Compania de teatru de păpuși și marionete ART STAGE SAN (Coreea de Sud) a cucerit Sibiul
https://www.ziarulmetropolis.ro/compania-de-teatru-de-papusi-si-marionete-art-stage-san-coreea-de-sud/

Din cealaltă parte a lumii, la FITS 2017 a venit o trupă de marionetişti şi păpuşari coreeni cu spectacolul ”The Faity and the Woodcutter” (Zâna şi tăietorul de lemne). Un spectacol stradal bazat pe un basm tradiţional coreean, despre un tăietor de lemne care găseşte în pădure o zână, îi ascunde aripile şi o ia de soţie.

Un articol de Cristina Enescu Aky|12 iunie 2017

Povestea zânei care, peste ani, își fură înapoi aripile și se întoarce în ținutul ei de basm, a fost reinterpretată de artiștii cu piele de porțelan și zâmbete solare într-o cheie foarte umană: tăietorul de lemne (o marionetă de 6 metri, purtând o colivie în spate), înconjurat de căprioarele care imaginează frământările sale interioare, înțelege că ruperea zânei de lumea ei a rupt ceva în echilibrul universului, și îi redă acesteia aripile celeste, de bună voie. Căprioarele îl manipulează pe uriaș, îl trag în toate părțile, și totuși dansul lor este numai grație, veselie și arcuire. Ele țopăie în jurul tăietorului de lemne pe picioroange pe arcuri animate de un spirit ludic primordial, vesel și lejer, care creează conexiuni instantanee cu publicul. Despre iubire, libertate, alegeri, fericirea care nu poate fi încătușată, și despre multă, profundă emoție și frumusețe.

Chiar și pentru cei care nu au prins firul narativ al spectacolului ci doar câteva frânturi de spectacol, povestea spusă prin marioneta uriașului blând, a zânei diafane și a căprioarelor, cu machiajul, costumele, muzica și onomatopeele lor a fost o experiență fascinantă, greu de pus în cuvinte dar ușor de simțit și savurat.

Spectacolul stradal al coreenilor a a fost și o reamintire că limbajul este cea mai săracă și superficială dintre formele de comunicare din univers. Și cea mai ușor de evitat, căci căprioarele în țopăiala lor prin public, zâna desprinsă parcă din cea mai frumoasă carte de povești, plutind nepământean prin mulțimile adunate pe Pietonala Bălcescu din Sibiu și uriașul cu colivia lui de sentimente, butucănos și greoi dar totodată ușor și fluid  – cu toții au țesut un uriaș, nevăzut cocon de emoție, surpriză, mirare copilăroasă și bucurie veselă. Nu există limite sau neînțelegeri atunci când, prin magia inspirată de Sus a teatrului bun și frumos, se creează astfel de stări între artiști și public, oriunde și oricând are loc spectacolul. Iar teatrul stradal are această putere magică, nepământeană, de a conecta sufletele.

*

Fascinată de curgerea de energie frumoasă, atât de firesc creată de artiștii coreeni, în mijlocul unui public străin care nu părea să aibă probleme de înțelegere, deși nu știa realmente despre ce e vorba, m-am înarmat cu cel mai ruginit instrument de comunicare, limbajul, și am discutat cu regizorul acestui spectacol, Hyunsan Jo. ”San” înseamnă ”viață”, de aici vine și numele companiei, Art Stage San, care încearcă să creeze viață în și prin marionete, păpuși și teatru nonverbal.

 

Fericirea egoistă, care ține pentru sine fără a împărtăși, nu este fericire adevărată. Tocmai de aceea, teatrul e creator de fericire pentru că e, prin esența sa de transmitere de la creatori la public, o poveste despre împărtășire, libertate, generozitate. Adică despre Iubire.

Faptul că publicul de la FITS nu cunoștea povestea nu a fost un impediment pentru a simți conexiunea emoțională și bucuria generate de spectacol. Artiștii au perceput publicul stradal ca fiind extrem de deschis pentru acest tip de experiență teatrală nouă, provenind dintr-o cultură necunoscută.

Despre teatru în Korea

Art Stage San este o companie de teatru privată înființată în 2001, susținută de fonduri guvernamentale pentru anumite proiecte. Teatrul de marionete este privit și în Coreea preponderent ca un teatru pentru copii, dar companii precum aceasta încearcă în mod activ să arate că teatrul de marionete se adresează adulților și copiilor în egală măsură. Prezența în FITS este a doua în Europa pentru această companie, după un festival anterior din Danemarca.

Aproape jumătate din populația Coreei de Sud trăiește în Seoul, ceea ce generează o polarizare destul de mare a evenimentelor teatrale din capitală față de restul țării. Guvernul susține însă evenimentele teatrale și în provincie.

