Criticul și istoricul literar Eugen Negrici va discuta astăzi, la Librăria Eminescu, cu cititorii despre ,,Figura spiritului creator”
https://www.ziarulmetropolis.ro/criticul-si-istoricul-literar-eugen-negrici-va-discuta-astazi-la-libraria-eminescu-cu-cititorii-despre-figura-spiritului-creator/

Astăzi, începând cu ora 19:00, criticul şi istoricul Eugen Negrici va discuta cu cititorii despre noul său volum ,,Figura Spiritului creator”; cartea a apărut atât în ediţie print, cât şi digitală.

Un articol de Andrada Văsii|13 martie 2013

Astăzi, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bdul Elisabeta nr. 38), criticul și istoricul literar Eugen Negrici va discuta cu cititorii despre volumul Figura spiritului creator, ediția a II-a, apărut recent la Editura Cartea Românească, în colecția „Critică și istorie literară”, și în ediție digitală.

Invitați: Carmen Mușat, Paul Cernat, Daniel Cristea-Enache.

Figura spiritului creator este al doilea volum dintre cele trei cunoscute sub titlul generic „Ciclul imanenței literaturii”. Plasat între Expresivitatea involuntară și Imanența literaturii, studiul este dedicat analizei procesului subtil de geneză și executie ale operei artistice, care niciodată nu este rodul exclusiv al inspirației sau al geniului, ci este determinat de nenumărați factori interiori și exteriori, mai mult sau mai puțin favorabili.

Sub titluri memorabile ca „Euforia noviciatului” (Antim Ivireanul), „Elanul ingenuu” (I. Heliade-Rădulescu), „Nepăsarea suverană” (Nichita Stănescu), „Expansiunea clișeului” (M.H. Simionescu), „Refuzul rostirii stereotipe” (Urmuz), „Sub presiunea delimitărilor” (Marin Sorescu), Eugen Negrici reconstituie, analizând și contextualizând operele, întreaga istorie a producerii lor și restaurează, ca un arheolog, „din cioburi” portretul eroului principal, artistul, alături de câteva dintre uneltele sale.

Eugen Negrici a fost si rămâne un cititor prin excelența nonconformist. Dar aceasta nealiniere la opinia comună de departe de a sugera lipsa de implicare și de atașament la dinamica procesului de creație în desfășurare. Criticul, teoreticianul, istoricul literar Eugen Negrici este, dimpotrivă, un spirit profund angajat, un participant pasionat la valorizarea și ăncurajarea tocmai a „spiritului creator”, ale carui „figuri” le-a căutat mereu, continuă și va continua încă multă vreme să le caute. (Ion Pop)

Eugen Negrici (n. 28 noiembrie 1941, Râmnicu Vâlcea) este critic, istoric literar, stilistician și profesor de literatură română contemporană la Facultatea de Litere, Universitatea din București.

A publicat urmatoarele volume:

Antim. Logos și personalitate, 1971, Narațiunea în cronicile lui Grigore Ureche și Miron Costin, 1972 (Premiul Asociatiei Scriitorilor din București), Expresivitatea involuntară, 1977, Figura spiritului creator, ed. I, 1978 (Premiul Uniunii Scriitorilor din România), Imanența literaturii, ed. I, 1981, ed. a II-a, 2009, Introducere în poezia contemporană, 1985 (Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania), Sistematica poeziei, 1988, Poezia medievală în limba română, 1996 (Premiul Uniunii Scriitorilor din România; Premiul Soros), Literature and propaganda in communist Romania, 1999, Literatura română sub comunism. Proza, 2002 (Premiul Asociației Scriitorilor din București), Literatura română sub comunism. Poezia, 2003, Iluziile literaturii române, 2008 (Cartea Anului 2008, desemnată de Romania literară și Fundația Anonimul; Premiul Manuscriptum, 2008; Premiul pentru critică/istorie literară al revistei Observator Cultural; Premiul de excelență al revistei Convorbiri literare), Literatura română sub comunism. 1948-1964, 2010, Simulacrele normalității, 2011.

 

Sursă foto: Cartea Românească

22
/12
/18

Editura Litera a anunțat lista celor mai vândute titluri din 2018. Printre acestea, „Povestea mea”, de Michelle Obama, și „Ordinea de zi”, de Éric Vuillard (Prix Goncourt).

14
/12
/18

Marți, 18 decembrie, de la ora 19.00, la Sala Union a Cinematecii Române, va avea loc lansarea volumului „Păcatul originar. O autobiografie” de Anthony Quinn, publicat la Editura Nemira, în colecția Yorick.

05
/12
/18

În această seară, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (Bd. Regina Elisabeta nr.38) se lansează romanul Scara lui Iakov de Ludmila Uliţkaia, tradus în limba română de Gabriela Russo, bestseller Gaudeamus 2018, recent apărut în colecția Raftul Denisei, un roman-parabolă, „o saga de familie traversând patru generații și un secol de cultură rusă, căreia îi dă glas o femeie uluitoare“ (Il Giornale).

30
/11
/18

Vă invităm să ne amintim de regina cu rol neîndoielnic în realizarea României Mari, Maria a României (n. 29 octombrie 1875 - d. 18 iulie 1938), așa cum a surprins-o celebrul scriitor, diplomat și călător al perioadei interbelice – francezul Paul Morand, în volumul „București” (editura Humanitas).

27
/11
/18

Marți, 4 decembrie, de la ora 16.00, la Clubul Teatrelli din București va avea loc lansarea celui de-al zecelea volum semnat de Octavian Saiu: „Clipa ca imagine. Teatru și fotografie”, publicat la Editura Nemira.

23
/11
/18

"Suntem urmaşii a tot ce s-a întâmplat în această ultimă sută de ani, începută prin miraculosul efort care a dat sens mileniilor anterioare.(...)" - Ana Blandiana. Cunoscuta scriitoare va susţine conferinţa cu tema "Centenarul, un exerciţiu de exorcizare", duminică, 2 decembrie, de la ora 11.00, la Sala Pictura a TNB.

22
/11
/18

Regina Elena este una dintre reginele a căror viață o cunoaștem mai puțin, o regină mamă între suferință și bucurie, dragoste de popor, datorie de neam, dar și frica de a fi departe de fiul ei Mihai. Un creuzet de iubire și speranță, de frică și îndoială, dar și bunătate și împăcare sufletească. Regina - mamă Elena, Mariajul și Despărțirea de Carol al II-lea din colecția Istorie cu blazon, de la Corint, este o carte de o frumusețe uluitoare.

20
/11
/18

CĂRȚI DE NEOCOLIT Pierre Larousse (1817-1875) e unul dintre rarii noștri semeni al căror nume e scris uneori cu literă mică. Într-o bibliotecă poți auzi solicitarea: ”Dă-mi, te rog, un larousse!” Și asta pentru că  instrumentul de lucru care poartă acest nume cuprinde un bagaj de cunoștințe impresionant, în măsură să informeze pe cititor în cele mai variate domenii.

19
/11
/18

În această seară, de la ora 17.00, va avea loc, online si offline, conferința  „Centenarul femeilor în arta româneasca” la care sunt invitați să prezinte studii specializate Ioana Vlasiu, Luiza Barcan, Cristian Vasile si Radu Popica. Cosmin Nasui, curatorul proiectului, va prezenta publicația cu titlul omonim, al doilea volum, parte a proiectului editorial  Lada de Gunoi a Istoriei”. În spațiul conferinței va fi prezentă o micro-expoziție cu elemente de cultură vizuală dedicate artistelor care au trăit și lucrat în România din 1918 în prezent.