De la teatru la cinema și înapoi la Berlinală
http://www.ziarulmetropolis.ro/de-la-teatru-la-cinema-si-inapoi-la-berlinala/

 Irina Margareta Nistor, critic de film, corespondenṭã specialã de la Berlin pentru Ziarul Metropolis.  Din multitudinea de titluri pregătite de directorul festivalului, Dieter Kosslick, un personaj în sine, cu pardesiul lui negru atemporal, cu un fular căruia îi schimbă doar culoarea, de la an la an şi pălăria, pe care o ridică elegant ori de […]

Un articol de |14 Februarie 2013

 Irina Margareta Nistor, critic de film, corespondenṭã specialã de la Berlin pentru Ziarul Metropolis. 

Din multitudinea de titluri pregătite de directorul festivalului, Dieter Kosslick, un personaj în sine, cu pardesiul lui negru atemporal, cu un fular căruia îi schimbă doar culoarea, de la an la an și pălăria, pe care o ridică elegant ori de câte ori întâmpină vreun oaspete vedetă, (dintre care careul de dame e aproape de la sine înțeles: Diane Krüger, Julie Delpy, Isabelle Huppert și Jane Fonda, cărora li se alătură Jane Fonda și Tilda Swinton), ar trebui să includă printre sponsori și un donator de minute, ca să tripleze ziua de proiecții, ca să nu plecăm cu regretul că abea putem vedea vreo 50, din cele vreo 400 propuse, două dintre cele mai spectaculose și mai dragi oricărui cinefil sunt ecranizări ale unor piese de teatru.

Prima este, în ordine cronologică „Casablanca” și a fost un text scris pentru scenă, dar cum nu a vrut nimeni să-l facă spectacol „Toată lumea vine la Rick”, căci așa se numea inițial, a fost vândut Studiourile Warner, contra 20.000 de dolari,  de Murray Burnett , profesor de liceu și ulterior creator de piese radiofonice și de Joan Alison. În 1991, a ajuns pentru prima dată pe  afișul unui teatru …londonez!

 Anul trecut, când pelicula a împlinit 70 de ani și, la Montreal, de exemplu, a rulat , în loc de petrecere de Anul Nou, a fost mai întâi, complet restaurată, și prezentată acum la Kino Star, de fiica protagonistei, (Ingrid Bergman), de Isabella Rossellini, domna în roșu în acea seară, care a venit cu fratele ei Roberto, și a povestit cum Mama (pronunțat cu accent italienesc) mama ei spunea adesea că ar fi fost de ajuns pentru cariera sa doar acest rol pe care i-l oferise regizorul și el european, venit la Uzina de vise de peste ocean: Michael Curtiz, autorul unui clasic, al unei capodopere, pe care americanii îl prețuiec ca pe o comoară națională, ca pe un tezaur! Sărmana actriță nu știa cu cine va rămâne la final (nici măcar nu i se zisese că nu se improvizează replicile, ci sunt deja concepute și bine cântărite).

Oare cu Rick, iubitul de la Paris  sau cu soțul ei din scenariu, eroul Rezistenței din al doilea război mondial :Victor Laszlo (cehul cu nume de ungur) ? Și mai le mai mărturisea ea copiilor la multă vreme după,  că Bogart era ursuz, la filmări, unde funcționau perfect în fața directorilor de imagine, dar după se trăgea un cadru, Humphrey se retrăgea repede la el în rulotă.

Plină de umor glamorous Bergman, suedeza adusă la Hollywood când conaționala sa, Sfinxul: Greta Garbo a… obosit să mai joace, se săturase, ei bine, Ingrid îi spunea fiicei sale că deși l-a sărutat (cu patimă aș adăuga) pe Bogie, nu l-a cunoscut, de fapt, deloc. În anii ’60 tot Mama a participat la prezentare specială a filmului la Harvard, și a constata cu uimire și încântare, că după decenii întregi de la premieră, lumea știa replicile pe dinafară!

În februarie 2013, la Berlin în sală era un public de toate generațiile, venit din toate colțurile lumii, care a aplaudat, a râs și cu siguranță a lăcrimat măcar când s-a cântat marseieza (cum bine spunea Maestrul D. I. Suchianu, că e imposibil să-i reziști!) Ingrid e Ilsa , o norvegiană în script, deși inițial era americancă. Are o strălucire fără egal, e de un rafinament nemărginit și de o grație de felină.

