„Casă de piatră!”
http://www.ziarulmetropolis.ro/casa-de-piatra/

Cine nu s-a întrebat măcar o dată care este semnificaţia expresiei „casă de piatră”? Cunoscuta zicere este folosită la fiecare nuntă. Dar care îi sunt originile?

Un articol de Cristina Drăgulin|20 Mai 2014

Originile urării „Casă de piatră!” se regăsesc în Biblie. „Piatra” este unul dintre simbolurile lui Hristos, care este numit așa de multe ori în Cartea Sfântă. De asemenea, „piatra” este indicatorul credinței în Hristos.

Însuși Mântuitorul l-a numit pe unul dintre apostolii săi, pe care-l chema Simon (în ebraică Shimeon), Petru, atunci când acesta și-a mărturisit credința în Hristos zicând: „Tu eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu celui viu” (Evanghelia după Matei, XVI, 13:16). Iar Domnul i-a răspuns: „Și Eu îți zic ție, că tu ești Petru și pe această piatră voi zidi Biserica Mea și porțile iadului nu o vor birui. Și îți voi da cheile împărăției cerurilor și orice vei lega pe pământ va fi legat și în ceruri, și orice vei dezlega pe pământ va fi dezlegat și în ceruri.” (Evanghelia după Matei, XIX, 16:18).

În ebraică, „petru” înseamnă „kepha”, adică „piatră”, „stâncă” sau „rocă”. Simon a primit acest nume ca simbol al rezistenței sale în credință. Adesea, Sfântul Petru este reprezentat stând pe o stâncă ieșită din ape, ca simbol al pietrei pe care s-a clădit Biserica. Acelaşi Petru îi numeşte pe credincioşi „pietre vii” într-o epistolă a sa (I Pet. 2:4-5).

Casa este simbolul „adunării împreună” a oamenilor, construcția ei recreează începuturile Creației Lumii, iar rezistența ei sunt „pietrele”, adică oamenii care cu credință dau viață altor oameni. Fiecare prunc e o nouă „piatră” a credinței, un simbol al noului început.

Casa nu se referă doar la construcția propiu-zisă, simbol al adăpostului stabil, ea este și un spațiu spiritual, simbol al oamenilor care ocupă acest spațiu, reunirea familiei și a celor importanți pentru familie.

Astfel, prin combinația celor două simboluri urarea pe care o facem de fiecare dată când spunem tinerilor căsătoriți „Casă de piatră!” este „Întemeiați, cu credință în Dumnezeu și iubire de oameni, o familie numeroasă!”.

Foto: wikipedia



10
/02
/16

Structura „ca și” a ajuns să invadeze limba română, crescând ca iarba rea și ajungând pe buzele tuturor. La origini, o încercare stângace de a evita cacofonia, astăzi este folosită absurd chiar în structuri în care nu există vreun pericol de cacofonie, înlocuind abuziv prepoziția sau adverbul „ca”.

11
/02
/15

... spunea Lucian Blaga în poezia „Izvorul nopţii“. Se întâmplă însă ca unii „îndrăgostiţi“ - mai puţin de gramatică - să-şi exprime sentimentele faţă de persoana adorată prin apelativul „Frumoas-o“ transcris într-un sms debordând de siropeli sau într-un comentariu la o poză de pe Facebook.

03
/02
/15

Pentru că sunt la modă topurile de tot felul, m-am gândit să vă propun și eu unul. Este vorba de topul greșelilor pe care le întâlnesc des în scris și în vorbire.

15
/01
/15

Bine vă regăsesc! În primul rând, vreau să vă urez un Nou An Fericit, pe parcursul căruia să aveți parte de cât mai multe motive să vă bucurați și să vă simțiți împliniți. Desigur, sper să fie un an în care să explorăm împreună limba română.

10
/12
/14

Se poate întâmpla să fim convinși că știm semnificația unui cuvânt și să aflăm, surprinși, că eram în eroare. Până să cunoaștem sensul corect, cu siguranță am căzut în capcanele pleonasmelor.

04
/12
/14

De ce scriem cu un singur „n” și de ce cu doi „n”? În limba română, nu întâlnim foarte des cuvinte în cadrul cărora să dublăm litere. De aceea, atunci când trebuie să o facem pot apărea confuzii.

14
/11
/14

Folosim în vorbirea curentă mai multe expresii provenite din limba latină și care au rezistat testului timpului, fiind încărcate de semnificații - curriculum vitae, sui-generis, in vino veritas, in extremis, post mortem, hic et nunc, persona non grata, grosso modo etc.

29
/10
/14

Numeralul de identificare ne dă, de multe ori, bătăi de cap. Lucrurile sunt mai complicate deoarece, în timp, folosirea lui în limbajul vorbit a suferit câteva modificări care au fost, până la urmă, acceptate ca norme gramaticale.

08
/10
/14

În cazul acordului dintre subiect și predicat atunci când avem de-a face cu substantivul colectiv „majoritatea”, trebuie să ținem cont atât de regulile gramaticale, cât și de înțelesul logic avut de termenul respectiv în propoziții sau fraze.

30
/09
/14

Citind o carte despre stres, „Cum să te aperi de stres”, de Patrick Légeron, pentru a-i înțelege mecanismele și modul în care ne afectează viața, am descoperit că autorul oferă și o origine semantică a termenului, care merge dincolo de explicația din dicționar despre proveniența acestuia.

Page 1 of 3123