din colecţiile sale statului francez. La 29 ianuarie 1917, se căsătoreşte, la Meudon, cu Rose Beuret. Rose moare pe 14 februarie, iar Auguste Rodin se stinge din viaţă pe 17 noiembrie. Amândoi sunt înmormântaţi în cimitirul din Meudon.

La 4 august 1919, Muzeul Rodin din Paris îşi deschide porţile pentru public.

Google îşi schimbă logoul ocazional, pentru a serba un anumit eveniment major sau o personalitate care a schimbat lumea.

 

Sursa: Mediafax

25
/02
/17

În perioada 14-17 septembrie 2017, va avea loc a doua ediție a DokStation Music Documentary Film Festival, singurul festival de documentare muzicale din București. Proiecțiile, concertele, evenimentele și atelierele pentru copii și tineri se vor desfășura în mai multe cartiere ale capitalei.

25
/02
/17

Duminică, 26 februarie 2017, de la ora 19.00, la Teatrul EXCELSIOR va avea loc premiera spectacolului „TimeAholics” de Bogdan Capșa, un tânăr de 17 ani, în regia Ancăi Ciuclaru. Piesa a câștigat cea de-a doua ediție a Concursului de dramaturgie pentru adolescenți New Drama.

24
/02
/17

Când îl văd îmi dispare complet cheful pentru micul dejun frugal, pe care îl servesc cu religiozitate (3-4 ouă – fierte, ochiuri sau omletă- un copănel de pui sau câteva felii zdravene de șuncă, ceva mezeluri la grămadă, niște castraveciori murați sau gogoșari în oțet, un codru de brânză și ce mai pică), parcă mă văd la bătrânețe, adică peste două –trei luni, mimând mișcare cu gândul la ce o să mănânc după.

24
/02
/17

Centrul Cultural Casa Artelor și Primăria Sectorului 3 îi invită pe bucureșteni astăzi, între orele 18.00 și 21.00, la "ZIUA DRAGOBETELUI", ediția a IV-a, un eveniment dedicat iubirii și tradițiilor românești. La ora 19.00, în Cupola Casei Artelor, toți cei care doresc să închine un pahar de vin în cinstea iubirii autentic românești, vor fi invitați la o prezentare de vinuri, urmată de o degustare.

24
/02
/17

CRONICĂ DE FILM Danny Boyle ţinteşte resursele de nostalgie după tinereţe ale spectatorilor, cu „T2 Trainspotting”, reîntâlnirea a patru personaje celebre după 20 de ani. În schimb, „Copacul cu poveşti”, de spaniolul J.A. Bayona, este o melodramă care evadează din când în când în fantastic, însă fără o mare îndrăzneală.

23
/02
/17

Teatrul Evreiesc de Stat continuă familiarizarea publicului cu dramaturgia unuia dintre cei mai valoroşi dramaturgi israelieni contemporani, Hillel Mittelpunkt. După comedia Varşovia.Ghid Turistic, ”Şofer / Pictor” aduce în scenă doi protagonişti complet diferiţi, forţaţi să trăiască împreună într-un spaţiu închis. Premiera oficială a spectacolului va avea loc pe 24, 25 şi 26 februarie, de la ora 19.00, la Teatrul Evreiesc de Stat.

23
/02
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE În 1789 se năştea la Hotahova (azi în Albania) un om cu destin neobişnuit. La zece ani vine în Ţara Românească, face studii de filosofie la Viena şi de medicină în Germania, la Halle; revine la Bucureşti şi aici are o carieră spectaculoasă, cu reverberaţii până astăzi în Grecia. S-a stins din viaţă în 1874. E vorba de Apostol Arsaki.

23
/02
/17

A fost o vreme când la Bucureşti s-a construit mult, somptuos şi durabil. În istoria Europei răstimpul e cunoscut drept la belle époque; în România a fost vorba de domnia regelui Carol I. Să amintim doar câteva clădiri ridicate atunci şi cu care ne mândrim şi azi în faţa străinilor, încercând  să-i convingem că am fost „micul Paris”. Aşa dar: Ateneul român, Ministerul Agriculturii, Palatul Cantacuzino, Palatul de Justiţie, Poşta, CEC-ul, Muzeul Ţăranului Român, Palatul Bursei, Palatul Asigurări Generala, Bufetul de la Şosea, Palatul Camerei Deputaţilor (azi muzeul Patriarhiei), Fundaţia universitară Carol I

23
/02
/17

„Bacalaureat” (regia Cristian Mungiu)”, „Câini” (regia Bogdan Mirică), „Două lozuri” (regia Paul Negoescu), „Inimi cicatrizate” (regia Radu Jude) și „Sieranevada” (regia Cristi Puiu) intră oficial în cursa pentru trofeul Gopo 2017 la categoria „Cel mai bun film”.

23
/02
/17

Reîntors recent la Teatrul Național din Iași, Radu Afrim pune în scenă spectacolul Măcelăria lui Iov, un text provocator, semnat de Fausto Paravidino, unul dintre cei mai în vogă dramaturgi europeni ai momentului. Măcelăria lui Iov se va juca la Naţionalul ieşean, în premieră pe ţară, sâmbătă, 25 februarie, și duminică, 26 februarie, de la ora 19.30, la Sala Teatru³. Următoarele reprezentații ale spectacolului (nerecomandat persoanelor sub 16 ani) vor avea loc pe 7 şi 12 martie, de la ora 19.00.

23
/02
/17

Se întâmpla de Dragobete, în anul 1929. Pentru prima oară în România, miza unui concurs de frumusețe era participarea la celebrul „Miss Univers”. După desfășurarea semifinalelor, organizate pe județe, Magda Demetrescu, “orfană de doar 17 ani, adoptată şi crescută de una dintre mătuşile sale.”- potrivit presei vremii - avea să fie declarată la începutul lunii martie „Miss România”.

22
/02
/17

Cu 30.000 de bilete individuale epuizate în primele ore de la punerea în vânzare pe 16 februarie, de la ora 10, în rețeaua Eventim, și un total de 34.000 de bilete epuizate în primele 24 de ore, Festivalul Internațional George Enescu a înregistrat și pentru ediția 2017 noi recorduri de vânzare. Abonamentele pentru ediția 2017, puse în vânzare pe 5 decembrie, s-au epuizat, de asemenea, într-un timp record.

22
/02
/17

Cele mai bune filme de peste an vin în 2017 la Festivalul Internațional de Film Transilvania, a cărui ediție cu numărul 16 va avea loc între 2 și 11 iunie. Premiate în marile festivaluri sau incluse în topurile de sfârșit de an ale criticilor, primele titluri anunțate din programul festivalului prefigurează o selecție eclectică, din care nu vor lipsi filme ce abordează teme fierbinți ale momentului - politică, religie, societate - , dar și filme de gen cu cârlig la marele public.

22
/02
/17

Într-o zi de 22 februarie se năștea actrița italiană Giulietta Masina, al cărei destin a fost legat de o altă biografie celebră din lumea filmului, cea a regizorului Federico Fellini, soţul ei. Tot într-o zi de 22 februarie se năștea poetul şi fabulistul Grigore Alexandrescu, cel care va consacra în literatura română ca specii literare autonome epistola, meditaţia şi satira, și se stingea din viață Andy Warhol, unul dintre cei mai reprezentativi artişti americani ai mişcării pop.