Paul Henreid, este speranța celor care mai cred ca naziștii o să piardă partida cuceririlor geografice și nu numai, iar Humphrey Bogart , patronul unui gin-joint, un bar pe care el l-a vrut ca locul unde vii la o tărie de ienupăr, ești neutru, joci la ruletă, deși n-ai licență pentru asta, știi că se pune tera la cale, dar te faci că nu observi, tragi din țigară, teoretic nu bei cu clienții și ai un pianist de culoare, pe Dooley Wilson, care în realitate are doar o voce și un har actoricesc ieșite din comun, la instrumente pricepându-se doar la cele de percuție! Oare cine însă ar fi putut fi mai convingător cu As time goes by… deși pentru pelicula asta timpul pare să fi făcut o excepție bine-meritată. A stat pe loc!

A doua surpriză e un Hitchcock, (care apare ca de obicei o clipă, dar de data asta într-o poză din studenția criminalului cu simbrie și a celui cu ideea). Regizorul chiar l-a filmat în 3D,  în 1954, dar cum n-a prins moda în relief, a fost proiectat în 2D. Ba chiar, pe vremuri, la draga Cinemateca bucureșteană, loc de refugiu pentru intelectualii rătăciți fără voie într-un comunism sever, era o copie alb-negru!Titlul : „Dial M for Murder”.

Cu viitoarea prințesă de Monaco, Grace Kelly, în rolul lui Margot, soția diabolicului dar cuceritorului Ray Milland, care a turnat mai apoi în 1977, „Cuibul Salamandrelor”, în România, și cu scriitorul de romane polițiste,  care se îndrăgostește de fermecătoarea doamnă, Robert Cummings, pe fir intrând și inspectorul de poliție, care-l prefigurează pe intenționat uitucul Columbo, mult mai stilat însă : John Williams (tatăl lui Audrey Hepburn în „Sabrina”), care făcuse deja personajul pe Broadway și luase un premiu Tony (UNITER-ul made in USA!).

Scenariul este adaptarea piesei făcută, chiar de autor, deci fără litigii ca la „Casablanca”, Frederick Knott (care a lucrat și la remake-ul din ’98 „O crimă perfectă”, dar și la un alt text devenit peliculă cult „Așteaptă până se întunecă”). Dacă v-am făcut poftă de Hitch, încă un pic și vine filmul multi-nominalizat, pe marile noastre ecrane, cu Anthony Hopkins care-l întruchipează pe tiranicul, dar genialul realizator,  și cu Helen Mirren în cel al Almei, o soție cu o minte strălucită, dar un fizic ingrat !

O să spuneți : dar ce el era cu ceva mai breaz, ca…ambalaj! Numai că în românește vă contrazice proverbul care până și el e misogin și anume că : bărbatul nu trebuie să fie decât puțin mai frumos ca… Scaraoțchi!

Irina-Margareta Nistor

 Prezența la Berlinală este sponsorizată și în acest an de BEREA SILVA 

 Festivalul Internaţional de Film de la Berlin se desfăşoară în perioada 7 – 17 februarie.

 

10
/12
/16

In pragul verii si al Zilei Copilului, pe 27 mai, Sala Palatului se va transforma intr-un regat de gheata. Alaturi de solisti, orchestra si cor, copiii si adultii vor pleca intr-o aventura de neuitat pentru a aduce vara inapoi, odata cu premiera productiei originale Disney „Regatul de gheata”.

10
/12
/16

La începutul epocii regulamentare, în noiembrie 1832, autorităţile statului au simţit nevoia creerii unei publicaţii (Buletinul Oficial), prin care să comunice populaţiei „punerile la cale, măsurile, orânduirile de slujbe, hotărârile de judecată şi poruncile” din diferitele ramuri administrative, ca şi dispoziţiile legislative după care „să se povăţuiască fiecare”.

09
/12
/16

Cineastul olandez Paul Verhoeven, regizorul unor producții precum "Robocop" (1987) sau "Basic Instinct" (1992), va fi președintele juriului celei de-a 67-a ediții a Festivalului Internațional de Film de la Berlin ( 9-19 februarie 2017). Verhoeven îi urmează în fruntea juriului Berlinalei actriței Meryl Streep.