Despre relația teatrului cu tehnologiile moderne

Publicul coreean este foarte sensibil la folosirea în artele spectacolului a noilor tehnologii, în care țara lor este, evident, lider mondial. Chiar și așa, publicul este și va fi mereu format din oameni, care caută și apreciază de fapt intenția și mesajul tehnologiilor moderne folosite în spectacole și în divertisment. În spatele tehnologiei există oameni, la fel ca și în spatele (și în fața) teatrului. Nu tehnologia e cea care atinge emoțiile oamenilor, ci oamenii din spatele tehnologiei, care îi imprimă acesteia intenția și emoția pe care vor să le comunice. Oamenii nu sunt curioși să cunoască tehnologia în sine, ci cum poate fi folosită pentru a ajunge la alți oameni.

Dacă ajungi mâine în Coreea, ce ar trebui să experimentezi din monumentala lor cultură

În primul rând faceți-vă prieteni coreeni. Nu căutați asiduu ”lucruri tradiționale”, e posibil să treceți pe lângă ele fără a le recunoaște, de aceea mai întâi încercați să vedeți ce oferă Coreea astăzi, acum. Sunt foarte multe teatre și evenimente, spectacole comerciale, de teatru dans și muzical (de exemplu pansori, un tip de spectacol povestit pe sunetele unei tobe), precum și de teatru clasic. Vedeți cum trăiesc și ce cultură consumă coreeni în viața de zi cu zi, e o bună incursiune inițială în cultura lor.

De ce e important Teatrul pentru mersul lumii? Cu ce face lumea mai frumoasă?

Toate artele sunt importante și necesare pentru că sunt înscrise în instinctul uman. Dintotdeauna oamenii s-au exprimat prin artă, tocmai pentru că e un element intrinsec omului. Arta, teatrul sunt modalități prin care oamenii se întâlnesc cu oameni, uniți de același instinct și nevoie de exprimare artistică. De aceea, teatrul se poate dezvolta prin noi modalități de exprimare, dar nu are cum să dispară.

Vedeți? E mult mai greu de comunicat prin cuvinte decât prin lipsa lor.

22
/11
/23

Iosif Paștina joacă în “Disco Regret”, piesă scrisă de Doru Vatavului și regizată de Irisz Kovacs. A terminat U.N.A.T.C-ul în 2020 la clasa profesorilor Marius Gîlea, Bogdana Darie, Ioana Barbu și spune că: "Am avut noroc că am terminat chiar la începerea pandemiei și am avut privilegiul de a apuca să joc de câteva ori licența până la lockdown. Alți colegi n-au fost așa norocoși”.

08
/11
/23

Premiera spectacolului „Crocodil“ are loc pe 8 noiembrie la Centrul Cultural Apollonia (Strada Michael Weiss 22, Brașov). Următoarele reprezentanții au loc pe 12 și 15 noiembrie la Centrul Cultural Apollonia. Elise Wilk, autoarea piesei, vorbește pentru Ziarul Metropolis despre ideile pe care le-a pus pe hârtie și care au devenit replici într-un spectacol pe o temă puternică: bullying-ul în școli.

27
/10
/23

A ştiut dintotdeauna că vrea să fie actor. Şi-a urmat visul - joacă teatru sau în filme artistice. De peste 12 ani, o ţară întreagă îl iubeşte şi pentru rolul din serialul „Las Fierbinți”. Despre independență, talent, curaj și asumare – luni, 30 octombrie, ora 23.00, la „Nocturne”, cu Marina Constantinescu și Adrian Văncică.

20
/10
/23

Luni, 23 octombrie, ora 23.00, Marina Constantinescu ne aşteaptă la TVR 1 cu prima ediţie „Nocturne” a noului sezon. Actorul Ştefan Bănică, Anna Ungureanu, dirijorul şi Emil Pantelimon, managerul Madrigalului, actorul Adrian Văncică, Oana Drăgulinescu – fondator al Muzeului Abandonului se numără printre invitaţii noului sezon „Nocturne”.

19
/10
/23

Scriitoare, cu texte puse în scenă pe diverse scene din România, Mihaela Michailov curatoriază pentru al doilea an, alături de Oana Cristea Grigorescu și Călin Ciobotari, o ediție a FNT. Am invitat-o la o discuție cu cărțile pe masă despre selecția din acest an.

26
/09
/23

Alejandro Durán este născut în Columbia, unde a terminat actoria. Se îndreaptă apoi spre regie, lucrând câteva spectacole în țara natală. Vine la București pentru un master la U.N.A.T.C. A pus în scenă la Teatrul Național din București și se pregătește să monteze la Teatrul Municipal din Miercurea Ciuc. La Teatrul Metropolis a avut premiera "Sunt un criminal și un tată de familie" de Fabio Rubiano.