Centrul istoric al Sibiului, ansamblul Brâncuşi şi cetăţile romane de pe Dunăre sunt prioritățile României pentru UNESCO
https://www.ziarulmetropolis.ro/centrul-istoric-al-sibiului-ansamblul-brancusi-si-cetatile-romane-de-pe-dunare-sunt-prioritatile-romaniei-pentru-unesco/

Cetăţile romane de pe cursul inferior al Dunării, centrul istoric al Sibiului şi ansamblul lui Brâncuşi de la Târgu-Jiu reprezintă priorităţile României pentru includerea pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, o eventuală includere pe listă a Roşia Montană nefiind luată în discuţie în acest moment. Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional a organizat, luni, o conferinţă de […]

Un articol de |29 octombrie 2012

Cetăţile romane de pe cursul inferior al Dunării, centrul istoric al Sibiului şi ansamblul lui Brâncuşi de la Târgu-Jiu reprezintă priorităţile României pentru includerea pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, o eventuală includere pe listă a Roşia Montană nefiind luată în discuţie în acest moment.

Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional a organizat, luni, o conferinţă de presă, pentru prezentarea unor iniţiative legislative în domeniul culturii pe care le pregăteşte în prezent. La conferinţa de presă au participat Puiu Haşotti, ministru al Culturii, Sergiu Nistor, secretar de stat în Ministerul Culturii, şi Daniela Mihai, focal point pentru Comisia UNESCO România, angajată a Institutului Naţional al Patrimoniului (INP) şi consilier personal al ministrului Culturii.

Răspunzând unei întrebări, Puiu Haşotti a declarat că nu are ce să spună despre o eventuală includere a Roşiei Montane pe lista UNESCO (Organisation des Nations unies pour l’éducation, la science et la culture).

„La Roşia Montană nu avem ce să spunem, pentru că nu a venit absolut nimic la Ministerul Culturii”, a spus ministrul Puiu Haşotti.
„Pe tema presupusului proiect minier nu avem elemente noi, documentaţii, astfel încât să ne putem pronunţa”, a spus şi Sergiu Nistor, secretar de stat în Ministerul Culturii.

O procedură pentru includerea Roşia Montană în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO fusese iniţiată în februarie 2010, de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN), condus la vremea respectivă de Kelemen Hunor. La momentul respectiv, şi Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO susţinea includerea sitului Roşia Montană în patrimoniul mondial a organizaţiei. Totodată, fostul ministru al Culturii Kelemen Hunor afirma, în ianuarie 2011, că părerile specialiştilor UNESCO „sunt extraordinar de împărţite în ceea ce priveşte şansa de a include Roşia Montană pe lista organizaţiei, dar acest lucru nu înseamnă că demersurile nu vor continua”.

Pe de altă parte, în conferinţa de presă de luni, secretarul de stat Sergiu Nistor a spus că, în perioada următoare, va fi reluată Lista Tentativă UNESCO, pentru a fi aşezate în ordine priorităţile României pentru înscrierea în această listă.

Totodată, actualul ministru al Culturii, Puiu Haşotti, a spus că a exprimat, într-o întâlnire pe care a avut-o recent cu Irina Bokova, secretarul general al UNESCO, interesul României de a fi o prezenţă mai activă şi mai puternică în organismele superioare ale UNESCO.

Daniela Mihai, focal point pentru Comisia UNESCO România, a prezentat priorităţile României pentru includerea pe Lista UNESCO.

Astfel, Ministerul Culturii va depune dosarul pentru includerea unor cetăţi romane de pe cursul inferior al Dunării pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Daniela Mihai a confirmat în conferinţa de presă interesul României în acest sens, fapt care fusese afirmat şi într-o declaraţie pe 26 octombrie, de Puiu Haşotti, ministrul Culturii.

Ministrul a explicat că România este partener într-un proiect foarte mare – „Extinderea Limesului Danubian – Cursul Inferior al Dunării, patrimoniu mondial UNESCO”, cu acronimul „Danube Limes Brand”, şi va depune, anul viitor, dosarul pentru includerea unor cetăţi – oraşe romane de pe Limesul dunărean, adică de pe graniţa Imperiului Roman. „Este un proiect foarte mare, sunt zeci de cetăţi romane, de la cetatea romană de la Sucidava până la Cetatea Aegyssus”, a spus Haşotti.

