Cercetatorul Doina Isfanoni: Inscrierea tehnicii ceramicii romanesti de Horezu pe lista UNESCO
http://www.ziarulmetropolis.ro/cercetatorul-doina-isfanoni-inscrierea-tehnicii-ceramicii-romanesti-de-horezu-pe-lista-unesco/

Cercetătorul etnolog Doina Işfănoni apreciază că înscrierea tehnicii ceramicii româneşti de Horezu în lista Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO reprezintă o onoare, o mândrie şi o datorie şi atestă faptul că în România se găsesc elemente demne de a fi în acest nomenclator al valorilor universale. “Ne-am integrat într-un sistem de valori unanim recunoscute, de reprezentativitate […]

Un articol de Andrada Văsii|7 Decembrie 2012

Cercetătorul etnolog Doina Işfănoni apreciază că înscrierea tehnicii ceramicii româneşti de Horezu în lista Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO reprezintă o onoare, o mândrie şi o datorie şi atestă faptul că în România se găsesc elemente demne de a fi în acest nomenclator al valorilor universale.

“Ne-am integrat într-un sistem de valori unanim recunoscute, de reprezentativitate mondială, cu care nu numai noi, românii, ne mândrim, ci întreaga Planetă”, a spus Işfănoni.

Ea a subliniat că, pe plan internaţional, o asemenea decizie “ne ajută să spunem că şi în România sunt asemenea valori de patrimoniu, care ne integrează într-o politică mondială care încearcă să salveze şi aceste categorii de comportamente pe care istoria nu le-a băgat în seamă, pe care marile evenimente nu le-au cuprins”.

“Din punct de vedere antropologic, ele alcătuiesc însă un tip de referinţă uneori chiar mai important decât documentul de cancelarie, pentru că el vorbeşte de ‘talpa ţării’, de comunităţile umane reale pe care s-au sprijinit evenimentele istorice, regii şi toţi conducătorii”, a subliniat etnologul.

Doina Işfănoni a precizat că “titulatura pentru care s-a obţinut această înscriere o constituie tehnica şi competenţa fantastică a oamenilor de astăzi de a modela lutul într-o manieră inconfundabilă, asemenea omului arhaic, neolitic, pentru a deveni acel inventar de forme care amintesc de specificitatea locală, de ocupaţii de credinţe, de tradiţii”.

“Această reprezentativitate mai are un beneficiu. Ea sădeşte în oamenii care practică acest meşteşug, în comunităţile în care ei trăiesc şi implicit în conştiinţa autorităţilor politice, administrative, culturale acel sentiment de mândrie, resemantizând, adică trezind încrederea că asemenea calităţi sunt demne de luat în seamă de omul modern”, a spus Doina Işfănoni.

Potrivit etnologului, “datoria fiecărei generaţii este de a pune asemenea elemente la locul care se cuvine din punct de vedere cultural, deoarece, indiferent de locul, de ţara, de comunitatea căreia îi aparţine o asemenea valoare, ea rememorează istoria civilizaţiei, istoria umanităţii”.

“Datoria noastră este de a le resădi în comunitate şi există un plan de monitorizare al UNESCO pentru fiecare element declarat pentru a-l împiedica să moară”, a afirmat Doina Işfănoni, exprimându-şi convingerea că “la Horezu se va face, în continuare, totul din punct de vedere ştiinţific, administrativ şi chiar politic, pentru ca olăritul să fie stimulat”.

Cercetătoarea a mai informat că România a trimis în luna martie alte trei dosare spre a fi analizate de comitetul UNESCO de specialitate, cel mai probabil într-un an, în vederea înscrierii în lista Patrimoniului Imaterial: Colindatul în ceată bărbătească, alcătuit împreună cu Republica Moldova, aşa-zisele Proiecte transfrontaliere şi pelerinajele de la Şumuleu Ciuc (Harghita) şi de la Moisei (Maramureş).

UNESCO a decis în cea de-a şaptea sesiune a Comitetului Interguvernamental de Protejare a Patrimoniului Cultural Imaterial, desfăşurată la Paris în perioada 3 – 7 decembrie, înscrierea ceramicii româneşti de Horezu în lista Patrimoniului Cultural Imaterial.

Pe Lista Reprezentativă UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii România sunt înscrise Căluşul (2008) şi Doina (2009).

Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO a fost alcătuită oficial în 2008, potrivit unei Convenţii pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial încheiată la Paris, pe 17 octombrie 2003.

Lista numără în prezent peste 170 de opere din peste 75 de ţări. Patrimoniul Cultural Imaterial se referă la tradiţii şi expresii orale, incluzând limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri şi evenimente festive, cunoştinţe şi practici referitoare la natură şi la univers, tehnici legate de meşteşuguri tradiţionale.

