,,Bătălia lor”, un secol mai târziu
http://www.ziarulmetropolis.ro/batalia-lor-un-secol-mai-tarziu/

La cursurile lui Alin Ciupală îmi amintesc că toţi voiam să dăm cele mai deştepte răspunsuri la întrebări care ne provocau într-un mare fel. M-am gândit chiar la acele întrebări recent, când cineva, aflând că am terminat Istorie, mi-a replicat banalul ,,înseamnă că ai o memorie bună”. Greşea, omeneşte.

Un articol de Diana Trăncuţă|25 Mai 2017

Cu Alin Ciupală mergeam la MNAR să vedem pictată istoria României – analizam portrete, influențe orientale și occidentale, idealuri. Uneori ne vorbea despre integritate și principii morale, făcând paralele între elita intelectuală a României moderne și cea de azi, între clasa politică de-atunci și cea de-acum.

Istoria asta, obiectivă și critică, fără să fie mai puțin revelatoare, am regăsit-o și în cartea lansată de Alin Ciupală la Polirom, la începutul anului. ,,Bătălia lor. Femeile din România în Primul Război Mondial” l-ar scoate probabil din sărite pe Janusz Korwin-Mikke, europarlamentarul polonez care și-a propovăduit acum ceva timp propria religie a misoginismului la tribuna Parlamentului European, iar asta pentru că, în volumul de față, războiul încetează să mai fie doar al bărbaților; femeile sunt în centru, și sunt în centrul unei țări deficitare, care, deși prinsă în bătălia marilor puteri, are propriile idealuri. Lumea a dat, chiar și poveștile au dat, mai mulți eroi decât eroine, dar, iată, există niște curajoase până și-n mica noastră istorie.

Femeile erau importante nu pentru ele însele și pentru ceea ce însemnau, pentru misiunea complexă pe care și-o asumaseră în timpul războiului, ci pentru că își însușiseră o luptă pe care nu ele, ci bărbații o deciseseră.

cover-batalia-lorSigur că în contextul mișcării feministe de azi, o carte ca aceasta ar putea să stea drept argument în discuții contradictorii, să încingă spirite, să provoace dezbateri aprinse între tabere, așa cum se întâmplă adesea. Dar tocmai această carte e despre femei fără să fie despre feminism. Ideile de emancipare, firești și prezente, au contat mai puțin în fața binelui suprem – proiectul de reîntregire națională. Puse în slujba lui, femeile scrise în carte și-au căpătat, fără să-l fi cerut măcar, locul lor în istorie.

Bazată în principal pe mărturiile vremii, pe jurnale și memorii, ,,Bătălia lor” înseamnă bătălia femeii-mamă, a femeii-amantă, a femeii-infirmieră, a femeii-diplomat. Ultimele, dar nu și cele din urmă, sunt femeia-soldat și femeia-regină. Ele sunt eroine nu pentru rolurile pe care și le-au asumat, ci pentru că, prin ele, fiecare a salvat o viață sau alta – a unui orfan, a unui inamic care era inamic, dar era și om căutând să-și alunge singurătatea, a unui ofițer rănit, a unui camarad – însă mai ales viața unei Românii nenăscute încă.

Femeia-mamă

Niciuna nu concepe să nu-și trimită băiatul pe front. Nu e doar obligația fiilor față de țară, ci și a lor; visul neamului reîntregit sacrifică dragostea de mamă, iar durerea e motivată cât timp acest vis rămâne viu. Multe femei redevin mame prin faptul că au grijă de orfanii țării, și, desigur, sentimentul matern e din nou dublat de cel patriotic – mulți dintre orfanii salvați acum vor fi, la rândul lor, chemați cândva la arme.

Femeia-amantă

E în spitalele de campanie, alină suferințe și agonii, trăiește mici iubiri efemere și poate că, în război, și asta e o victorie în sine. Uneori, mai sunt și femei care se dau dintr-un pur instinct de supraviețuire, n-au încotro, le e cucerită țara, trebuie să se lase și ele cucerite.

O infirmieră dă un ultim sărut. O logodnică nu e în stare să reziste în fața dușmanului, dar nici să capituleze, așa că se îmbracă în alb și se sinucide. O femeie își omoară copilul făcut cu un bulgar. Iar în război nu mai există nici morală, nici vină.

Femeia-infirmieră

Asumarea unei misiuni umanitare în lipsa mijloacelor necesare nu poate fi decât un act de curaj. O altă datorie se împlinește în spitalele de campanie, se învață o nouă meserie pe un fundal dezolant, printre puroi și bălți de sânge, și se învață și o nouă viață, căci surorile de caritate aici trăiesc acum.

Femeia-diplomat

Prietenul la nevoie se cunoaște, iar cel mai bine se cunoaște Franța, către care România se întoarce cu fața încă din secolul XIX și care, acum, prin reprezentantele țării care locuiesc la Paris, aude strigătul de ajutor venit din est. Se înființează Comitetul de asistență a Crucii Roșii Române de la Paris, din care fac parte atât români, cât și francezi; Ana Lahovary, președinta acestuia, reușește să creeze la nivelul Franței o rețea de strângere a ajutoarelor financiare; alte românce din Franța înființează alte asociații, iar la acest efort comun se alătură ulterior și Londra și SUA.

