Calea samurailor – o Japonie uitată
https://www.ziarulmetropolis.ro/calea-samurailor-o-japonie-uitata/

La Librăria Humanitas de la Cişmigiu, a avut loc vineri, 17 mai, o altă Seară japoneză, dedicată lui Yukio Mishima şi tetralogiei sale „Marea fertilităţii“.

Un articol de Teodora Gheorghe|21 mai 2013

La Librăria Humanitas de la Cişmigiu, a avut loc vineri, 17 mai, o altă Seară japoneză, dedicată lui Yukio Mishima şi tetralogiei sale „Marea fertilităţii“.

Invitaţi au fost Angela Hondru, Şerban Georgescu, Elisabeta Lăsconi, Andreea Sion, Alina Purcaru. Actorul Constantin Codrescu a citit pasaje din opera scriitorului. Moderatoarea evenimentului a fost Raluca Popescu, redactor-şef Humanitas Fiction.

Prozatorul, poetul şi dramaturgul Yukio Mishima este unul dintre scriitorii japonezi de seamă ai secolului trecut. Kimitake Hiraoka, pe numele său adevărat, s-a născut în 1925 la Tokyo într-o familie de samurai. În ciuda dorinţei tatălui de a urma Dreptul, tânărul porneşte pe drumul scrisului încă de la vârsta de 12 ani. A fost nominalizat de trei ori la Premiul Nobel. Printre operele sale se numără: „Templul de aur“, „După banchet“, „Soare şi oţel“, „Zăpada de primăvară“, „Cai în galop“, „Templul zorilor“ şi „Îngerul decăzut“.

Un samurai modern

Scriitor contradictoriu şi controversat, Mishima a fost urmărit în permanenţă de obsesia pentru codul onoarei samurailor. În anii 1930, „Codul samurailor“ a devenit tot mai răspândit, ajungând ca în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial să servească drept carte de căpătâi pentru piloţii kamikaze. Mishima însuşi a jucat rolul unui samurai modern, înfiinţând gruparea Tatenokai, fondată pe baza valorilor tradiţionale şi a venerării împăratului.

Tetralogia „Marea fertilităţii“ este, într-o bună măsură, „o autobiografie spirituală“, după cum a numit-o Elisabeta Lăsconi. Autorul deplânge decăderea morală a Japoniei postbelice, dominată de corupţie şi materialism. Critica socială vizează o societate despiritualizată, care şi-a pierdut credinţa în codul samurailor.

Niponologul Angela Hondru a vorbit despre universul scrierilor lui Yukio Mishima ca despre „o lume dezvrăjită“, unde onoarea a fost risipită de europeni din cauza nevoilor şi a deznădejdii. Desprinderea de trecutul glorios aduce cu sine o răsturnare dureroasă a vechii ordini. Protestul lui Mishima merge până la sacrificiul suprem – pe 25 noiembrie 1970, recurge la gestul sinuciderii rituale prin seppuku. Este totodată ziua în care încheie ultimul volum al tetralogiei.

Autorul japonez introduce în volumele tetralogiei teme inspirate din filozofia buddhistă. Personaje importante care îşi pierd viaţa revin pe scena destinului prin reîncarnare – o formă de purificare a moralităţii decăzute. Yukio Mishima nu încetează niciodată să lupte pentru regenerarea spirituală a Japoniei.

Foto: Librăria Humanitas Cişmigiu/Facebook

20
/05
/19

Călătorie în timp, „Melmoth” ne invită să ne întoarcem spre tenebrosul gotic. Ne dezvăluie oameni care ar fi putut fi și istorii născute din istoria pe care o descoperim neîncetat, încercăm să o înțelegem. Noi, cititorii, devenim martori și vedem în fața ochilor scene impresionante din istorii atroce, cum ar fi genocidul armean sau Holocaustul.

17
/05
/19

SEROTONINĂ, al șaptelea roman al scriitorului Michel Houellebecq, recent apărut în colecția „Raftul Denisei“, coordonată de Denisa Comănescu, în traducerea lui Daniel Nicolescu, este disponibil din 15 mai în librăriile din București și din țară. Cartea va fi lansată la Bookfest 2019 sâmbătă, 1 iunie, de la ora 16.30, la standul Editurii Humanitas.

02
/05
/19

Joi, 9 mai, Librăria Humanitas de la Cișmigiu găzduiește un eveniment dedicat Doinei Cornea și volumului „Puterea fragilității”, apărut recent la editura Humanitas, în ediție de colecție, cu un cuvânt înainte de Gabriel Liiceanu. Vă invităm să parcurgeți un fragment!

24
/04
/19

Pierce Brosnan, în rolul lui Robinson Crusoe, în ecranizarea din 1997 a romanului omonim al scriitorului Daniel Defoe, publicat în urmă cu 300 de ani (25 aprilie 1719) și considerat primul roman scris vreodată în limba engleză. Daniel Defoe a murit într-o zi 24 aprilie (1931).

23
/04
/19

Se obișnuiește să se spună ca Miguel de Cervantes (simbolul literaturii spaniole) și William Shakespeare (cel mai mare scriitor al literaturii de limba engleză) au decedat in aceeasi zi, 23 aprilie (1616). Acest lucru este însă imposibil, deoarece, chiar dacă au murit in aceeași dată, în Marea Britanie se utiliza calendarul iulian, în timp ce în Spania se adoptase cel gregorian. O interesantă explicație a acestei frumoase ficțiuni calendaristice găsim pe blogul eseistului, filosofului și publicistului Valeriu Gherghel, http://filosofiatis.blogspot.com.

18
/04
/19

Plasat în Mexic, la sfârșitul anilor '60, „Sălbaticul” lui Guillermo Arriaga este un roman pe viață și pe moarte, în care scriitorul își arată din plin măiestria, în 725 de pagini de literatură la cel mai înalt nivel.

12
/04
/19

El este peste tot... La Verona, unde n-a existat niciodată balconul Julietei la care se strecoară adolescentul Romeo. În Italia pe care, se pare, n-a văzut niciodată, ci doar a închis ochii și și-a închipuit-o.

08
/04
/19

Cartea „Istoria lui Mayta”, de Mario Vargas Llosa, traducere din limba spaniolă de Mihai Cantuniari, a fost publicată la Editura Humanitas Fiction în 2019.

04
/04
/19

Editura Humanitas a lansat recent volumul „Memoriile unui pașoptist-model. Amintiri politice și diplomatice, 1848–1903”, de Iancu Bălăceanu (Ediție de Georgeta Filitti), pe care vă invităm să-l descoperiți în colecția „Memorii/Jurnale”.