Constantin Brâncuşi generează controverse la New York
http://www.ziarulmetropolis.ro/constantin-brancusi-genereaza-controverse-la-new-york/

O expoziţie dedicată sculptorului Constantin Brâncuşi la Paul Kasmin Gallery din New York a stârnit o serie de controverse, generate de părerile unor critici de artă care afirmă că anumite lucrări apărute după moartea artistului nu sunt autentice, ci simple copii.

Un articol de Petre Ivan|17 Ianuarie 2014

O expoziţie dedicată sculptorului Constantin Brâncuşi la Paul Kasmin Gallery din New York a stârnit o serie de controverse, generate de părerile unor critici de artă care afirmă că anumite lucrări apărute după moartea artistului nu sunt autentice, ci simple copii.

Constantin Brâncuşi a făcut senzaţie atunci când sculpturile sale avangardiste şi-au făcut debutul la Armory Show din New York în 1913.

Un secol mai târziu, artistul român tulbură din nou lumea artistică a acestui oraş, afirmă autorii acestui articol apărut pe site-ul publicaţiei Wall Street Journal, informează Mediafax.

Cinci mulaje din bronz realizate după ipsosuri originale realizate de artistul român sunt prezentate în această iarnă la Paul Kasmin Gallery, într-o expoziţie care reprezintă primele roade ale unui acord încheiat recent de galeristul newyorkez şi fundaţia care administrează moştenirea lăsată de Brâncuşi.

Comerciantul de artă newyorkez speră să vândă în 2014 una sau două dintre cele cinci lucrări, evaluate la 2,5 milioane de dolari fiecare.

Problema este că nu toată lumea consideră că acele opere sunt autentice, iar această expoziţie dedicată sculptorului român a reaprins o dezbatere mai veche din lumea artelor care are legătură cu legitimitatea sculpturilor.

Disputele despre autenticitatea sculpturilor postume – care au afectat şi alte nume şi opere celebre, precum balerinele din bronz ale lui Edgar Degas – se scaldă în ape etice tulburi.

Constantin

Ele au ridicat, totodată, o serie nouă de întrebări despre valoarea unei opere pe care un artist nu ar fi atins-o sau nici măcar nu ar fi intenţionat vreodată să o realizeze.

Constantin Brâncuşi nu a autorizat niciodată creaţia de opere adiţionale

Principala obiecţie este aceasta: Brâncuşi nu a autorizat niciodată în vreun testament creaţia de opere adiţionale, aşadar, criticii spun că orice operă de artă făcută după moartea lui reprezintă nu doar o neînţelegere a naturii operei sale, ci şi o copie “pângărită”, care ameninţă să submineze moştenirea sculptorului şi piaţa obiectelor de artă.

Cele cinci sculpturi de la galeria newyorkeză au fost create în mod legal, cu aprobarea fundaţiei care administrează moştenirea lui Brâncuşi, reprezentând mulaje după sculpturile din ghips găsite în atelierul lui Brâncuşi.

Lucrările au fost realizate între 1992 şi 2010 în topitoria Susse din apropiere de Paris – aceeaşi topitorie care a creat opere de artă de-a lungul anilor lucrând în colaborare cu fundaţiile care administrează moştenirile artistice lăsate de Joan Miró, Alberto Giacometti şi Max Ernst.

Operele originale de Brâncuşi, care nu apar pe piaţă prea des, pot atinge la licitaţii preţuri de peste 25 milioane de dolari.

Paul Kasmin consideră că un mulaj postum după o operă brâncuşiană ar putea atinge până la o treime din preţul unei sculpturi originale.

Constantin

Opere brâncuşiene postume au intrat deja în colecţia unor instituţii prestigioase, precum Muzeul Norton Simon din Pasadena, California.

Catalogul expoziţiei spune că astfel de opere au fost cumpărate şi de colecţionari celebri, precum Nelson Rockefeller, care deţine un mulaj după sculptura brâncuşiană “Pasărea în văzduh”.

22 de ediţii postume Constantin Brâncuşi

Dintre cele 70 de ghipsuri rămase după moartea lui Brâncuşi în atelierul său, moştenitorii artistului au decis ca 22 dintre ele să suporte ediţii postume, a precizat Jean-Jacques Neuer, avocatul Fundaţiei Brâncuşi din Paris.