Femeia-soldat

În România Primului Război Mondial ea poartă un singur nume, cel al Ecaterinei Teodoroiu, o tânără mai întâi glorificată de propaganda războiului, apoi devenită eroină a țării prin arhetip – murind pentru ea.

Femeia-regină

În ,,Bătălia lor”, ea stă scrisă în întregime, tot așa cum s-a dedicat unui popor care n-o știa și pe care nu-l știa. Paginile despre Regina Maria se citesc cu dorul de un om pe care nu l-ai cunoscut niciodată.

să deie și ele ajutor din toate puterile: să însuflețească, să ridice curajul, să organizeze totul, subordonând pretutindeni interesul propriu, interesului comun. Nici un murmur, nici un geamăt pentru cei dispăruți; acestea sunt desigur auzite numai de cei patru pereți, în plânsetul nopților fără somn. Dar tare, în auzul tuturor, nu se aud din gura și din condeiul lor decât cuvinte de eroism: E pentru patrie!

batalia-lor-3

Fotografii din volumul „Bătălia lor. Femeile din România în Primul Război Mondial”, de Alin Ciupală, ed. Polirom, 2017

Bazată în principal pe mărturiile vremii, pe jurnale și memorii, ,,Bătălia lor” înseamnă bătălia femeii-mamă, a femeii-amantă, a femeii-infirmieră, a femeii-diplomat.

 

 



21
/06
/17

Mai multe scrisori în care fizicianul Albert Einstein prezenta unor colegi opiniile sale despre fizică, Dumnezeu și Israel, expediate în anii '50, au fost vândute în cadrul unei licitații organizate la Ierusalim, pentru suma de aproximativ 210.000 de dolari.

16
/06
/17

Editura Nemira publică în colecția Yorick de teatru și arte ale spectacolului cartea-eveniment a regizorului Lucian Pintilie, Bricabrac – o ediție revizuită și adăugită de autor. Volumul a fost declarat ”Cea mai bună carte străină” de Sindicatul Criticilor de Cinema din Franţa în 2010.

13
/06
/17

Miercuri, 14 iunie, de la ora 19.00, Librăria Humanitas de la Cişmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr.38) găzduiește lansarea romanului „Iată-mă” de Jonathan Safran Foer, una dintre cele mai aşteptate cărţi Humanitas Fiction din această vară şi bestseller al editurii la Bookfest 2017, din care vă invităm să descoperiți un fragment.

13
/06
/17

Luni, 19 iunie, de la ora 19.00, Serile Nautilus – evenimente lunare dedicate iubitorilor de science fiction & fantasy – continuă cu scriitorul Lev Grossman, invitat prin skype la o discuție cu Ana Nicolau, coordonatorul colecției. Evenimentul are loc la Librăria Humanitas de la Cișmigiu.

05
/06
/17

Sub acest titlu, „Elogiu satului românesc”, scriitorul, filozoful și diplomatul Lucian Blaga rostea în urmă cu 80 de ani (5 iunie 1937) , în aula Academiei Române, discursul de receptie ca membru al Academiei Române.

01
/06
/17

Aventurile lui Sacha în Castelul Fermecat, cartea pentru copii scrisă de Iulian Tănase și ilustrată de Alexia Udriște, care a fost bestseller-ul editurii Nemi la Bookfest 2017, ajunge mai aproape de copiii din Timișoara, Iași, Brașov, București și Sibiu.

29
/05
/17

Ediția din acest an a Salonului Internațional de Carte Bookfest, redată în 25 de fotografii care surprind atmosfera din ultimele zile, de la Romexpo: iubitori de carte de toate vârstele, titluri noi, focus pe Suedia, oameni de litere, lansări și alte întâmplări. Foto: Laura Dobre

25
/05
/17

La cursurile lui Alin Ciupală îmi amintesc că toți voiam să dăm cele mai deștepte răspunsuri la întrebări care ne provocau într-un mare fel. M-am gândit chiar la acele întrebări recent, când cineva, aflând că am terminat Istorie, mi-a replicat banalul ,,înseamnă că ai o memorie bună”. Greșea, omenește.

25
/05
/17

„Barometrul de Consum Cultural 2016. O radiografie a practicilor de consum cultural”, studiu realizat și publicat de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC), va fi lansat miercuri, 7 iunie 2017, ora 11.00, la Sala Symposium a Bibliotecii Naționale a României, în prezența unor importante personalități din mediul cultural și academic, precum și a Ministrului Culturii, dl. Ioan Vulpescu.

24
/05
/17

400 de evenimente - lansări de carte, activități pentru copii, spectacole, piese de teatru și concerte - vor avea loc în cadrul celei de-a XII-a ediții a Salonului Internațional de Carte Bookfest, deschis, astăzi, la ora 12,00, la Romexpo.

Page 1 of 6712345...102030...Last »