Capcanele pleonasmelor (partea a II-a)
https://www.ziarulmetropolis.ro/capcanele-pleonasmelor-partea-a-ii-a/

Mă bucur că articolul despre „capcanele pleonasmelor” a suscitat interes. Pentru a lămuri câteva aspecte ale folosirii pleonasmelor, voi adăuga acum câteva precizări.

Un articol de Cristina Drăgulin|17 decembrie 2014

Pornind de la definiția pleonasmului – „eroare de exprimare constând în folosirea alăturată a unor cuvinte, expresii, propoziții etc. care repetă în mod inutil aceeași idee”, voi relua lista din articolul anterior pentru a clarifica sensul cuvintelor din sintagmele respective și, deci, ce le face să fie pleonasme (toate definițiile sunt preluate din DEX 2009).

Înainte, două precizări:

1. Unele dintre cuvintele din aceste expresii pleonastice pot fi folosite și cu alte sensuri. În funcție de semnificația folosită într-un context particular, apreciem sau nu existența pleonasmului. În cazul listei de mai jos, am subliniat acel sens care face expresiile respective să fie pleonasme. Pentru a nu cădea în „capcanele pleonasmelor”, trebuie să știm bine ce sensuri ale cuvintelor folosim.

2. Pleonasmele pot fi utilizate, intenționat, ca figuri de stil (metafora, comparația, repetiția, enumerația etc.) în opere literare sau în limbajul cotidian în anumite contexte, fără însă ca ele să înceteze să fie pleonasme. Astfel, în unele situații, folosirea lor poate fi justificată prin dorința de a transmite un mesaj într-o anumită formă.

Iată lista:

  • perioadă de timp (perioadă – interval de timp în cursul căruia se desfășoară un fenomen sau se petrece un eveniment)
  • timp de două zile/săptămâni/ani (timp – durată, perioadă, măsurată în ore, zile etc., care corespunde desfășurării unei acțiuni, unui fenomen, unui eveniment)
  • luni de zile (lună – interval de timp egal cu fiecare dintre cele 12 diviziuni ale anului calendaristic, cu o durată de 28 până la 31 de zile)
  • aniversarea unui număr de ani (a aniversa – a sărbători împlinirea unui număr de ani de la data la care s-a petrecut un eveniment)
  • hămesit/lihnit de foame (lihnit – foarte flămând, chinuit de foame; hămesit)
  • fizionomia feței (fizionomie – totalitatea trăsăturilor feței cuiva care determină expresia ei particulară; chip)
  • va urma în continuare (a urma – a duce mai departe un lucru început; a continua)
  • zboruri aeriene (zbor – mod de planare și de mișcare în aer a unei păsări, a unei insecte, a unui obiect etc. cu ajutorul aripilor)
  • contrabandă ilegală (contrabandă – trecere clandestină peste graniță a unor mărfuri interzise sau sustrase de la plata taxelor vamale; prin contrabandă – în mod ilegal, clandestin, pe ascuns)
  • concluzie finală (concluzie – încheiere a unui șir de judecăți)
  • a îngheţa de frig (a îngheța – a degera, a amorți sau a face să degere, să amorțească de frig)
  • procent la sută (procent – a suta parte dintr-o cantitate dată; proporție în raport cu o sută)
  • hemoragie de sânge (hemoragie – scurgere abundentă de sânge, internă sau externă, în urma ruperii sau tăierii peretelui unui vas sangvin)
  • exemple ilustrative (exemplu – ceea ce servește drept model, ceea ce servește pentru a ilustra ceva)
  • averse de ploaie (aversă – ploaie torențială de scurtă durată)
  • alegeri electorale (electoral – privitor la alegeri, în vederea alegerilor)
  • anexez alături (a anexa – a alipi, a alătura, a adăuga, a atașa la ceva)
  • hit de mare succes (hit – șlagăr care, în urma unei promovări susținute, obține un succes comercial deosebit și apare în topuri)
  • poartă de acces (poartă – deschidere amenajată într-un zid, într-un gard etc. pentru a permite accesul din interior în exterior și invers)
  • vizibil cu ochiul liber (vizibil – care poate fi văzut)
15
/01
/24

Scriem cuvinte în grabă, le rostim în grabă. Folosim adesea structuri gramaticale greşite, preluate multe dintre ele din mass-media şi propagate cu o viteză uimitoare. Pe Facebook, pe whatsApp, aruncăm cuvinte, propoziții, toate scrise rapid și cel mai adesea fără grijă. Corectitudinea exprimării nu prea mai interesează pe nimeni.

31
/05
/23

„Stilul e omul”, spunea acum două secole un gânditor uitat în societatea noastră. După ce au făcut-o atâția în diferite contexte, putem și noi să-l parafrazăm astăzi, fără să greșim, spunând „Exprimarea e omul”. Fără îndoială, e incontestabil că felul în care vorbim este un indicator al personalității noastre și al educației noastre, din care […]

13
/04
/23

DANS PRINTRE CUVINTE Deschizi televizorul şi eşti bombardat cu o limbă română de multe ori aproximativă, citeşti ce-a mai rămas din presa scrisă şi se întâmplă acelaşi lucru. Iar pe reţelele de socializare e jale. Cui îi mai pasă azi, în secolul vitezei, de gramatică? Ziarul Metropolis îţi propune un joc nou de gramatică, fără să te scoată la tablă…

27
/04
/21

De unde vine expresia „cum dregem busuiocul“? Cine îți face capul calendar? „Casă de piatră!” A freca sau a nu freca menta? Spuneți brașoave? Ziarul Metropolis vă prezintă în rubrica „Dans printre cuvinte“ câteva explicații pentru apariția acestor expresii intrate în vocabularul de zi cu zi.