Cercetatorul Doina Isfanoni: Inscrierea tehnicii ceramicii romanesti de Horezu pe lista UNESCO
https://www.ziarulmetropolis.ro/cercetatorul-doina-isfanoni-inscrierea-tehnicii-ceramicii-romanesti-de-horezu-pe-lista-unesco/

Cercetătorul etnolog Doina Işfănoni apreciază că înscrierea tehnicii ceramicii româneşti de Horezu în lista Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO reprezintă o onoare, o mândrie şi o datorie şi atestă faptul că în România se găsesc elemente demne de a fi în acest nomenclator al valorilor universale. „Ne-am integrat într-un sistem de valori unanim recunoscute, de reprezentativitate […]

Un articol de Andrada Văsii|7 decembrie 2012

Cercetătorul etnolog Doina Işfănoni apreciază că înscrierea tehnicii ceramicii româneşti de Horezu în lista Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO reprezintă o onoare, o mândrie şi o datorie şi atestă faptul că în România se găsesc elemente demne de a fi în acest nomenclator al valorilor universale.

„Ne-am integrat într-un sistem de valori unanim recunoscute, de reprezentativitate mondială, cu care nu numai noi, românii, ne mândrim, ci întreaga Planetă”, a spus Işfănoni.

Ea a subliniat că, pe plan internaţional, o asemenea decizie „ne ajută să spunem că şi în România sunt asemenea valori de patrimoniu, care ne integrează într-o politică mondială care încearcă să salveze şi aceste categorii de comportamente pe care istoria nu le-a băgat în seamă, pe care marile evenimente nu le-au cuprins”.

„Din punct de vedere antropologic, ele alcătuiesc însă un tip de referinţă uneori chiar mai important decât documentul de cancelarie, pentru că el vorbeşte de ‘talpa ţării’, de comunităţile umane reale pe care s-au sprijinit evenimentele istorice, regii şi toţi conducătorii”, a subliniat etnologul.

Doina Işfănoni a precizat că „titulatura pentru care s-a obţinut această înscriere o constituie tehnica şi competenţa fantastică a oamenilor de astăzi de a modela lutul într-o manieră inconfundabilă, asemenea omului arhaic, neolitic, pentru a deveni acel inventar de forme care amintesc de specificitatea locală, de ocupaţii de credinţe, de tradiţii”.

„Această reprezentativitate mai are un beneficiu. Ea sădeşte în oamenii care practică acest meşteşug, în comunităţile în care ei trăiesc şi implicit în conştiinţa autorităţilor politice, administrative, culturale acel sentiment de mândrie, resemantizând, adică trezind încrederea că asemenea calităţi sunt demne de luat în seamă de omul modern”, a spus Doina Işfănoni.

Potrivit etnologului, „datoria fiecărei generaţii este de a pune asemenea elemente la locul care se cuvine din punct de vedere cultural, deoarece, indiferent de locul, de ţara, de comunitatea căreia îi aparţine o asemenea valoare, ea rememorează istoria civilizaţiei, istoria umanităţii”.

„Datoria noastră este de a le resădi în comunitate şi există un plan de monitorizare al UNESCO pentru fiecare element declarat pentru a-l împiedica să moară”, a afirmat Doina Işfănoni, exprimându-şi convingerea că „la Horezu se va face, în continuare, totul din punct de vedere ştiinţific, administrativ şi chiar politic, pentru ca olăritul să fie stimulat”.

Cercetătoarea a mai informat că România a trimis în luna martie alte trei dosare spre a fi analizate de comitetul UNESCO de specialitate, cel mai probabil într-un an, în vederea înscrierii în lista Patrimoniului Imaterial: Colindatul în ceată bărbătească, alcătuit împreună cu Republica Moldova, aşa-zisele Proiecte transfrontaliere şi pelerinajele de la Şumuleu Ciuc (Harghita) şi de la Moisei (Maramureş).

UNESCO a decis în cea de-a şaptea sesiune a Comitetului Interguvernamental de Protejare a Patrimoniului Cultural Imaterial, desfăşurată la Paris în perioada 3 – 7 decembrie, înscrierea ceramicii româneşti de Horezu în lista Patrimoniului Cultural Imaterial.

Pe Lista Reprezentativă UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii România sunt înscrise Căluşul (2008) şi Doina (2009).

Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO a fost alcătuită oficial în 2008, potrivit unei Convenţii pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial încheiată la Paris, pe 17 octombrie 2003.