09
/12
/16

Virtuozitatea lui Paganini la contrabas este propunerea pe care o face publicului contrabasistul de origine română Petru Iuga, care va prezenta la Sala Radio miercuri, 14 decembrie, de la ora 19.00, un concert în care, alături de Orchestra de Cameră Radio, dirijată de Tiberiu Oprea, va interpreta Fantezia Moise, variaţiuni pe o temă de Rossini, în varianta pentru contrabas şi orchestră de N. Paganini şi Variaţiuni pe o temă Rococo, op. 33, în varianta pentru contrabas şi orchestră de P. I. Ceaikovski.

09
/12
/16

Facultatea de Teatru a UNATC „I.L.Caragiale” București, omagiază, asemenea instituțiilor de educație și cultură din întreaga lume, figura emblematică a unuia dintre cei mai mari gânditori ai istoriei omenirii: Aristotel. De aceea, cu ocazia împlinirii a 2400 ani de la nașterea Stagiritului, UNATC organizează în perioada 15-16 decembrie 2016, Seminarul Exploratoriu cu temaAristotel 2400 – Teatru și Pedagogie. Abordare interdisciplinară.

09
/12
/16

Teatrul Excelsior prezintă cea mai nouă premieră - #EMOJIPLAY, un spectacol de teatru coregrafic ce aduce în prim plan transformarea comunicării clasice într-un cumul de semne universal recognoscibile. Avanpremiera va avea loc pe 13 decembrie, iar premiera oficială pe 14 decembrie în Sala Mare a Teatrului Excelsior.

09
/12
/16

Revista România literară a desemnat cel mai recent volum al lui Mircea Mihăieş, “Ulysses, 732. Romanul romanului” (Polirom), drept „Cartea anului 2016” . Din juriu au făcut parte Nicolae Manolescu, Gabriel Chifu, Răzvan Voncu, Daniel-Cristea Enache, Gabriel Dimisianu, Angelo Mitchievici, Sorin Lavric şi Simona Vasilache.

09
/12
/16

Scumpe domnule Blecher, sunt mulți ani deja de când vreau să vă scriu și mă rețin. N-am îndrăznit, chiar dacă, pe de o parte, vă consider frate. Păstrez acasă un os devorat de un morb, chiar dacă alt nume a purtat boala mea.

09
/12
/16

„Viaţa de zi cu zi seamănă cu un film prost de serie B. Dacă mi s-ar propune s-o ecranizez, aş refuza.” – Kirk Douglas. Ultimul supraviețuitor al epocii de aur a Hollywood-ului împlinește, astăzi, 100 de ani! Cu această ocazie, numeroase ziare din întreaga lume i-au dedicat legendarului actor și producător american articole omagiale.

08
/12
/16

Final de decembrie, cu 27 de ani în urmă, la radio, după ani, grei, se difuzează un colind cântat de corul Madrigal. Doi bărbați, tata și fratele lui, oameni destul de greu de impresionat – pentru că viața avusese grijă să-i călească suficient - plângeau discret, privind spre focul din sobă.

08
/12
/16

Considerată o revelație a cinematografiei europene, actrița Ada Condeescu, starul din “Eu când vreau să fluier, fluier”, “Loverboy” sau “Dincolo de calea ferată”, debutează cu un prim proiect fotografic, expoziția “Colentina”, care va fi vernisată joi, 15 decembrie, de la ora 18.30, la Galeria Rotenberg-Uzunov din București.

08
/12
/16

Un tablou al pictorului belgian James Ensor, "Squelette arrętant masques" ("Schelet oprind măștile"), a fost achiziționat, miercuri, pentru suma de 7,4 milioane de euro, un record mondial pentru o lucrare a artistului, în cadrul unei vânzări organizate de casa de licitații Sotheby's la Paris

07
/12
/16

A fost o vreme când ideea de a te cultiva, de a înţelege arta în accepţia ei cea mai diversă, apoi de a colecţiona opere de valoare şi a le expune îi cuprinsese şi pe români. Între aceştia, Anastisie Simu, de obârşie balcanică, cu proprietăţi bine gospodărite în judeţele Teleorman şi Brăila, decide, în 1910, să întemeieze un muzeu.

Page 1 of 57812345...102030...Last »