Expoziţia „De la propaganda politică la baby boom” este deschisă până pe 1 octombrie, la SWAN Technology Park, Kingston Building (Șos. Bucureşti Nord nr. 15-23, Pipera).
Un articol de Liliana Matei|1 septembrie 2015
Proiectul curatorial „De la propaganda politică la baby boom” este primul dintr-o serie viitoare de cercetări expoziționale (programul DARE, produs de PostModernism Museum) care analizează relația artiștilor români cu traversarea diferitelor ideologii politice dar și contextele sociale ale perioadelor istorice: interbelică 1918-1940, postbelică și apoi comunistă 1946-1989.
Fiind în primul rând un proiect de cercetare de istoria artei, „De la propaganda politică la baby boom” este prezentat sub forma unei panorame dinamice care, în decursul perioadei celor peste două luni de expunere, va prezenta și include în circuitul expozițional cele mai noi rezultate ale acestei cercetări aflate în derulare.
Un interes special este acordat lucrărilor de artă care au fost comisionate și concepute pentru a fi multiplicate, fie prin forma tiparului sau prin cea a ecranului de film sau TV – aceste medii constituind, în general, vectorul de propagare și distribuție a mesejelor propagandistice.
Arhitectura expozițională este alcătuită pe trei coordonate: lucrări de artă, desene și ilustrații originale, expunere de carte și machete de carte și o proiecție video pentru imagine în mișcare și desene animate (ce includ celebrele desenele animate „Mihaela”). De asemenea circuitul expozițional este îmbogățit de o „linie a timpului”, pe a cărei coordonate se poate regăsi o selecție de exemple remarcabile de lucrări, care sunt extinse apoi în prezentări de artist.
Artiștii activi în perioadele istorice menționate mai sus s-au confruntat și au reflectat în operele lor multiplele fracturi ale societății românești din care făceau parte. Unele dintre cele mai interesante astfel de rupturi au loc atât în schimbarea subiectelor dar și a stilului. „De la propaganda politică la baby boom” prezintă specific, ca ax central al fluxului expozițional, traversarea de la grafica militantă, antimonarhică, antinazistă, la ilustrația de carte pentru copii. Această trecere rapidă este antrenată de nevoile complexe ale societății dar și de noile fenomene demografice care modifică masiv structura populației.
Artiștii români prezentați în expoziție au origini etnice diverse: Ary Murnu, aromân; Jules Perahim, evreu; Eugen Taru, evreu; Val Munteanu, român; Nell Cobar, evreu.
Lucrările și materialele din expoziția „De la propaganda politică la baby boom” sunt selectate din trei colecții private.
Artiști
Ary Murnu (1881-1971) a lucrat ca pictor şi desenator la mai multe publicaţii: „Reforma”, „Belgia”, „Dumineca”, „Paravanul”, „Furnica”, „Dimineaţa”, „Adevărul”, „România muncitoare”, „Acţiunea”, „Calendarul Minervei”, „Lumea copiilor”, „Lumina copiilor” etc. A ilustrat numeroase opere din literatura română şi internațională, a realizat ilustraţia pentru mai multe manuale şcolare şi a redactat caietele cursului practic de desen pentru toate clasele de liceu după care s-a predat în anii ’30.
Desenele și ilustrațiile prezentate în expoziția „De la propaganda politică la baby boom”, publicate în „Lumea copiilor” și „Lumina copiilor”, arată componenta folclorică și rurală ca referință a lumii copiilor.
Eugen Taru (1913-1991) a debutat expozițional în cadrul Expoziției pictorilor craioveni din 1927. Din 1931 a publicat constant caricaturi şi ilustraţii în ziarele „Tânărul muncitor”, „Scânteia tineretului”, „România liberă”, portrete de scriitori în „Gazeta literară”, iar din 1949 în revista „Urzica”. La începutul anilor ‘50 a renunţat definitiv la arhitectură, pe care o studiase, pentru a se ocupa în exclusivitate de grafică și ilustrație de carte.
Val Munteanu, Povestea lui Stan Patitul
Desenele din expoziția „De la propaganda politică la baby boom” sunt ilustrații pentru seria de cărți satirice „Paravanul de aur” ale lui Isac Ludo și alte desene politice din 1958.
Jules Perahim (1914-2008) colaborează la revistele avangardiste „Unu” (1930-1932) și „Alge” (1930-1933), pe cea din urmă o înființează cu Gherasim Luca și Aurel Baranga. Debutează la București cu o expoziție de pictură și desen în 1932. Amenințat pentru desenele antinaziste și anticapitaliste publicate în presă („Cuvântul liber”, „Reporter”, „Pinguin”), este nevoit să se refugieze în URSS. Jules Perahim are de-a lungul carierei o activitate susținută de ilustrator de carte și grafician; în expoziția „De la propaganda politică la baby boom” sunt prezentate câteva selecții.
Desenator remarcabil și versatil, Nell Cobar (1916-1993) se identifică printr-o multitudine de stiluri de desen adaptate mai multor genuri de grafică: ilustrație, caricatură, desen animat, desen caligrafic etc. Cobar a debutat ca desenator la cinematograf în anul 1939. Primul desen animat l-a realizat în anul 1940, acesta fiind de fapt o reclamă pentru ciorapi.
Nell Cobar a realizat peste 40 de filme de animație.El este creatorul popularului personaj de desene animate „Mihaela”. Pentru filmul animat „Mulțumesc, Mihaela”, Nell Cobar a obținut un premiu în anul 1971 la Festivalul de film pentru copii de la Veneția. În expoziția „De la propaganda politică la baby boom” sunt prezente o selecție de desene caricaturale din revista „Pițigoiu” din anii ‘50 și desenele animate „Mihaela”.
Val Munteanu (1927-1996) a debutat în 1946 cu ilustraţii şi caricaturi în ziarele de propagandă de stânga și caricaturi apărute în revista satirică „Urzica”. Din 1949 începe să participe la Saloanele Anuale de grafică, cu o carieră prolifică în caricatură, ilustraţie de presă şi de carte, afiş & grafică publicitară, machetare de carte şi reviste, timbre, grafică de şevalet, arta decorativă.
O amplă selecție din ilustrațiile deja consacrate și premiate sunt prezentate în expoziția „De la propaganda politică la baby boom”.
Expoziția „De la propaganda politică la baby boom” este co-produsă de Nasui collection & gallery.