Lista numără în prezent peste 170 de opere din peste 75 de ţări. Patrimoniul Cultural Imaterial se referă la tradiţii şi expresii orale, incluzând limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri şi evenimente festive, cunoştinţe şi practici referitoare la natură şi la univers, tehnici legate de meşteşuguri tradiţionale.

Sursa: Agerpres

22
/07
/17

„Toate aceste nopți albe / All These Sleepless Nights”, „filmul documentar deghizat în ficțiune, teribil de sexy și năucitor în aparenta lui frivolitate”, după cum îl descrie Mihai Chirilov, directorul artistic al Festivalului Internațional de Film Transilvania, va intra în cinematografe vineri, 28 iulie.

22
/07
/17

Într-un spațiu cu o istorie tulbure precum cea a Balcanilor, unde în loc de „casă, dulce casă” zici „butoi cu pulbere”, totul se schimbă, chiar și iubirea. De care te bucuri unde, când și cum poți, chiar și pe drum. Pătimașe și variate, poveștile de amor balcanic au prins viață în filme care te însoțesc asemeni celor mai dulci amintiri ale iubirilor de-o vară.

21
/07
/17

Bogdan-Alexandru Stănescu (BAS) coordonează colecția „Biblioteca Polirom”. BAS (39 de ani) este poet și, din acest an, romancier. Cartea sa „Copilăria lui Kaspar Hauser” a fost primită cu entuziasm, primind elogii peste elogii. Ne-am întâlnit să stăm un pic de vorbă despre cărți, nu neapărat ale noastre. A reieșit că situația nu e deloc roz. Iată.

21
/07
/17

Toys este o experienţă teatrală radicală, venită din Los Angeles, unde piesa autoarei Saviana Stănescu a fost pusă în scenă cu două stagiuni în urmă de Gábor Tompa. Acesta a încadrat textul într-o oră, cu o mare economie de cuvinte, un text plin de elipse şi întreruperi. Ca urmare, această sumbră poveste cu zâne nu se pierde în psihologizarea interminabilă a personajelor, cu atât mai puţin în amânarea narcotică a unui final. O concizie rar întâlnită în ziua de azi.

21
/07
/17

Chester Bennington, solistul celebrei trupe americane Linkin Park, s-a sinucis. Cântărețul, în vârstă de 41 de ani, s-a spânzurat în ziua în care prietenul lui, Chris Cornell, de la Soundgarden - care s-a sinucis la rândul lui în luna mai - ar fi împlinit 53 de ani. Solistul trupei Linkin Park i-a scris atunci lui Cornell o scrisoare prin care rememorează ce a însemnat prietenia lor.

20
/07
/17

Astăzi, 20 iulie, de la ora 18.30, în Grădina Cărturești Verona din București (Str. Pictor Arthur Verona 13-15), Veronica D. Niculescu va citi fragmente din primul său roman pentru copii, O vară cu Isidor, apărut de curînd în colecția „Junior” a Editurii Polirom, ediţie ilustrată, disponibilă și în format digital.

19
/07
/17

Romanul „Fiica Estului” (traducere din limba spaniolă de Mariana Sipoș) a fost publicat la Editura Polirom în anul 2017.

19
/07
/17

Din 15 iulie, românii pot vota online cele mai relevante kitsch-uri autohtone timp de două săptămâni. Categoriile și nominalizările au fost făcute de o comisie formată din Sergiu Vasile (Utopia Balcanica și Timesnewroman), Mihai Popescu (VICE),Corina Băcanu, Cristian Șimonca (Blogu’ lui Otravă), Ioana Mănoiu (Managing Partner GMP Public Relations) și Cristian Lică, Kitsch manager la Romanian Kitsch Museum. Comisia a ținut cont de sugestiile exprimate de vizitatorii muzeului și de recomandările din social media.

19
/07
/17

La finele anului 2016, Franța își arăta gratitudinea față de Vladimir Cosma într-un spectacol aniversar unic. Peste 3.500 de persoane au aplaudat, în picioare, la finalul concertului triumfal al compozitorului român, aflat la pupitrul Orchestrei Române de Tineret, prin care acesta aniversa, la Palatul Congreselor din Paris, 50 de ani de activitate artistică de succes.

19
/07
/17

CRONICĂ DE FILM Pentru a reda încărcătura uriaşă – deopotrivă istorică şi simbolică – a cunoscutei Bătălii de la Dunkerque din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Christopher Nolan aruncă în luptă un arsenal maiestuos în acest nou film al său, „Dunkirk”.