Director al ICR Paris: Publicistul şi editorul Alexandru Dobrescu
https://www.ziarulmetropolis.ro/director-al-icr-paris-publicistul-si-editorul-alexandru-dobrescu/

Publicistul şi editorul Alexandru Dobrescu a fost numit, joi, în funcţia de director al Institutului Cultural Român (ICR) de la Paris, înlocuind-o astfel din funcţie pe Katia Dănilă. „În vederea consolidării reţelei de institute din sfera Institutului Cultural Român, conducerea ICR l-a desemnat în funcţia de director al Institutului Cultural Român de la Paris pe […]

Un articol de |20 septembrie 2012

Publicistul şi editorul Alexandru Dobrescu a fost numit, joi, în funcţia de director al Institutului Cultural Român (ICR) de la Paris, înlocuind-o astfel din funcţie pe Katia Dănilă.

„În vederea consolidării reţelei de institute din sfera Institutului Cultural Român, conducerea ICR l-a desemnat în funcţia de director al Institutului Cultural Român de la Paris pe domnul Alexandru Dobrescu, personalitate de prim plan a culturii române actuale, cunoscut publicist şi editor din Iaşi. Una din preocupările majore ale noului director va fi asigurarea participării prestigioase a României ca invitată de onoare la Salon du Livre de la Paris (22 – 25 martie 2013)”.

Alexandru Dobrescu a spus că nu poate enunţa încă ce planuri are pentru următoarea perioadă privind Institutul Cultural Român de la Paris, subliniind că una dintre priorităţile mandatului său va fi aceea de a promova cât mai bine cultura română în Franţa. „Planurile sunt foarte mari şi sper să fiu în stare să le duc la bun sfârşit. Vreau ca, în sfârşit, cultura română, literatura română, artele româneşti, şi cele clasice, şi cele contemporane, să ocupe locul pe care le merită. Mi-e greu însă să spun punctual ce vreau. Trebuie întâi să iau contact cu centrul de la Paris – ceea ce se va întâmpla săptămânile viitoare, cel mai probabil pe 1 (octombrie, n.r.)”, a spus noul director al ICR Paris.

În ceea ce priveşte condiţiile înlocuirii Katiei Dănilă din funcţia de director al ICR din Paris şi numirea lui pe aceeaşi poziţie, Dobrescu menţionează că nu cunoaşte toate aceste detalii. „Nu ştiu şi nu este problema mea. Eu am fost anunţat azi (joi, n.r.), după ce, acum câteva zile, am fost invitat de domnul Andrei Marga la o discuţie. Mai departe, am înţeles că totul depinde de mine sau, cel puţin, aşa am eu impresia. Nu ştiu cum vor fi lucrurile în realitate”, a spus noul director al ICR din Paris.

Despre participarea României la Salonul Internaţional de Carte de la Paris, în perioada 22-25 martie 2013, şi zvonurile care circulau cu privire la sistarea acestui proiect din cauza reducerii bugetului ICR, Dobrescu a declarat: „Acest eveniment este atât de important încât ar fi o prostie şi o pierdere uriaşă să nu participăm la el. Momentul este atât de serios încât, oricât de săraci am fi, nu putem să-l ratăm. Nu avem voie să-l ratăm”.

Referitor la echipa Institutului Cultural Român de la Paris, Alexandru Dobrescu susţine că nu o cunoaşte „absolut deloc”. „Am văzut numele persoanelor care sunt acolo, dar nu le cunosc, pentru că, din punct de vedere publicistic, cultural, nu ştiu să fi făcut ceva care să-mi fi sărit mie în ochi. Vreau să mă documentez la faţa locului şi după aceea să mă pronunţ. Deocamdată sunt din afara centrului cultural român de la Paris”, a mai spus Alexandru Dobrescu.

Katia Dănilă a fost înlocuită în funcţie, au declarat reprezentanţii ICR. Dănilă, în vârstă de 32 de ani, a fost, la numirea ca director al ICR Paris, cel mai tânăr şef al unei filiale a Institutului Cultural Român. Ea a devenit directorul ICR Paris la jumătatea anului 2009.