Sursa: Agerpres

20
/02
/17

„Întotdeauna mi-am dorit să fiu o persoană mai bună ziua următoare decât am fost cu o zi în urmă.” – Sidney Poitier . Actorul din „Guess Who's Coming to Dinner” / Ghici cine vine la cină (1967) este primul artist de culoare distins cu un premiu Oscar. S-a născut la 20 februarie 1927, în timpul unei călătorii pe mare, pe care o făceau părinții săi dinspre insula natală, Cat Island, Bahamas către Miami, Florida, unde mergeau să vândă produsele de la fermă.

19
/02
/17

Singurul film românesc aflat anul acesta în competiţia oficială a celei de-a 67-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin, lungmetrajul ,,Ana, mon amour”, regizat de Călin Peter Netzer, a primit sâmbătă seara premiul ,,Ursul de Argint” pentru ,,Contribuţie Artistică Deosebită în Cinematografie”, distincţie acordată Danei Bunescu pentru montajul filmului.

17
/02
/17

CRONICĂ DE FILM Inspirat dintr-un roman de autoficţiune al lui Cezar Paul-Bădescu, „Ana, mon amour”, noul film al lui Călin Peter Netzer, prezentat în Competiţia Festivalului de la Berlin, încearcă să reia reţeta stilistică de mare succes din „Poziţia copilului”, însă rezultatul este modest.

17
/02
/17

În această seară, echipa filmului ,,Ana, mon amour”, în frunte cu regizorul Călin Peter Netzer, actorii Diana Cavallioti şi Mircea Postelnicu, producătoarea Oana Iancu şi directorul de imagine Andrei Butică, a păşit pe covorul roşu al Festivalului Internaţional de Film de la Berlin. Filmul, care a rulat în premieră mondială la Berlinale Palast, de la ora 19.00, va putea fi vizionat pe marile ecrane din România cu începere din 3 martie.

17
/02
/17

Cu prilejul „Zilei Brâncuși ” care se sărbătorește la nivel național în fiecare an, la 19 februarie, MNAR prezintă în perioada 19-26 februarie 2017 o selecție de fotografii-document care surprind pe de o parte etapele instalării Coloanei Infinitului la Târgu-Jiu și pe de altă parte atmosfera atelierului parizian al lui Constantin Brâncuși care, în unele imagini, apare alături de sculpturile sale.

17
/02
/17

DaKINO 26 demarează miercuri, 1 martie 2017, la Cinema PRO, cu proiecția în premieră în România a filmului Manchester by The Sea (6 nominalizări la Premiile Oscar 2017), cu Casey Affleck și Michelle Williams în rolurile principale. Festivalul Internațional de Film DaKINO, ediția a 26-a, va avea loc în perioada 1-5 martie 2017 la Cinema Pro, Studioul Horia Bernea — Cinema Muzeul Țăranului și ARCUB.

17
/02
/17

O cărticică scrisă în 1943 de Antoine de Saint-Exupery, pasionat aviator, autor de cărţi de aventuri şi amintiri, reporter de război, avea să devină cea mai celebră operă literară de limbă franceză din secolul XX şi să creeze un simbol cu valoare de cult. După succesul înregistrat la Cluj Napoca si Brașov, unde s-au jucat cate doua reprezentații cu casa închisă, "Micul Print" pornește mai departe în călătorie, oprindu-se si la Alba Iulia și Sibiu.

17
/02
/17

Regizorul finlandez Aki Kaurismaki a anunțat joi, în cadrul Festivalului de Film de la Berlin, că a decis să renunțe la activitatea cinematografică. Apreciatul cineast are șanse mari să obțină Ursul de Aur cu pelicula sa din competiție, pelicula ''The Other Side of Hope''. ''Sunt obosit. Vreau să încep să îmi trăiesc viața mea, în sfârșit'', a explicat regizorul de 59 de ani.

17
/02
/17

Într-o zi de 17 februarie avea loc, la Milano, premiera mondială a operei "Madame Butterfly" de Puccini. Tot într-o zi de 17 februarie încetau din viață Giordano Bruno (susţinător al teoriei coperniciene conform căreia Pământul şi celelalte planete se rotesc în jurul Soarelui şi în jurul propriilor axe) și celebrul dramaturg francez Moliere (Jean Baptiste Poquelin).

16
/02
/17

Disponibil acum pe platforma gratuită Cinepub, "Fraţii Dabija", în regia lui Cătălin Drăghici, este un documentar experiment de o oră prezentat prima dată în 2015 în câteva festivaluri (Montreal, Astra Sibiu).

Page 1 of 59412345...102030...Last »