Limesul este numele frontierei fortificate a Imperiului Roman, care traversa cu unele întreruperi aproape întreaga Europă, de la Nistru şi Marea Neagră şi până la limesul lui Hadrian (valul lui Hadrian) din Scoţia de astăzi. Proiectul „Danube Limes Brand” îşi propune extinderea frontierelor Imperiului Roman incluse în Lista Patrimoniului Mondial cu noi nominalizări în ţările de pe cursul inferior al Dunării. Proiectul este un instrument pentru protejarea şi conservarea pe termen lung a siturilor de pe Limes şi garantează utilizarea sustenabilă a resurselor de patrimoniu cultural. Proiectul este coordonat de Universitatea din Viena (Austria), având ca parteneri reprezentanţi din România, Slovacia, Ungaria, Italia, Bulgaria, Serbia şi Croaţia.

Pe de altă parte, o prioritate este, potrivit Danielei Mihai, finalizarea dosarului pentru includerea pe Lista UNESCO a centrului istoric al oraşului Sibiu, care a fost respins. „Noi încercăm să-l repunem pe masa Societăţii Patrimoniului Mondial şi va fi o nominalizare serială împreună cu centrul istoric Sighişoara”, a spus Daniela Mihai, precizând că dosarul este în lucru şi, în acest sens, a fost încheiat şi un protocol de colaborare cu Primăria oraşului Sibiu.

O altă prioritate este, potrivit Danielei Mihai, şi includerea pe Lista UNESCO a Ansamblului Monumental „Calea Eroilor” de la Târgu- Jiu, care cuprinde operele lui Constantin Brâncuşi „Masa Tăcerii”, „Poarta Sărutului” şi „Coloana Infinitului”.

„Ce nu este pe lista tentativă trebuie introdus pe această listă tentativă până la 1 februarie a fiecărui an, apoi trebuie întocmit dosarul de nominalizare. În cazul Sibiului, este vorba despre o completare de dosar, iar în cazul ansamblului Brâncuşi, de elaborarea lui în sine”, a explicat Daniela Mihai.

Municipiul Sibiu a mai realizat un dosar de includere pe lista UNESCO, în anul 2007, dar, potrivit fostului ministru al Culturii Kelemen Hunor, acesta a fost respins, pentru că nu era întocmit conform cerinţelor UNESCO. Astfel, Ministerul Culturii a luat în calcul ceea ce la momentul respectiv a fost numită „o soluţie de rezervă”, respectiv extinderea zonei Sighişoara, care figurează deja pe această listă, la zona Sibiului. Consiliul Local Sibiu a aprobat, în luna mai 2011, înscrierea Sibiului ca centru istoric pe lista patrimoniului mondial UNESCO, ca extindere de poziţie, alături de centrul istoric Sighişoara.

Pe de altă parte, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional a anunţat, încă din mai 2011, că va începe procedurile pentru înscrierea Ansamblului Monumental „Calea Eroilor” de la Târgu Jiu, care cuprinde operele lui Constantin Brâncuşi „Masa Tăcerii”, „Poarta Sărutului” şi „Coloana Infinitului”, pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Ansamblul Brâncuşi a fost inclus în 1991 pe lista tentativă, însă, până în prezent, nu au fost reiniţiate demersurile necesare definitivării procesului.

Consiliul Local al Municipiului Târgu Jiu a aprobat, printr-o hotărâre din 20 februarie 2011, începerea procedurilor pentru înscrierea Ansamblului Monumental „Calea Eroilor” pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO şi anume constituirea, prin dispoziţia primarului, a unei comisii de lucru care va elabora calendarul acţiunilor ce urmează a fi întreprinse.

Din România, în prezent, pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO se află Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (înscrisă în 1991), ansamblul de sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993, 1999), Mănăstirea Horezu (1993), bisericile din nordul Moldovei (1993), cetăţile dacice de la Orăştie (1999), bisericile maramureşene din lemn (1999) şi centrul istoric al oraşului Sighişoara (1999).

