Constantin Brâncuşi generează controverse la New York
http://www.ziarulmetropolis.ro/constantin-brancusi-genereaza-controverse-la-new-york/

O expoziţie dedicată sculptorului Constantin Brâncuşi la Paul Kasmin Gallery din New York a stârnit o serie de controverse, generate de părerile unor critici de artă care afirmă că anumite lucrări apărute după moartea artistului nu sunt autentice, ci simple copii.

Un articol de Petre Ivan|17 Ianuarie 2014

O expoziţie dedicată sculptorului Constantin Brâncuşi la Paul Kasmin Gallery din New York a stârnit o serie de controverse, generate de părerile unor critici de artă care afirmă că anumite lucrări apărute după moartea artistului nu sunt autentice, ci simple copii.

Constantin Brâncuşi a făcut senzaţie atunci când sculpturile sale avangardiste şi-au făcut debutul la Armory Show din New York în 1913.

Un secol mai târziu, artistul român tulbură din nou lumea artistică a acestui oraş, afirmă autorii acestui articol apărut pe site-ul publicaţiei Wall Street Journal, informează Mediafax.

Cinci mulaje din bronz realizate după ipsosuri originale realizate de artistul român sunt prezentate în această iarnă la Paul Kasmin Gallery, într-o expoziţie care reprezintă primele roade ale unui acord încheiat recent de galeristul newyorkez şi fundaţia care administrează moştenirea lăsată de Brâncuşi.

Comerciantul de artă newyorkez speră să vândă în 2014 una sau două dintre cele cinci lucrări, evaluate la 2,5 milioane de dolari fiecare.

Problema este că nu toată lumea consideră că acele opere sunt autentice, iar această expoziţie dedicată sculptorului român a reaprins o dezbatere mai veche din lumea artelor care are legătură cu legitimitatea sculpturilor.

Disputele despre autenticitatea sculpturilor postume – care au afectat şi alte nume şi opere celebre, precum balerinele din bronz ale lui Edgar Degas – se scaldă în ape etice tulburi.

Constantin

Ele au ridicat, totodată, o serie nouă de întrebări despre valoarea unei opere pe care un artist nu ar fi atins-o sau nici măcar nu ar fi intenţionat vreodată să o realizeze.

Constantin Brâncuşi nu a autorizat niciodată creaţia de opere adiţionale

Principala obiecţie este aceasta: Brâncuşi nu a autorizat niciodată în vreun testament creaţia de opere adiţionale, aşadar, criticii spun că orice operă de artă făcută după moartea lui reprezintă nu doar o neînţelegere a naturii operei sale, ci şi o copie “pângărită”, care ameninţă să submineze moştenirea sculptorului şi piaţa obiectelor de artă.

Cele cinci sculpturi de la galeria newyorkeză au fost create în mod legal, cu aprobarea fundaţiei care administrează moştenirea lui Brâncuşi, reprezentând mulaje după sculpturile din ghips găsite în atelierul lui Brâncuşi.

Lucrările au fost realizate între 1992 şi 2010 în topitoria Susse din apropiere de Paris – aceeaşi topitorie care a creat opere de artă de-a lungul anilor lucrând în colaborare cu fundaţiile care administrează moştenirile artistice lăsate de Joan Miró, Alberto Giacometti şi Max Ernst.

Operele originale de Brâncuşi, care nu apar pe piaţă prea des, pot atinge la licitaţii preţuri de peste 25 milioane de dolari.

Paul Kasmin consideră că un mulaj postum după o operă brâncuşiană ar putea atinge până la o treime din preţul unei sculpturi originale.

Constantin

Opere brâncuşiene postume au intrat deja în colecţia unor instituţii prestigioase, precum Muzeul Norton Simon din Pasadena, California.

Catalogul expoziţiei spune că astfel de opere au fost cumpărate şi de colecţionari celebri, precum Nelson Rockefeller, care deţine un mulaj după sculptura brâncuşiană “Pasărea în văzduh”.

22 de ediţii postume Constantin Brâncuşi

Dintre cele 70 de ghipsuri rămase după moartea lui Brâncuşi în atelierul său, moştenitorii artistului au decis ca 22 dintre ele să suporte ediţii postume, a precizat Jean-Jacques Neuer, avocatul Fundaţiei Brâncuşi din Paris.

Bazându-se pe legea franceză şi pe decizia moştenitorilor, operele pot fi produse în ediţii de câte trei, cinci sau opt piese, a precizat acelaşi avocat, potrivit căruia fundaţia a produs 40% din totalul operelor brâncuşiene postume apărute pe piaţă până acum.

Constantin Brâncuşi a fost un sculptor român cu contribuţii majore la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană, notează Mediafax.

Figură centrală în mişcarea artistică modernă, Constantin Brâncuşi este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea.

Foto: Constatin Brâncuşi şi operele sale – wikipedia

23
/02
/17

Teatrul Evreiesc de Stat continuă familiarizarea publicului cu dramaturgia unuia dintre cei mai valoroşi dramaturgi israelieni contemporani, Hillel Mittelpunkt. După comedia Varşovia.Ghid Turistic, ”Şofer / Pictor” aduce în scenă doi protagonişti complet diferiţi, forţaţi să trăiască împreună într-un spaţiu închis. Premiera oficială a spectacolului va avea loc pe 24, 25 şi 26 februarie, de la ora 19.00, la Teatrul Evreiesc de Stat.

