Ce prezic visele?
http://www.ziarulmetropolis.ro/ce-prezic-visele/

Visele au fascinat mereu oamenii. Ele s-au dovedit a fi o cheie importantă către universul psihic al unei persoane. Fie că exprimă simbolic temerile sau problemele cuiva, fie că, uneori, prezic evenimente, visele au un rol esenţial, de multe ori ignorat, în viaţa fiecăruia dintre noi.

Un articol de Cristina Drăgulin|1 Iulie 2014

Analiza și identificarea semnificației viselor depind de cât de bine cineva se cunoaște pe sine. Mă refer, desigur, la acele imagini și procese psihice care survin în fazele mai puțin profunde ale somnului.

Deși unele simboluri au sensuri umane universale, uneori chiar și acestea sunt investite cu semnificații personale ce țin de particularitățile personalității și vieții unui individ. Analiza viselor este o tehnică des folosită în psihoterapie, fiind un instrument de valoare în procesul de rezolvare a problemelor clienților.

Putem „prezice viitorul” cu ajutorul viselor? Poate da, poate nu, însă formula „a prezice viitorul” este sigur pleonasm, căci „a prezice” înseamnă „a ghici viitorul” sau „a anunța dinainte ce se va întâmpla în viitor”. Deci, nu putem prezice decât… evenimente din viitorul apropiat sau îndepărtat. Iar a prevesti anumite lucruri nu presupune să fii profet, ci doar să fii un bun cunoscător al propriei persoane și un fin observator al celorlalți.

Uneori, interpretarea viselor depinde de… visurile unui individ. În acest caz, vreau să subliniez diferența de sens dintre vise și visuri. Al doilea plural menționat se referă la „aspirații, dorințe” precum în expresia „a-și vedea visurile cu ochii”, adică „și-a văzut dorințele împlinite”. Desigur, chiar și visele pot deveni realitate!

Foto: The Persistence of Memory – Salvador Dali (Wikipedia)

10
/02
/16

Structura „ca și” a ajuns să invadeze limba română, crescând ca iarba rea și ajungând pe buzele tuturor. La origini, o încercare stângace de a evita cacofonia, astăzi este folosită absurd chiar în structuri în care nu există vreun pericol de cacofonie, înlocuind abuziv prepoziția sau adverbul „ca”.

11
/02
/15

... spunea Lucian Blaga în poezia „Izvorul nopţii“. Se întâmplă însă ca unii „îndrăgostiţi“ - mai puţin de gramatică - să-şi exprime sentimentele faţă de persoana adorată prin apelativul „Frumoas-o“ transcris într-un sms debordând de siropeli sau într-un comentariu la o poză de pe Facebook.

03
/02
/15

Pentru că sunt la modă topurile de tot felul, m-am gândit să vă propun și eu unul. Este vorba de topul greșelilor pe care le întâlnesc des în scris și în vorbire.

15
/01
/15

Bine vă regăsesc! În primul rând, vreau să vă urez un Nou An Fericit, pe parcursul căruia să aveți parte de cât mai multe motive să vă bucurați și să vă simțiți împliniți. Desigur, sper să fie un an în care să explorăm împreună limba română.

10
/12
/14

Se poate întâmpla să fim convinși că știm semnificația unui cuvânt și să aflăm, surprinși, că eram în eroare. Până să cunoaștem sensul corect, cu siguranță am căzut în capcanele pleonasmelor.

04
/12
/14

De ce scriem cu un singur „n” și de ce cu doi „n”? În limba română, nu întâlnim foarte des cuvinte în cadrul cărora să dublăm litere. De aceea, atunci când trebuie să o facem pot apărea confuzii.

14
/11
/14

Folosim în vorbirea curentă mai multe expresii provenite din limba latină și care au rezistat testului timpului, fiind încărcate de semnificații - curriculum vitae, sui-generis, in vino veritas, in extremis, post mortem, hic et nunc, persona non grata, grosso modo etc.

29
/10
/14

Numeralul de identificare ne dă, de multe ori, bătăi de cap. Lucrurile sunt mai complicate deoarece, în timp, folosirea lui în limbajul vorbit a suferit câteva modificări care au fost, până la urmă, acceptate ca norme gramaticale.

08
/10
/14

În cazul acordului dintre subiect și predicat atunci când avem de-a face cu substantivul colectiv „majoritatea”, trebuie să ținem cont atât de regulile gramaticale, cât și de înțelesul logic avut de termenul respectiv în propoziții sau fraze.

30
/09
/14

Citind o carte despre stres, „Cum să te aperi de stres”, de Patrick Légeron, pentru a-i înțelege mecanismele și modul în care ne afectează viața, am descoperit că autorul oferă și o origine semantică a termenului, care merge dincolo de explicația din dicționar despre proveniența acestuia.

Page 1 of 3123