Capcanele pleonasmelor
http://www.ziarulmetropolis.ro/capcanele-pleonasmelor/

Se poate întâmpla să fim convinşi că ştim semnificaţia unui cuvânt şi să aflăm, surprinşi, că eram în eroare. Până să cunoaştem sensul corect, cu siguranţă am căzut în capcanele pleonasmelor.

Un articol de Cristina Drăgulin|10 Decembrie 2014

Pleonasmul este o „eroare de exprimare constând în folosirea alăturată a unor cuvinte, expresii, propoziții etc. care repetă în mod inutil aceeași idee” (DEX, 2009). Astfel, pentru a transmite un mesaj fie utilizăm în exces (asta și însemna „pleonasmos” în limba greacă) sinonime, fie alăturăm cuvinte dintre care unele cuprind sensul celorlalte.

Deși nu pare o greșeală importantă, pleonasmele stau mărturie că nu știm semnificația unor cuvinte, că suntem nesiguri în privința mesajului pe care îl transmitem și, mai grav, că nu ne interesează să ne exprimăm corect.

Iată o listă – scurtă – cu pleonasme pe care le întâlnesc des:

  • perioadă de timp
  • timp de două zile/săptâmâni/ani
  • ani/luni de zile
  • aniversarea unui număr de ani
  • hămesit (lihnit) de foame
  • fizionomia feței
  • va urma în continuare
  • zboruri aeriene
  • contrabandă ilegală
  • concluzie finală
  • a îngheţa de frig
  • procent la sută
  • hemoragie de sânge
  • exemple ilustrative
  • averse de ploaie
  • alegeri electorale
  • anexez alături
  • hit de mare succes
  • poartă de acces
  • vizibil cu ochiul liber

Lista o puteți completa voi.

10
/02
/16

Structura „ca și” a ajuns să invadeze limba română, crescând ca iarba rea și ajungând pe buzele tuturor. La origini, o încercare stângace de a evita cacofonia, astăzi este folosită absurd chiar în structuri în care nu există vreun pericol de cacofonie, înlocuind abuziv prepoziția sau adverbul „ca”.

11
/02
/15

... spunea Lucian Blaga în poezia „Izvorul nopţii“. Se întâmplă însă ca unii „îndrăgostiţi“ - mai puţin de gramatică - să-şi exprime sentimentele faţă de persoana adorată prin apelativul „Frumoas-o“ transcris într-un sms debordând de siropeli sau într-un comentariu la o poză de pe Facebook.

03
/02
/15

Pentru că sunt la modă topurile de tot felul, m-am gândit să vă propun și eu unul. Este vorba de topul greșelilor pe care le întâlnesc des în scris și în vorbire.

15
/01
/15

Bine vă regăsesc! În primul rând, vreau să vă urez un Nou An Fericit, pe parcursul căruia să aveți parte de cât mai multe motive să vă bucurați și să vă simțiți împliniți. Desigur, sper să fie un an în care să explorăm împreună limba română.

10
/12
/14

Se poate întâmpla să fim convinși că știm semnificația unui cuvânt și să aflăm, surprinși, că eram în eroare. Până să cunoaștem sensul corect, cu siguranță am căzut în capcanele pleonasmelor.

04
/12
/14

De ce scriem cu un singur „n” și de ce cu doi „n”? În limba română, nu întâlnim foarte des cuvinte în cadrul cărora să dublăm litere. De aceea, atunci când trebuie să o facem pot apărea confuzii.

14
/11
/14

Folosim în vorbirea curentă mai multe expresii provenite din limba latină și care au rezistat testului timpului, fiind încărcate de semnificații - curriculum vitae, sui-generis, in vino veritas, in extremis, post mortem, hic et nunc, persona non grata, grosso modo etc.

29
/10
/14

Numeralul de identificare ne dă, de multe ori, bătăi de cap. Lucrurile sunt mai complicate deoarece, în timp, folosirea lui în limbajul vorbit a suferit câteva modificări care au fost, până la urmă, acceptate ca norme gramaticale.

08
/10
/14

În cazul acordului dintre subiect și predicat atunci când avem de-a face cu substantivul colectiv „majoritatea”, trebuie să ținem cont atât de regulile gramaticale, cât și de înțelesul logic avut de termenul respectiv în propoziții sau fraze.

30
/09
/14

Citind o carte despre stres, „Cum să te aperi de stres”, de Patrick Légeron, pentru a-i înțelege mecanismele și modul în care ne afectează viața, am descoperit că autorul oferă și o origine semantică a termenului, care merge dincolo de explicația din dicționar despre proveniența acestuia.

Page 1 of 3123