Carpe diem! Originea expresiilor celebre
https://www.ziarulmetropolis.ro/carpe-diem-originea-expresiilor-celebre/

Folosim în vorbirea curentă mai multe expresii provenite din limba latină şi care au rezistat testului timpului, fiind încărcate de semnificaţii – curriculum vitae, sui-generis, in vino veritas, in extremis, post mortem, hic et nunc, persona non grata, grosso modo etc.

Un articol de Cristina Drăgulin|14 noiembrie 2014

Mai multe sintagme latine s-au păstrat în uzul comun al limbii române, fiind utilizate des nu doar în scris, ci și în vorbirea curentă. Iată câteva dintre ele și… povestea lor…

Cogito, ergo sum – gândesc, deci exist
Este o expresie devenită celebră datorită filozofului francez René Descartes. Acesta a folosit-o în lucrarea „Principia philosophiae” pentru a proclama dovada rațională a existenței gândirii.

Quid pro quo – unul în locul altuia
Sintagma se referă la confuzii, erori, devieri de la datele reale ale unei discuții sau probleme prin substituire de termeni. Există și cuvântul folosit inițial de francezi și preluat, apoi, în limba română – quidproquo – desemnând o situație comică, în teatru, când un personaj este confundat cu altul, rezultând multe încurcături.

Memento mori – adu-ți aminte de moarte sau nu uita că vei muri
François-René de Chateaubriand a atribuit această expresie, în opera „Le gènie de christianisme” (1802), călugărilor trapiști din ordinul trapist (înființat în secolul al XVII-lea). Nu există alte dovezi că aceștia foloseau acest salut.

Mens sana in corpore sano – minte sănătoasă în corp sănătos
Iuvenal, poet latin care a trăit în secolele I și II după Hristos, a folosit această expresie în celebra lucrare „Satirae” („Satire”). Ulterior, aceste cuvinte au devenit deviza educației fizice.

Carpe diem! – bucură-te de ziua de azi!
Horațiu, unul dintre cei mai importanți poeți romani din „perioada de aur” a literaturii romane (43 î.Hr. – 14 î.Hr.), scria în „Ode”: „Carpe diem, quam minimum credula postero” („Bucură-te de ziua de azi și încrede-te prea puțin în cea de mâine”).

Divide et impera – dezbină și stăpânește
Sintagma este atribuită de istorici regelui Filip al Macedoniei (382-336 î.Hr.). Niccolo Machiavelli (1469-1527), diplomat, funcționar public, filozof, om politic și scriitor italian, a studiat politica Imperiului Roman și a rezumat-o în acest principiu de guvernare. Romanii spuneau: „Divide ut regnes!” („dezbină ca să domnești!”).

Gaudeamus igitur – să ne bucurăm, deci
„Gaudeamus igitur, iuvenes dum sumus!” („Să ne bucurăm, așadar, cât suntem tineri”) este începutul unui vechi cântec care a devenit imnul studenților în multe țări. Cântecul datează din secolul al XVIII-lea și este inspirat dintr-un manuscris în limba latină din 1287.

Ce expresii latine folosiți des?

23
/01
/20

DANS PRINTRE CUVINTE Deschizi televizorul şi eşti bombardat cu o limbă română de multe ori aproximativă, citeşti ce-a mai rămas din presa scrisă şi se întâmplă acelaşi lucru. Iar pe reţelele de socializare e jale. Cui îi mai pasă azi, în secolul vitezei, de gramatică? Ziarul Metropolis îţi propune un joc nou de gramatică, fără să te scoată la tablă…

17
/10
/19

DANS PRINTRE CUVINTE Deschizi televizorul şi eşti bombardat cu o limbă română de multe ori aproximativă, citeşti ce-a mai rămas din presa scrisă şi se întâmplă acelaşi lucru. Iar pe reţelele de socializare e jale. Cui îi mai pasă azi, în secolul vitezei, de gramatică? Ziarul Metropolis îţi propune un joc nou de gramatică, fără să te scoată la tablă…

22
/11
/18

DANS PRINTRE CUVINTE Deschizi televizorul şi eşti bombardat cu o limbă română de multe ori aproximativă, citeşti ce-a mai rămas din presa scrisă şi se întâmplă acelaşi lucru. Iar pe reţelele de socializare e jale. Cui îi mai pasă azi, în secolul vitezei, de gramatică? Ziarul Metropolis îţi propune un joc nou de gramatică, fără să te scoată la tablă…

26
/09
/18

DANS PRINTRE CUVINTE Deschizi televizorul și ești bombardat cu o limbă română de multe ori aproximativă, citești ce-a mai rămas din presa scrisă și se întâmplă același lucru. Iar pe rețelele de socializare e jale. Cui îi mai pasă azi, în secolul vitezei, de gramatică? Ziarul Metropolis îți propune un joc nou de gramatică, fără să te scoată la tablă…

11
/02
/15

... spunea Lucian Blaga în poezia „Izvorul nopţii“. Se întâmplă însă ca unii „îndrăgostiţi“ - mai puţin de gramatică - să-şi exprime sentimentele faţă de persoana adorată prin apelativul „Frumoas-o“ transcris într-un sms debordând de siropeli sau într-un comentariu la o poză de pe Facebook.

03
/02
/15

Pentru că sunt la modă topurile de tot felul, m-am gândit să vă propun și eu unul. Este vorba de topul greșelilor pe care le întâlnesc des în scris și în vorbire.

15
/01
/15

Bine vă regăsesc! În primul rând, vreau să vă urez un Nou An Fericit, pe parcursul căruia să aveți parte de cât mai multe motive să vă bucurați și să vă simțiți împliniți. Desigur, sper să fie un an în care să explorăm împreună limba română.

10
/12
/14

Se poate întâmpla să fim convinși că știm semnificația unui cuvânt și să aflăm, surprinși, că eram în eroare. Până să cunoaștem sensul corect, cu siguranță am căzut în capcanele pleonasmelor.

04
/12
/14

De ce scriem cu un singur „n” și de ce cu doi „n”? În limba română, nu întâlnim foarte des cuvinte în cadrul cărora să dublăm litere. De aceea, atunci când trebuie să o facem pot apărea confuzii.

14
/11
/14

Folosim în vorbirea curentă mai multe expresii provenite din limba latină și care au rezistat testului timpului, fiind încărcate de semnificații - curriculum vitae, sui-generis, in vino veritas, in extremis, post mortem, hic et nunc, persona non grata, grosso modo etc.