23
/02
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE În 1789 se năştea la Hotahova (azi în Albania) un om cu destin neobişnuit. La zece ani vine în Ţara Românească, face studii de filosofie la Viena şi de medicină în Germania, la Halle; revine la Bucureşti şi aici are o carieră spectaculoasă, cu reverberaţii până astăzi în Grecia. S-a stins din viaţă în 1874. E vorba de Apostol Arsaki.

23
/02
/17

A fost o vreme când la Bucureşti s-a construit mult, somptuos şi durabil. În istoria Europei răstimpul e cunoscut drept la belle époque; în România a fost vorba de domnia regelui Carol I. Să amintim doar câteva clădiri ridicate atunci şi cu care ne mândrim şi azi în faţa străinilor, încercând  să-i convingem că am fost „micul Paris”. Aşa dar: Ateneul român, Ministerul Agriculturii, Palatul Cantacuzino, Palatul de Justiţie, Poşta, CEC-ul, Muzeul Ţăranului Român, Palatul Bursei, Palatul Asigurări Generala, Bufetul de la Şosea, Palatul Camerei Deputaţilor (azi muzeul Patriarhiei), Fundaţia universitară Carol I

23
/02
/17

„Bacalaureat” (regia Cristian Mungiu)”, „Câini” (regia Bogdan Mirică), „Două lozuri” (regia Paul Negoescu), „Inimi cicatrizate” (regia Radu Jude) și „Sieranevada” (regia Cristi Puiu) intră oficial în cursa pentru trofeul Gopo 2017 la categoria „Cel mai bun film”.

23
/02
/17

Reîntors recent la Teatrul Național din Iași, Radu Afrim pune în scenă spectacolul Măcelăria lui Iov, un text provocator, semnat de Fausto Paravidino, unul dintre cei mai în vogă dramaturgi europeni ai momentului. Măcelăria lui Iov se va juca la Naţionalul ieşean, în premieră pe ţară, sâmbătă, 25 februarie, și duminică, 26 februarie, de la ora 19.30, la Sala Teatru³. Următoarele reprezentații ale spectacolului (nerecomandat persoanelor sub 16 ani) vor avea loc pe 7 şi 12 martie, de la ora 19.00.

23
/02
/17

Se întâmpla de Dragobete, în anul 1929. Pentru prima oară în România, miza unui concurs de frumusețe era participarea la celebrul „Miss Univers”. După desfășurarea semifinalelor, organizate pe județe, Magda Demetrescu, “orfană de doar 17 ani, adoptată şi crescută de una dintre mătuşile sale.”- potrivit presei vremii - avea să fie declarată la începutul lunii martie „Miss România”.

22
/02
/17

Cu 30.000 de bilete individuale epuizate în primele ore de la punerea în vânzare pe 16 februarie, de la ora 10, în rețeaua Eventim, și un total de 34.000 de bilete epuizate în primele 24 de ore, Festivalul Internațional George Enescu a înregistrat și pentru ediția 2017 noi recorduri de vânzare. Abonamentele pentru ediția 2017, puse în vânzare pe 5 decembrie, s-au epuizat, de asemenea, într-un timp record.

22
/02
/17

Cele mai bune filme de peste an vin în 2017 la Festivalul Internațional de Film Transilvania, a cărui ediție cu numărul 16 va avea loc între 2 și 11 iunie. Premiate în marile festivaluri sau incluse în topurile de sfârșit de an ale criticilor, primele titluri anunțate din programul festivalului prefigurează o selecție eclectică, din care nu vor lipsi filme ce abordează teme fierbinți ale momentului - politică, religie, societate - , dar și filme de gen cu cârlig la marele public.

22
/02
/17

Într-o zi de 22 februarie se năștea actrița italiană Giulietta Masina, al cărei destin a fost legat de o altă biografie celebră din lumea filmului, cea a regizorului Federico Fellini, soţul ei. Tot într-o zi de 22 februarie se năștea poetul şi fabulistul Grigore Alexandrescu, cel care va consacra în literatura română ca specii literare autonome epistola, meditaţia şi satira, și se stingea din viață Andy Warhol, unul dintre cei mai reprezentativi artişti americani ai mişcării pop.

21
/02
/17

Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti" organizează în perioada 27 februarie - 8 martie Târgul "De Mărțișor", eveniment prin care își propune promovarea "vechiului obicei al dăruirii, la început de primăvară, a micilor obiecte artizanale cu rol protector".

21
/02
/17

Foștii membrii Beatles Paul McCartney și Ringo Starr au avut prima lor colaborare după șapte ani. Veteranii muzicieni, singurii membri în viață ai celebrului grup din Liverpool, s-au reunit la sfârșitul săptămânii trecute pentru o colaborare de studio la ultimul album al lui Ringo Starr.

21
/02
/17

Corul Național de Cameră “Madrigal-Marin Constantin” va susține un concert extraordinar pentru a marca Ziua Madrigalului, pe 26 februarie 2017, începând cu ora 17:00, la Sala de Spectacol “George Enescu” a Universității Naționale de Muzică București. Concertul este consacrat împlinirii a 92 de ani de la nașterea regretatului dirijor și compozitor Marin Constantin, fondatorul Corului Madrigal.

21
/02
/17

În fiecare an, la 21 februarie, se celebrează Ziua Internațională a Limbii Materne, un eveniment ce promovează diversitatea culturală și lingvistică din întreaga lume.

Page 1 of 59512345...102030...Last »