„Calea Samuraiului astăzi” de Yukio Mishima. Spiritul japonez, la Humanitas Cișmigiu
https://www.ziarulmetropolis.ro/calea-samuraiului-astazi-de-yukio-mishima-spiritul-japonez-la-humanitas-cismigiu/

Librăria Humanitas de la Cişmigiu a găzduit, zilele trecute, prima Seară Japoneză a toamnei, organizată de Centrul de Studii Româno-Japoneze Angela Hondru în parteneriat cu Universitatea Româno-Americană şi Editura Humanitas.

Un articol de Judy Florescu|20 septembrie 2014

Tema serii a fost cartea „Calea Samuraiului astăzi” de Yukio Mishima, care a fost dezbătută de Excelența Sa, Kanji Tsushima, fostul ambasador al Japoniei la București, Ștefan Liiceanu, , Mirela Murgescu, profesor universitar de istorie, Elisabeta Lasconi, critic literar și Șerban Georgescu, fondatorul Centrului de Studii Româno-Japoneze „Angela Hondru”.

Șerban Georgescu

Șerban Georgescu

Am ales să-mi petrec perioada de vacanță cu Mishima și Kawabata, fără internet și televizor. Referitor la „Calea samuraiului astăzi”, noi la Centrul de Studii Româno-Japoneze avem o relație specială cu acest titlu. Prima seară japoneză de la Humanitas a avut loc acum 7 ani pe când lansam audiobook-ul Calea Samuraiului astăzi în lectura lui Cezar Paul Bădescu. – Șerban Georgescu, fondatorul Centrului de Studii Româno-Japoneze Angela Hondru

Mirela Murgescu

Mirela Murgescu

Foarte mulți samurai, membri ai familiilor de samurai sau chiar foști samurai,  sunt artizanii Japoniei moderne. Sunt cei care au intrat în guvern, au făcut noua politică. Au dezvoltat activități economice. În același timp însă în secolul XIX și secolul XX asistăm la o revalorizare a valorilor samuraiului. Din cauza modernizării care venea din vest, societatea japoneză își dă seama că are nevoie de un liant pentru o nouă identitate, care să o țină unită în jurul împăratului și în jurului modernității care venea peste ea. – Mirela Murgescu, profesor universitar

Elisabeta Lasconi

Elisabeta Lasconi

„Calea samuraiului  astăzi” mi-a oferit cheia spre înțelegerea lui Yukio Mishima în trei direcții: mai întâi ca personalitate literară, una dintre cele mai neobișnuite  a secolului XX, nu numai din literatura japoneză. Yasunari Kawabata recunoștea că un scriitor ca Yukio Mishima se naște o dată la 300 de ani. A doua pistă pe care mi-a deschis-o cartea era spre înțelegerea spiritului japonez, ca să înțelegi cărțile lui Mishima trebuie să citești prima dată Calea Samuraiului. Am mai înțeles dubla fascinație a Extremului Orient față de Occident și al Occidentului față de Extremul Orient. Yukio Mishima avea o fascinație pentru Grecia și filosofia greacă. – Elisabeta Lasconi, critic literar

foto: Yukio Mishima –  Centrul de Studii Româno-Japoneze

22
/02
/19

Douăsprezece episoade din viața scriitorului Romain Gary, surprinse de François-Henri Désérable în romanul-tribut „Un anume domn Piekielny” (Editura Humanitas Fiction).

11
/02
/19

De peste zece ani, Fundația Calea Victoriei oferă publicului o selecție mereu interesantă de cursuri și ateliere în domeniul artelor și științelor umanise și organizează numeroase evenimente culturale. Echipa Fundației a început anul acesta cu două evenimente având în centru pasiunea pentru muzica clasică și talentul dirijoral, dar și de povestitor, al dirijorului Tiberiu Soare: un concert extraordinar și relansarea a două volume despre muzica clasică.

05
/02
/19

CĂRȚI DE NEOCOLIT Tiparul apare în țara noastră la 1508 dar setea de cunoaștere, de informare a strămoșilor noștri este o realitate confirmată de existența numeroaselor copii ale unui manuscris răspândit în întreaga Europă, cu precădere în Bizanț, și anume ”Alexăndria”.

04
/02
/19

Editura Vellant începe anul cu întrebări însemnate: ce înseamnă să fii bărbat în secolul XXI? „Evoluția bărbatului” este un text echilibrat care are forța să ne schimbe atitudinea față de bărbatul de azi. Cartea lui Grayson Perry contribuie semnificativ la o conversație necesară despre masculinitate.

03
/02
/19

CĂRȚI DE NEOCOLIT. Între capodoperele literaturii române, "Țiganiada" lui Ion Budai Deleanu (1760-1820) ocupă un loc de excepție. Și explicația trebuie căutată nu numai în faptul că țiganii reprezintă o populație alogenă cu care conviețuim de peste 600 de ani, ci și pentru descrierea general umană pe care o conține.