Constantin Brâncuşi generează controverse la New York
https://www.ziarulmetropolis.ro/constantin-brancusi-genereaza-controverse-la-new-york/

O expoziţie dedicată sculptorului Constantin Brâncuşi la Paul Kasmin Gallery din New York a stârnit o serie de controverse, generate de părerile unor critici de artă care afirmă că anumite lucrări apărute după moartea artistului nu sunt autentice, ci simple copii.

Un articol de Petre Ivan|17 ianuarie 2014

O expoziţie dedicată sculptorului Constantin Brâncuşi la Paul Kasmin Gallery din New York a stârnit o serie de controverse, generate de părerile unor critici de artă care afirmă că anumite lucrări apărute după moartea artistului nu sunt autentice, ci simple copii.

Constantin Brâncuşi a făcut senzaţie atunci când sculpturile sale avangardiste şi-au făcut debutul la Armory Show din New York în 1913.

Un secol mai târziu, artistul român tulbură din nou lumea artistică a acestui oraş, afirmă autorii acestui articol apărut pe site-ul publicaţiei Wall Street Journal, informează Mediafax.

Cinci mulaje din bronz realizate după ipsosuri originale realizate de artistul român sunt prezentate în această iarnă la Paul Kasmin Gallery, într-o expoziţie care reprezintă primele roade ale unui acord încheiat recent de galeristul newyorkez şi fundaţia care administrează moştenirea lăsată de Brâncuşi.

Comerciantul de artă newyorkez speră să vândă în 2014 una sau două dintre cele cinci lucrări, evaluate la 2,5 milioane de dolari fiecare.

Problema este că nu toată lumea consideră că acele opere sunt autentice, iar această expoziţie dedicată sculptorului român a reaprins o dezbatere mai veche din lumea artelor care are legătură cu legitimitatea sculpturilor.

Disputele despre autenticitatea sculpturilor postume – care au afectat şi alte nume şi opere celebre, precum balerinele din bronz ale lui Edgar Degas – se scaldă în ape etice tulburi.

Constantin

Ele au ridicat, totodată, o serie nouă de întrebări despre valoarea unei opere pe care un artist nu ar fi atins-o sau nici măcar nu ar fi intenţionat vreodată să o realizeze.

Constantin Brâncuşi nu a autorizat niciodată creaţia de opere adiţionale

Principala obiecţie este aceasta: Brâncuşi nu a autorizat niciodată în vreun testament creaţia de opere adiţionale, aşadar, criticii spun că orice operă de artă făcută după moartea lui reprezintă nu doar o neînţelegere a naturii operei sale, ci şi o copie „pângărită”, care ameninţă să submineze moştenirea sculptorului şi piaţa obiectelor de artă.

Cele cinci sculpturi de la galeria newyorkeză au fost create în mod legal, cu aprobarea fundaţiei care administrează moştenirea lui Brâncuşi, reprezentând mulaje după sculpturile din ghips găsite în atelierul lui Brâncuşi.

Lucrările au fost realizate între 1992 şi 2010 în topitoria Susse din apropiere de Paris – aceeaşi topitorie care a creat opere de artă de-a lungul anilor lucrând în colaborare cu fundaţiile care administrează moştenirile artistice lăsate de Joan Miró, Alberto Giacometti şi Max Ernst.

Operele originale de Brâncuşi, care nu apar pe piaţă prea des, pot atinge la licitaţii preţuri de peste 25 milioane de dolari.

Paul Kasmin consideră că un mulaj postum după o operă brâncuşiană ar putea atinge până la o treime din preţul unei sculpturi originale.

Constantin

Opere brâncuşiene postume au intrat deja în colecţia unor instituţii prestigioase, precum Muzeul Norton Simon din Pasadena, California.

Catalogul expoziţiei spune că astfel de opere au fost cumpărate şi de colecţionari celebri, precum Nelson Rockefeller, care deţine un mulaj după sculptura brâncuşiană „Pasărea în văzduh”.

22 de ediţii postume Constantin Brâncuşi

Dintre cele 70 de ghipsuri rămase după moartea lui Brâncuşi în atelierul său, moştenitorii artistului au decis ca 22 dintre ele să suporte ediţii postume, a precizat Jean-Jacques Neuer, avocatul Fundaţiei Brâncuşi din Paris.

Bazându-se pe legea franceză şi pe decizia moştenitorilor, operele pot fi produse în ediţii de câte trei, cinci sau opt piese, a precizat acelaşi avocat, potrivit căruia fundaţia a produs 40% din totalul operelor brâncuşiene postume apărute pe piaţă până acum.

Constantin Brâncuşi a fost un sculptor român cu contribuţii majore la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană, notează Mediafax.

Figură centrală în mişcarea artistică modernă, Constantin Brâncuşi este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea.

Foto: Constatin Brâncuşi şi operele sale – wikipedia

27
/02
/24

Admiratorii lui Nicolae Corjos vor putea vedea sau revedea la Cinemaraton pe 27 februarie filmele Ora zero, Pădurea nebună, Un studio în căutarea unei vedete, Declaraţie de dragoste, Liceenii, Extemporal la dirigenţie, Liceenii Rock’n Roll, Alo aterizează străbunica, documentarul Sergiu Celibidache.

27
/02
/24

Luna martie vine mereu cu provocarea de a găsi mărțișorul perfect și cadoul ideal pentru femeile din viața noastră. Pe lângă flori și darurile – simbol, Vanner Collective propune și cadoul – experiență, cu un program de cinci mărțișoare teatrale cu cinci perspective feminine, care vor putea fi văzute între 3 și 17 martie, în diferite spații din București: „Cassandra”, „Tot ce e minunat în lume”, „Komorebi. Lumina care se filtrează printre copaci”, „Lemons. Lemons. Lemons. Lemons. Lemons.” și „Lungs”.

27
/02
/24

SkyShowtime a confirmat astăzi că Ted va fi disponibil pentru vizionare în toate piețele în care serviciul este disponibil, începând din 22 februarie. Primele patru episoade vor fi disponibile pentru vizionare în exclusivitate pe SkyShowtime din 22 februarie, urmând ca celelalte episoade să fie disponibile din 11 aprilie.

27
/02
/24

Turneul SoNoRo Conac ajunge în 2024 la ediția a XII-a, intitulată „L’heure bleue” – un titlu inspirat de acel interval de timp în care finalul de zi se pregătește să facă loc înserării, apoi nopții. „Ora albastră” va fi – din perspectiva SoNoRo – un spațiu de visare și un răstimp în care muzica se materializează, trece dincolo de contururi și prinde viață în mod desăvârșit, în unele dintre cele mai frumoase edificii din țara noastră.

27
/02
/24

Între 6 și 7 aprilie va avea loc Digital Nomad Summit, conferința dedicată celor care vor să lucreze și să trăiască oriunde în lume. Timp de două zile, 12 speakeri locali și internaționali vor oferi inspirație, povești și instrumente valabile pentru cei care vor să-și schimbe locuința și să lucreze din Asia sau Europa.

23
/02
/24

Regizorul francez Nicolas Philibert, unul dintre marile nume ale filmului documentar la nivel internațional, semnează regia filmului Pe Adamant (Sur l’Adamant). Filmul a avut premiera la Festivalul Internațional de Film de la Berlin în 2023, unde a câștigat Marele Premiu, Ursul de Aur.