Cine îți face capul calendar?
http://www.ziarulmetropolis.ro/cine-iti-face-capul-calendar/

„A face (cuiva) capul calendar” este o expresie folosită adesea când ne întâlnim cu cineva care vorbeşte prea mult. De asemenea, este utilizată atunci când vrem să transmitem mesajul că suntem copleşiţi de prea multe informaţii. Dar de ce „calendar”, şi nu „almanah” sau „revistă”?

Un articol de Cristina Drăgulin|19 Iunie 2014

Ei bine, din secolul al XVIII-lea, veacul Iluminismului, tiparul a luat avânt, odată cu alfabetizarea populației și apariția unor noi invenții tehnice care facilitau imprimarea mai multor exemplare dintr-o scriere. Calendarele au fost printre primele texte tipărite care erau cumpărate în numeroase exemplare de către populație.

Editorii, ca să-i atragă pe oameni, au introdus în calendare și tabele astrologice, datele sărbătorilor religioase, târguri importante, prognoza meteo, sfaturi pentru fermieri privind însămânțările, proverbe, informații istorice sau geografice, iar lista poate continua. Orice idee era bună pentru editor pentru a-i determina pe oameni să cumpere calendarele, care deveniseră mici enciclopedii. Putem considera calendarul cel mai vechi strămoș al ziarelor și revistelor.

Tipărite înghesuit, pentru a nu folosi foarte multă hârtie, care pe atunci era scumpă, fiind făcută inițial din deșeuri textile, greu de citit și pline de informații, calendarele se dovedeau de multe ori inutile pentru cei care le achiziționau. Astfel s-a născut vorba din popor „a face (cuiva) capul calendar” pentru a transmite mesajul „m-ai zăpăcit după o avalanșă de informații” sau „m-ai încurcat cu atâtea vorbe, am pierdut esențialul”.

O expresie la fel de cunoscută, cu origini comune, este „a se uita ca mâța-n calendar”, cu sensul de „a privi la ceva fără a pricepe nimic”. Căci mulți, fie pentru că nu știau să citească, fie pentru că nu prea-i ducea capul, se uitau în calendar ca… o pisică, fără să înțeleagă nimic. De ce au ales oamenii tocmai pisica pentru a o folosi în expresie și nu alt animal domestic, nu putem decât să ghicim. Voi ce credeți?



10
/02
/16

Structura „ca și” a ajuns să invadeze limba română, crescând ca iarba rea și ajungând pe buzele tuturor. La origini, o încercare stângace de a evita cacofonia, astăzi este folosită absurd chiar în structuri în care nu există vreun pericol de cacofonie, înlocuind abuziv prepoziția sau adverbul „ca”.

11
/02
/15

... spunea Lucian Blaga în poezia „Izvorul nopţii“. Se întâmplă însă ca unii „îndrăgostiţi“ - mai puţin de gramatică - să-şi exprime sentimentele faţă de persoana adorată prin apelativul „Frumoas-o“ transcris într-un sms debordând de siropeli sau într-un comentariu la o poză de pe Facebook.

03
/02
/15

Pentru că sunt la modă topurile de tot felul, m-am gândit să vă propun și eu unul. Este vorba de topul greșelilor pe care le întâlnesc des în scris și în vorbire.

15
/01
/15

Bine vă regăsesc! În primul rând, vreau să vă urez un Nou An Fericit, pe parcursul căruia să aveți parte de cât mai multe motive să vă bucurați și să vă simțiți împliniți. Desigur, sper să fie un an în care să explorăm împreună limba română.

10
/12
/14

Se poate întâmpla să fim convinși că știm semnificația unui cuvânt și să aflăm, surprinși, că eram în eroare. Până să cunoaștem sensul corect, cu siguranță am căzut în capcanele pleonasmelor.

04
/12
/14

De ce scriem cu un singur „n” și de ce cu doi „n”? În limba română, nu întâlnim foarte des cuvinte în cadrul cărora să dublăm litere. De aceea, atunci când trebuie să o facem pot apărea confuzii.

14
/11
/14

Folosim în vorbirea curentă mai multe expresii provenite din limba latină și care au rezistat testului timpului, fiind încărcate de semnificații - curriculum vitae, sui-generis, in vino veritas, in extremis, post mortem, hic et nunc, persona non grata, grosso modo etc.

29
/10
/14

Numeralul de identificare ne dă, de multe ori, bătăi de cap. Lucrurile sunt mai complicate deoarece, în timp, folosirea lui în limbajul vorbit a suferit câteva modificări care au fost, până la urmă, acceptate ca norme gramaticale.

08
/10
/14

În cazul acordului dintre subiect și predicat atunci când avem de-a face cu substantivul colectiv „majoritatea”, trebuie să ținem cont atât de regulile gramaticale, cât și de înțelesul logic avut de termenul respectiv în propoziții sau fraze.

30
/09
/14

Citind o carte despre stres, „Cum să te aperi de stres”, de Patrick Légeron, pentru a-i înțelege mecanismele și modul în care ne afectează viața, am descoperit că autorul oferă și o origine semantică a termenului, care merge dincolo de explicația din dicționar despre proveniența acestuia.

Page 1 of 3123