Calea samurailor – o Japonie uitată
http://www.ziarulmetropolis.ro/calea-samurailor-o-japonie-uitata/

La Librăria Humanitas de la Cişmigiu, a avut loc vineri, 17 mai, o altă Seară japoneză, dedicată lui Yukio Mishima şi tetralogiei sale „Marea fertilităţii“.

Un articol de Teodora Gheorghe|21 Mai 2013

La Librăria Humanitas de la Cişmigiu, a avut loc vineri, 17 mai, o altă Seară japoneză, dedicată lui Yukio Mishima şi tetralogiei sale „Marea fertilităţii“.

Invitaţi au fost Angela Hondru, Şerban Georgescu, Elisabeta Lăsconi, Andreea Sion, Alina Purcaru. Actorul Constantin Codrescu a citit pasaje din opera scriitorului. Moderatoarea evenimentului a fost Raluca Popescu, redactor-şef Humanitas Fiction.

Prozatorul, poetul şi dramaturgul Yukio Mishima este unul dintre scriitorii japonezi de seamă ai secolului trecut. Kimitake Hiraoka, pe numele său adevărat, s-a născut în 1925 la Tokyo într-o familie de samurai. În ciuda dorinţei tatălui de a urma Dreptul, tânărul porneşte pe drumul scrisului încă de la vârsta de 12 ani. A fost nominalizat de trei ori la Premiul Nobel. Printre operele sale se numără: „Templul de aur“, „După banchet“, „Soare şi oţel“, „Zăpada de primăvară“, „Cai în galop“, „Templul zorilor“ şi „Îngerul decăzut“.

Un samurai modern

Scriitor contradictoriu şi controversat, Mishima a fost urmărit în permanenţă de obsesia pentru codul onoarei samurailor. În anii 1930, „Codul samurailor“ a devenit tot mai răspândit, ajungând ca în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial să servească drept carte de căpătâi pentru piloţii kamikaze. Mishima însuşi a jucat rolul unui samurai modern, înfiinţând gruparea Tatenokai, fondată pe baza valorilor tradiţionale şi a venerării împăratului.

Tetralogia „Marea fertilităţii“ este, într-o bună măsură, „o autobiografie spirituală“, după cum a numit-o Elisabeta Lăsconi. Autorul deplânge decăderea morală a Japoniei postbelice, dominată de corupţie şi materialism. Critica socială vizează o societate despiritualizată, care şi-a pierdut credinţa în codul samurailor.

Niponologul Angela Hondru a vorbit despre universul scrierilor lui Yukio Mishima ca despre „o lume dezvrăjită“, unde onoarea a fost risipită de europeni din cauza nevoilor şi a deznădejdii. Desprinderea de trecutul glorios aduce cu sine o răsturnare dureroasă a vechii ordini. Protestul lui Mishima merge până la sacrificiul suprem – pe 25 noiembrie 1970, recurge la gestul sinuciderii rituale prin seppuku. Este totodată ziua în care încheie ultimul volum al tetralogiei.

Autorul japonez introduce în volumele tetralogiei teme inspirate din filozofia buddhistă. Personaje importante care îşi pierd viaţa revin pe scena destinului prin reîncarnare – o formă de purificare a moralităţii decăzute. Yukio Mishima nu încetează niciodată să lupte pentru regenerarea spirituală a Japoniei.

Foto: Librăria Humanitas Cişmigiu/Facebook

14
/08
/17

Cartea „Țara Vinului” (traducere din chineză de Luminița Bălan) a fost publicată la editura Humanitas Fiction în anul 2014.

14
/08
/17

Din clipa în care trece pragul grădiniței, copilăria fericită a micului Grégoire se transformă într-un adevărat coșmar. Chestiile sforăitoare cu care îl pisează educatorii și profesorii nu-i intră în cap orice-ar face, colegii își bat joc de el, iar părinții îl cicălesc și-l ceartă fără încetare.

11
/08
/17

Teatrul Evreiesc de Stat prezintă sâmbătă, 12 august, de la ora 19.30, la Muzeul Naţional al Literaturii Române spectacolul de muzică şi poezie Poeţi-Actori, Actori-Poeţi, un remember liric dedicat poeţilor-actori și actorilor poeţi Theodor Danetti şi Emil Botta.

10
/08
/17

Balena Albastră, roman semnat de Sebastian Lăzăroiu, a apărut recent la Editura Polirom, în colecţia „Ego. Proză”. „Fiecare cuvînt e amintirea arderii unui neg de tuș. Și-n fiecare carte un sacerdot rotofei oficiază beat mariajul cu iluzia eternității. Cînd mă satur de minciuna vieții, scriu despre cealaltă viață. E singura garanție că nu scriu eu, că nu las așa nobilă îndeletnicire în seama mea, păcătosul.” (Sebastian Lăzăroiu)

08
/08
/17

Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi – FILIT anunță numele autorilor români care vor lua parte la sărbătoarea literaturii, în perioada 4-8 octombrie 2017, la Iași. La Casa FILIT publicul se va întâlni cu autorii Dan Alexe, Simona Antonescu, Ioana Bradea, Ruxandra Cesereanu, Andrei Crăciun, Codrin Liviu Cuțitaru, Tudor Ganea, Adrian Georgescu, Mircea Mihăieș, Ioan T. Morar, Andrei Oișteanu, Marius Oprea, Dora Pavel, Mircea Pricăjan și Bogdan-Alexandru Stănescu.

26
/07
/17

Domnule Zografi, a trecut multă vreme de când vreau să vă scriu. Am motive strict literare, desigur, dar mai e ceva: Fizica. Aveți Fizica la bază, ceea ce, nu vă ascund, mă duce cu gândul la domnul Sabato.

24
/07
/17

Cartea „Călătoria diletanților (Din amintirile locotenentului în rezervă Amiran Amilahvari)” (în ireproșabila traducere a lui Nicolae Iliescu) a fost publicată la Editura Polirom, în anul 2017.

23
/07
/17

Cine nu s-a bucurat în copilărie de minunata „Lorelei” sau de extraordinarele povești din „La Medeleni”? Lumile lui Ionel Teodoreanu, un scriitor de o sensibilitate aparte, care ne-a fermecat pe toți cu „Ulița copilăriei” și care s-a stins brusc, la vârsta de 58 de ani…

21
/07
/17

Bogdan-Alexandru Stănescu (BAS) coordonează colecția „Biblioteca Polirom”. BAS (39 de ani) este poet și, din acest an, romancier. Cartea sa „Copilăria lui Kaspar Hauser” a fost primită cu entuziasm, primind elogii peste elogii. Ne-am întâlnit să stăm un pic de vorbă despre cărți, nu neapărat ale noastre. A reieșit că situația nu e deloc roz. Iată.

20
/07
/17

Astăzi, 20 iulie, de la ora 18.30, în Grădina Cărturești Verona din București (Str. Pictor Arthur Verona 13-15), Veronica D. Niculescu va citi fragmente din primul său roman pentru copii, O vară cu Isidor, apărut de curînd în colecția „Junior” a Editurii Polirom, ediţie ilustrată, disponibilă și în format digital.

19
/07
/17

Romanul „Fiica Estului” (traducere din limba spaniolă de Mariana Sipoș) a fost publicat la Editura Polirom în anul 2017.

Page 1 of 6912345...102030...Last »