Cazul Pintea Viteazul – biografia imaginară a unui haiduc
https://www.ziarulmetropolis.ro/cazul-pintea-viteazul-biografia-imaginara-a-unui-haiduc/

Spectacolul „Cazul Pintea Viteazul“, de la Teatrul Municipal din Baia Mare, este lipsit de stridenţe teziste, de gongorisme naţionale ori de „pilduiri” sforăitoare, ca şi de idilisme folclorizante.

Un articol de Claudiu Groza|3 decembrie 2013

CRONICĂ DE TEATRU Figura lui Pintea Viteazul este legendară în Maramureş şi Transcarpatia, revendicată nu doar de români, ci şi de ucraineni. Faimosul haiduc de la începutul secolului al 18-lea a dobândit în timp o aură mitică, ce i-a deturnat biografia „civilă“ înspre imaginarul popular, care l-a păstrat în memoria colectivă ca erou. În orizontul acestei biografii imaginare, regizorul Gavriil Pinte a construit un spectacol de teatru: Cazul Pintea Viteazul, cu premiera în 30 noiembrie la Teatrul Municipal din Baia Mare, printre protagonişti aflându-se un alt celebru maramureşean strămutat în Capitală, Grigore Leşe.

Cazul Pintea Viteazul nu este „teatru istoric“ și nici „etno“, deși scenariul său – scris tot de Gavriil Pinte – citează documente de arhivă, iar intriga e potențată de cânturi tradiționale.

Avem de-a face mai degrabă cu o restituire, în grilă antropologic-estetică (nu vă speriați, cuvintele sună poate prea sofisticat) și poetică, a unei povești populare care a străbătut trei secole, fiind încă destul de pregnantă în imaginarul colectiv al nordului Transilvaniei.

E cazul clasic, universal valabil, al unui personaj real, transformat în simbol/model de o colectivitate în căutare de repere.
Biografia „civilă” a lui Grigore Pintea, haiducul, spune că el s-a născut în 1670, la Măgoaja, și a murit împușcat în 1703, la porțile cetății Baia Mare, căpitan în oastea „de eliberare națională” a Principelui Transilvaniei Francisc Rakoczi al II-lea, care lupta cu armata imperială austriacă.

cazul pintea viteazul

Imagine din spectacolul „Cazul Pintea Viteazul“

În răstimp a dat numeroase lovituri, fiind înregistrat de documentele vremii ca un tâlhar sângeros, dar a fost înrolat și în armata imperială. Există și o versiune „tabloidă” conform căreia Pintea avea de ibovnică o femeie măritată și a fost împușcat de soțul aceleia.

În imaginarul colectiv, Pintea Viteazul, cum a fost supranumit, devine un personaj mitologic, care are un cal fermecat, capabil să sară dealuri întregi, o comoară, evident, și nu poate fi omorât decât cu „trei grăunțe de grâu sfânt/ș-un plumbuț mândru de-argint”. I s-a dedicat o baladă, iar „aventurile” lui au fost povestite de 300 de ani încoace din generație în generație.

La mijlocul acestei duble biografii plasează regizorul Gavriil Pinte portretul personajului său, un personaj care nu apare în spectacol, ci e doar evocat în dialogul unui copil cu un culegător de lemne și al acestora cu gărzile imperiale ce-l caută pe Pintea. Un portret alcătuit și din fragmente documentare, și din frânturi de legende, întretăiate de pasaje muzicale ce accentuează aura de mister și de simbol a eroului de acum trei veacuri.

Concepția regizorală e explicată admirabil prin inversarea sensului clasic al proverbului latin „Verba volant, scripta manent”. Vorbele ar fi, așadar, semnul „veșnicei pomeniri”, iar nu cuvintele scrise într-o carte închisă. Povestea lui Pintea transcende vremurile prin ceea ce se spune despre el, nu prin documentele de arhivă.

Acest scenariu scris cu fler scenic și-a găsit o plastică transpunere vizuală prin scenografia Roxanei Ionescu, cu elemente de decor foarte simple în prim-plan: rama purtată în spinare de Om ori „scara toacelor”, compensate de efectul dat de coregrafia/joc de umbre din fundal.

Nu mai puțin însă, interpreții – actori și dansatori – au împlinit spectacolul, de la Ruxandra Lăzărescu (Copilul) și Liviu Topuzu (Omul), ambii de o mare naturalețe într-un dialog destul de provocator prin variațiile sale de la neaoș arhaic la limbaj administrativ ori replici trilingve, la Claudiu Pintican, Ștefan Mura, Mircea Gligor, Vali V. Popescu, Loredana Maghear, Adrian Pop și Raul Conicica, insuflându-i atmosfera specială.