Bazându-se pe legea franceză şi pe decizia moştenitorilor, operele pot fi produse în ediţii de câte trei, cinci sau opt piese, a precizat acelaşi avocat, potrivit căruia fundaţia a produs 40% din totalul operelor brâncuşiene postume apărute pe piaţă până acum.

Constantin Brâncuşi a fost un sculptor român cu contribuţii majore la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană, notează Mediafax.

Figură centrală în mişcarea artistică modernă, Constantin Brâncuşi este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea.

Foto: Constatin Brâncuşi şi operele sale – wikipedia

25
/03
/17

Realizat de Radu Mocanu și Mihai Dragolea și disponibil acum pe platforma gratuită Cinepub, „Roboțelul de aur” a fost unul dintre cele mai de succes documentare românești din 2015. Povestea emoționantă a boxeriței Steluța Duță, crescută la orfelinat.

24
/03
/17

“Nu sunt sigur dacă sunt un actor care participă la curse de maşini sau un şofer de curse care face actorie.” - Steve McQueen. Într-o zi de 24 martie (1930) se năștea unul dintre cei mai îndrăgiți actori americani. Numit „King of Cool” pentru modul nonşalant în care şi-a interpretat personajele, Steve McQueen a debutat în 1956 cu un rol în „Cineva acolo sus mă iubeşte”.

24
/03
/17

E ceva putred cu Danemarca, spun eu în momentul când văd umbra tricourilor acestei echipe naționale de fotbal . În 1601(1600 conform unor surse alternative) William Shakespeare, prin gura unui ofiţer, personaj episodic în „Hamlet”, spunea că “E ceva putred în Danemarca” (“Something is rotten in the state of Denmark! “), tot din cauza unei umbre.

24
/03
/17

Într-o zi de 24 martie înceta din viaţă scriitorul francez Jules Verne, creatorul romanului de anticipaţie modern și se nășteau Harry Houdini (Erich Weiss),celebrul iluzionist american și Steve McQueen, actorul american supranumit "King of Cool".

23
/03
/17

În Gaziantep, legenda spune că în noaptea de 22 martie Sultana Nevruz, transformată în pasăre traversează văzduhul, anunțând sosirea Primăverii. Brățările de la mâini și picoare umplu cerul cu sunete mirifice iar voalurile ei împodobesc pământul în mii de culori. Pe 27 martie (ora 19:00), la Opera Naţională din Bucureşti vor fi prezentate tradiţiile lumii turce, în spectacolul de sunete şi culori susţinut de Orchestra Naţională de Instrumente Folclorice Turksoy.

23
/03
/17

„Faust”, unul dintre cele mai așteptate spectacole produse de Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu, revine la Fabrica de Cultură, cu primele reprezentații din acest an, programate în 8 și 9 aprilie. Spectacolul a avut până acum 160 de reprezentații, vizionate de aproximativ 57.600 de spectatori.

22
/03
/17

Vineri, 24 martie 2017, de la ora 19.00, dirijorul Cristian Măcelaru, unul dintre cei mai reprezentativi dirijori români pe scenele muzicale din Statele Unite și Europa, revine la Sala Radio, alături de Orchestra Națională Radio, într-un concert care o avea ca protagonistă pe tânăra pianistă Alexandra Dariescu.

22
/03
/17

Despre cum „Sieranevada”, „Câini” și „Inimi cicatrizate” și-au împărțit cele mai multe trofee Gopo. Despre cele mai inspirate și mai puțin inspirate momente ale galei. Și despre refuzul unor regizori precum Cristian Mungiu de a fi asociați cu Premiile Gopo.

22
/03
/17

Joi, 23 martie, de la ora 19:00, la Café Verona, Librăria Cărtureşti (str. Arthur Verona, 13-15, sector 1) din Bucureşti, jurnalistul Adrian Georgescu va vorbi despre Exitus, cel mai nou roman al său, apărut recent în colecţia „Ego. Proză” a Editurii Polirom, disponibil în librăriile din ţară şi în format electronic.

Page 1 of 60412345...102030...Last »