Deciziile UNESCO privind patrimoniul mondial au de cele mai multe ori şi o mare miză economică, deoarece clasarea siturilor facilitează deblocarea finanţării în vederea lucrărilor de conservare a acestora şi aduce o creştere a numărului de turişti. Principala provocare a UNESCO este însă conservarea siturilor aflate în pericol din cauza lipsei de îngrijire, a practicării turismului necontrolat şi a dezvoltării unor activităţi economice cu consecinţe devastatoare asupra mediului.

 

Sursa: Mediafax

29
/03
/24

Romanian Design Week, un festival multidisciplinar dedicat industriilor creative ce promovează designul, arhitectura, creativitatea și inovația, lansează în colaborare cu UniCredit Bank un concurs destinat tinerilor ilustratori și designeri grafici din România, cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani. Scopul competiției este crearea colecției oficiale de obiecte de merchandising pentru festival, având ca temă "Unlock the City".

29
/03
/24

Una din trei femei se confruntă cu pierderea sarcinii de-a lungul vieții. Una din șase femei se confruntă cu infertilitatea. Una din două femei trece prin depresie și/sau anxietate, în urma pierderii unei sarcini, sau în contextul problemelor de infertilitate. În pofida frecvenței lor, aceste experiențe sunt totuși unele dintre cele mai stigmatizante și izolante din societate.

28
/03
/24

O nouă lună într-un șir aparent nesfârșit plasat sub semnul „vremurilor interesante” este o nouă invitație la oglindire prin artă. De la criza de mediu la traume transmise de-a lungul generațiilor, de la apăsarea cu care ne zdrobesc rolurile de gen în societate, la dificultățile în comunicare, spectacolele Vanner Collective vorbesc despre probleme cu care ne confruntăm zi de zi, conștienți sau nu, abordate cu empatie și cu inteligență, cu un amestec dezarmant de onestitate și teatralitate.

26
/03
/24

Cum se poate găsi un echilibru între stăpânirea strategiilor de comunicare, acumularea cunoștințelor de SEO și duelul cu algoritmii opaci ai tuturor platformelor de social media, de la Instagram la Facebook, de la Tik-Tok la Reddit, toate acestea fiind necesare pentru a ajunge la public, și activitatea propriu-zisă de a crea un concept sau un produs?

22
/03
/24

În contextul celebrării a 20 de ani de existență, Centrul Național al Dansului București (CNDB) extinde Ziua Internațională a Dansului pe durata întregii luni aprilie. Astfel, spectatorii vor avea ocazia să vizioneze spectacole de dans internaționale prezentate în premieră în România, producții coregrafice naționale, dar și să participe la discuții cu artiștii.

22
/03
/24

Pe 23 martie 2021, la 93 de ani, după aproape un secol petrecut printre lumini, umbre și culori, a părăsit această lume, lăsând în urmă o istorie a costumului, zeci de volume, nenumărate expoziții, o mulțime de obiecte adunate într-o colecție de o valoare greu de estimat, care, poate, își va găsi în timp un spațiu pentru ca muzeul visat de ea să existe.

22
/03
/24

Cum poate râsul să fie terapeutic? Cum poate cufundarea în natură să ne aline? Cum ne poate ajuta arta mișcării să avem o relație mai bună, mai creativă cu procesul de înaintare în vârstă? În căutarea răspunsurilor la aceste întrebări, Asociația Developing Art lansează proiectul de cercetare artistică All Sorts of Care: o serie de rezidențe artistice dedicate explorării legăturilor complexe dintre corp și minte, în contextul râsului, al îmbătrânirii și al prezenței umane, ca un martor tăcut ce face parte din natură, toate privite prin filtrul ideii de grijă.

21
/03
/24

Cele mai noi filme cu Mads Mikkelsen și Sir Anthony Hopkins în rolurile principale și multipremiatul „All of Us Strangers” (foto) (r. Andrew Haigh) sunt doar câteva dintre titlurile incluse în programul celei de-a 23-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania, care va avea loc la Cluj-Napoca între 14 și 24 iunie.