Grigore Lese

Grigore Leşe urcă pe scenă în acest spectacol

Îl menționez separat pe Grigore Leșe tocmai pentru că s-a integrat cu acuratețe, acuitate și spirit de echipă ansamblului scenic, ca un adevărat actor de teatru, potențând prin bucățile muzicale pe care le-a cântat live intriga spectacolului.
Spectacolul de la Baia Mare are fluență, cursivitate, frumusețe și coerență, deși încă are nevoie să „se așeze” ca să prindă ritmul firesc.

E lipsit de stridențe teziste, de gongorisme naționale ori de „pilduiri” sforăitoare, ca și de idilisme folclorizante. Un ușor aer pedagogic are poate secvența finală, cea în care „tabloul” evocării lui Pintea devine un fel de „muzeu țărănesc” al mitologiei Nordului românesc, dar asta nu supără. Cert este că, timp de 300 de ani, maramureșenii au păstrat imaginea unui personaj istoric.

Cât e istorie și cât fabulație din biografia acestuia, nu mai contează. Cazul Pintea Viteazul e, în cele din urmă, o spunere în cheie cultă a poveștii haiducului din Nord.

Foto din spectacolul Cazul Pintea Viteazul – Tiberiu Toth

10
/04
/24

Asociația Entuziart, promotor activ al integrării sociale și culturale a persoanelor cu nevoi speciale, este mândră să anunțe lansarea proiectului "CU OCHII MINȚII". Această inițiativă de pionierat, ce se desfășoară în perioada martie - noiembrie 2024, urmărește să îmbogățească viețile persoanelor cu deficiențe de vedere prin art terapie, dans terapie, psihoterapie și activități expresiv-creative.

10
/04
/24

În perioada 12-14 aprilie 2024, România va participa la Festival du Livre de Paris, prestigios eveniment internațional dedicat cărții și literaturii, organizat la Grand Palais Éphémère și în alte câteva spaţii emblematice din Paris şi în librării partenere.

10
/04
/24

The Rembrandt Art Experience în parteneriat cu Primăria Capitalei, prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, anunță lansarea seriilor de ateliere de artă, dedicate familiei, inspirate de geniul suprarealist Salvador Dalí.

09
/04
/24

Sorin Zlat Trio propune iubitorilor de jazz un nou concert pe scena Sălii Mari de la ARCUB – Hanul Gabroveni, Changing Times, un mix între cool jazz, post-bop, jazz contemporan și muzică de avangardă, pe 24 aprilie, de la ora 19.00.

08
/04
/24

Vineri, 12 aprilie, la ora 19:30, Teatrul Apropo așteaptă publicul, în mereu surprinzătoarea sală de spectacole din cartierul Pipera, la o nouă premieră teatrală: FERICIREA de Eric Assous, un spectacol care tratează cu umor și delicatețe o dilemă a fiecărui cuplu: dacă poți să iubești și poți fi iubit, fericirea are oare termen de valabilitate?

08
/04
/24

„Pictura este singurul mediu în care se poate exprima natura viscerală a lumii”, este de părere Adrian Ghenie, artistul ale cărui lucrări se regăsesc astăzi în cele mai importante colecții din lume – precum Centre Pompidou (din Paris) și The Metropolitan Museum of Art (din New York).

08
/04
/24

Centrul de Comunicare Vizuală anunță cea de-a noua ediție a Conferinței Naționale de Fotografie (CNF2024), care se va derula în perioada 20-21 aprilie, la București, și va marca un moment esențial în calendarul evenimentelor dedicate artei fotografice din țara noastră.

05
/04
/24

Festivalul Filmului Palestinian, organizat de Centrul Cultural Mahmoud Darwish sub patronajul Ministerului Culturii din Palestina și al Ambasadei Statului Palestina în România, va avea loc între 18 și 21 aprilie la București și pe 28 aprilie în Cluj-Napoca iar programul detaliat și biletele sunt acum disponibile.

05
/04
/24

Brașov Jazz & Blues Festival, unul dintre marile festivaluri urbane de gen din România, revine între 15 și 18 august 2024, cu cea de-a 12-a ediție, iar orașul Brașov va fi din nou gazdă pentru peste 100 de artiști din toate colțurile lumii, care vor învălui publicul în ritmurile vibrante ale muzicii născute din jazz și blues.

04
/04
/24

Evenimentele interdisciplinare propuse în proiectul de cercetare coregrafică ROOTS, un proiect AREAL co-finanțat de AFCN, vin în întâmpinarea crizei generalizate care ne împresoară, căutând soluții pe măsura complexității problemelor suprapuse și interdependente cu care ne confruntăm, îndemnând la o explorare a rădăcinilor ce unesc omul, societatea în care trăim și întreaga biosferă.