Dans printre cuvinte. Invazia englezismelor din dicționar
https://www.ziarulmetropolis.ro/dans-printre-cuvinte-invazia-englezismelor-din-dictionar/

Când aţi consultat ultima oară Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, ediţia tipărită? S-ar putea să vi se pară ,,shocking” unele cuvinte nou intrate în vocabular.

Un articol de Cristina Drăgulin|11 martie 2014

De multe ori, când folosesc DEX-ul am impresia că a devenit, parțial, un dicționar englez-român.

Să deschidem, de exemplu, DEX-ul (ediția 2009) la pagina… 1013. După cum constatați în poza de mai jos, aproape o coloană întreagă cuprinde cuvinte preluate din limba engleză.

DEX

Nu spun că n-a fost necesară, în multe cazuri, preluarea unor termeni. Însă, chiar aveam nevoie de shop pentru magazin, shopping pentru cumpărături, de bodyguard pentru paznic, de job pentru serviciu, de weekend pentru sfârșit de săptămână, de office pentru birou, speech (da, e în DEX!) pentru discurs, call-girl (tot în DEX îl găsiți) pentru prostituată, de show pentru spectacol, shocking pentru șocant? Unele dintre ele am fost „șocată” să le găsesc în dicționar. Mi se pare, și sunt desigur subiectivă, că exagerăm. Avem nevoie de cuvinte noi, însă preluarea de sinonime doar pentru că sunt folosite în vorbirea curentă nu mi se pare mereu oportună.

Există cuvinte, multe din domeniul tehnologiei și internetului, care au fost incluse dintr-o necesitate evidentă. Însă nimeni nu și-a mai bătut capul să adapteze noile noțiuni conform regulilor de bază ale limbii române. Am preluat atât scrierea, cât și pronunția, fapt ce a determinat încet-încet schimbări precum apariția constantă a formării pluralului cu cratimă (precum „site-uri”, „link-uri”, „show-uri”). În plus, preluarea s-a făcut cu litere dublate și fără schimbarea în diacritice pentru „sh” de pildă (showroom, shopping, shoddy, shimmy). Gândiți-vă un pic cum ar scrie bunicii noștri cuvintele astea – șourum, șoping, șodi, șimi. Nu? Nemaivorbind că i-am pune într-o reală încurcătură dacă i-am pune să scrie, de exemplu, gadget (în DEX din 1998).

Așteaptă la rând cuminți să fie incluși în Dicționarul Explicativ al Limbii Române și alți termeni precum „chef, cooking, core, wall, inbox, draft, share, search, click, browse, device”.

În ce cazuri credeți că e necesară introducerea în DEX a cuvintelor preluate din alte limbi și folosite des în vorbirea curentă?

Cristina Drăgulin este jurnalist, traducător, psiholog și biblioterapeut. Este manager de proiect al site-ului de știri Psihologie.ro și al blogului de biblioterapie Stroke.ro.

Vă invităm să răspundeţi şi la sondajul nostru! 

online poll by Opinion Stage

Citiţi şi:
15
/01
/24

Scriem cuvinte în grabă, le rostim în grabă. Folosim adesea structuri gramaticale greşite, preluate multe dintre ele din mass-media şi propagate cu o viteză uimitoare. Pe Facebook, pe whatsApp, aruncăm cuvinte, propoziții, toate scrise rapid și cel mai adesea fără grijă. Corectitudinea exprimării nu prea mai interesează pe nimeni.

31
/05
/23

„Stilul e omul”, spunea acum două secole un gânditor uitat în societatea noastră. După ce au făcut-o atâția în diferite contexte, putem și noi să-l parafrazăm astăzi, fără să greșim, spunând „Exprimarea e omul”. Fără îndoială, e incontestabil că felul în care vorbim este un indicator al personalității noastre și al educației noastre, din care […]

13
/04
/23

DANS PRINTRE CUVINTE Deschizi televizorul şi eşti bombardat cu o limbă română de multe ori aproximativă, citeşti ce-a mai rămas din presa scrisă şi se întâmplă acelaşi lucru. Iar pe reţelele de socializare e jale. Cui îi mai pasă azi, în secolul vitezei, de gramatică? Ziarul Metropolis îţi propune un joc nou de gramatică, fără să te scoată la tablă…

27
/04
/21

De unde vine expresia „cum dregem busuiocul“? Cine îți face capul calendar? „Casă de piatră!” A freca sau a nu freca menta? Spuneți brașoave? Ziarul Metropolis vă prezintă în rubrica „Dans printre cuvinte“ câteva explicații pentru apariția acestor expresii intrate în vocabularul de zi cu zi.