Dans printre cuvinte. Invazia englezismelor din dicționar
http://www.ziarulmetropolis.ro/dans-printre-cuvinte-invazia-englezismelor-din-dictionar/

Când aţi consultat ultima oară Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, ediţia tipărită? S-ar putea să vi se pară ,,shocking” unele cuvinte nou intrate în vocabular.

Un articol de Cristina Drăgulin|11 Martie 2014

De multe ori, când folosesc DEX-ul am impresia că a devenit, parțial, un dicționar englez-român.

Să deschidem, de exemplu, DEX-ul (ediția 2009) la pagina… 1013. După cum constatați în poza de mai jos, aproape o coloană întreagă cuprinde cuvinte preluate din limba engleză.

DEX

Nu spun că n-a fost necesară, în multe cazuri, preluarea unor termeni. Însă, chiar aveam nevoie de shop pentru magazin, shopping pentru cumpărături, de bodyguard pentru paznic, de job pentru serviciu, de weekend pentru sfârșit de săptămână, de office pentru birou, speech (da, e în DEX!) pentru discurs, call-girl (tot în DEX îl găsiți) pentru prostituată, de show pentru spectacol, shocking pentru șocant? Unele dintre ele am fost „șocată” să le găsesc în dicționar. Mi se pare, și sunt desigur subiectivă, că exagerăm. Avem nevoie de cuvinte noi, însă preluarea de sinonime doar pentru că sunt folosite în vorbirea curentă nu mi se pare mereu oportună.

Există cuvinte, multe din domeniul tehnologiei și internetului, care au fost incluse dintr-o necesitate evidentă. Însă nimeni nu și-a mai bătut capul să adapteze noile noțiuni conform regulilor de bază ale limbii române. Am preluat atât scrierea, cât și pronunția, fapt ce a determinat încet-încet schimbări precum apariția constantă a formării pluralului cu cratimă (precum „site-uri”, „link-uri”, „show-uri”). În plus, preluarea s-a făcut cu litere dublate și fără schimbarea în diacritice pentru „sh” de pildă (showroom, shopping, shoddy, shimmy). Gândiți-vă un pic cum ar scrie bunicii noștri cuvintele astea – șourum, șoping, șodi, șimi. Nu? Nemaivorbind că i-am pune într-o reală încurcătură dacă i-am pune să scrie, de exemplu, gadget (în DEX din 1998).

Așteaptă la rând cuminți să fie incluși în Dicționarul Explicativ al Limbii Române și alți termeni precum „chef, cooking, core, wall, inbox, draft, share, search, click, browse, device”.

În ce cazuri credeți că e necesară introducerea în DEX a cuvintelor preluate din alte limbi și folosite des în vorbirea curentă?

Cristina Drăgulin este jurnalist, traducător, psiholog și biblioterapeut. Este manager de proiect al site-ului de știri Psihologie.ro și al blogului de biblioterapie Stroke.ro.

Vă invităm să răspundeţi şi la sondajul nostru! 

online poll by Opinion Stage

Citiţi şi:
10
/02
/16

Structura „ca și” a ajuns să invadeze limba română, crescând ca iarba rea și ajungând pe buzele tuturor. La origini, o încercare stângace de a evita cacofonia, astăzi este folosită absurd chiar în structuri în care nu există vreun pericol de cacofonie, înlocuind abuziv prepoziția sau adverbul „ca”.

11
/02
/15

... spunea Lucian Blaga în poezia „Izvorul nopţii“. Se întâmplă însă ca unii „îndrăgostiţi“ - mai puţin de gramatică - să-şi exprime sentimentele faţă de persoana adorată prin apelativul „Frumoas-o“ transcris într-un sms debordând de siropeli sau într-un comentariu la o poză de pe Facebook.

03
/02
/15

Pentru că sunt la modă topurile de tot felul, m-am gândit să vă propun și eu unul. Este vorba de topul greșelilor pe care le întâlnesc des în scris și în vorbire.

15
/01
/15

Bine vă regăsesc! În primul rând, vreau să vă urez un Nou An Fericit, pe parcursul căruia să aveți parte de cât mai multe motive să vă bucurați și să vă simțiți împliniți. Desigur, sper să fie un an în care să explorăm împreună limba română.

10
/12
/14

Se poate întâmpla să fim convinși că știm semnificația unui cuvânt și să aflăm, surprinși, că eram în eroare. Până să cunoaștem sensul corect, cu siguranță am căzut în capcanele pleonasmelor.

04
/12
/14

De ce scriem cu un singur „n” și de ce cu doi „n”? În limba română, nu întâlnim foarte des cuvinte în cadrul cărora să dublăm litere. De aceea, atunci când trebuie să o facem pot apărea confuzii.

14
/11
/14

Folosim în vorbirea curentă mai multe expresii provenite din limba latină și care au rezistat testului timpului, fiind încărcate de semnificații - curriculum vitae, sui-generis, in vino veritas, in extremis, post mortem, hic et nunc, persona non grata, grosso modo etc.

29
/10
/14

Numeralul de identificare ne dă, de multe ori, bătăi de cap. Lucrurile sunt mai complicate deoarece, în timp, folosirea lui în limbajul vorbit a suferit câteva modificări care au fost, până la urmă, acceptate ca norme gramaticale.

08
/10
/14

În cazul acordului dintre subiect și predicat atunci când avem de-a face cu substantivul colectiv „majoritatea”, trebuie să ținem cont atât de regulile gramaticale, cât și de înțelesul logic avut de termenul respectiv în propoziții sau fraze.

30
/09
/14

Citind o carte despre stres, „Cum să te aperi de stres”, de Patrick Légeron, pentru a-i înțelege mecanismele și modul în care ne afectează viața, am descoperit că autorul oferă și o origine semantică a termenului, care merge dincolo de explicația din dicționar despre proveniența acestuia.

Page 1 of 3123