Până la momentul difuzării acestei ştiri, Andrei Marga nu a putut fi contactat pentru a oferi detalii despre motivele înlocuirii Katiei Dănilă cu Alexandru Dobrescu.

Alexandru Dobrescu s-a născut pe 5 septembrie 1947, în Botoşani, este căsătorit din 1976 cu Gabriela Dobrescu şi are doi copii. În 2002, a absolvit cu Magna Cum Laude Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi, cu teza „Ma­io­rescianismul în cultura română”. A colaborat, în calitate de redactor şi redactor şef, cu publicaţiile Cronica din Iaşi şi Convorbiri literare, a fost director al Editurii Mydo Center, cercetător ştiinţific principal la Fundaţia Academică „Petre Andrei”, director al Muzeului Municipal din Iaşi şi profesor al universităţilor „Petre Andrei” din Iaşi şi „Bacovia” din Bacău. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România şi, în perioada 1969 – 2005, a publicat peste 1.000 de cronici literare, studii, eseuri, ar­ti­cole în majoritatea publicaţiilor culturale importante din România. Este autorul a nouă volume de critică şi istorie literară, apărute între anii 1979-2005, al mai multor ediţii din scriitorii clasici şi traduceri.

Aceasta este cea de-a doua schimbare survenită în ultima săptămână la nivelul filialelor ICR, după ce vineri, Corina Şuteu şi Oana Radu au demisionat din funcţia de director, respectiv director adjunct al ICR New York. Corina Şuteu a fost înlocuită, miercuri, de scriitoarea Doina Uricariu.

Demisiile Corinei Şuteu şi Oanei Radu de la conducerea ICR New York au venit în contextul trecerii Institutului Cultural Român din subordinea Preşedinţiei în cea a Senatului, fapt care a determinat demisia întregii conduceri a ICR Bucureşti şi preluarea şefiei instituţiei de către Andrei Marga.

Într-o conferinţă de presă susţinută pe 2 august, la câteva zile de la decizia Curţii Constituţionale de a declara drept constituţională Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 27/ 2012, prin care Institutul Cultural Român (ICR) trecea din subordinea Preşedinţiei în cea a Senatului, fostul preşedinte al ICR, Horia-Roman Patapievici, şi foştii vicepreşedinţi Tania Radu şi Mircea Mihăieş şi-au prezentat motivele pentru care şi-au dat demisia de la conducerea institutului.

Patapievici a subliniat atunci că, prin decizia Guvernului, nu este schimbată doar afilierea instituţiei, care trece „de la autoritatea simbolică a preşedintelui în subordinea efectivă a Senatului”, ci se modifică şi misiunea ICR, care urmează să se ocupe de „identitatea naţională a românilor” de peste graniţe, aşa cum este stipulat în preambulul OUG nr. 27/ 2012 şi aşa cum a precizat şi ministrul Culturii, Puiu Haşotti. Patapievici a mai spus că ministrul a recunoscut că scopul OUG nu era numai schimbarea subordonării, ci şi schimbarea misiunii, la respectarea căreia ar putea veghea numai Senatul.

Solidari cu fosta conducere a ICR au fost numeroşi oameni de cultură din România şi din străinătate, printre care Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu, Cristi Puiu, Oana Pellea, Mircea Cărtărescu, Herta Muller, Lucian Pintilie şi Andrei Şerban. Lor li s-au alăturat reprezentanţi ai mediului de afaceri, jurnalişti, colaboratori şi simpatizanţi ai ICR, care au cerut ca Guvernul să revoce OUG nr. 27/ 2012, considerând-o un act de politizare a instituţiei de cultură.

În ciuda protestelor, Senatul a votat în plen, pe 11 septembrie, numirea lui Andrei Marga la conducerea ICR. Învestirea s-a făcut fără audierea în comisiile de specialitate, întrucât Andrei Marga a fost plecat din ţară, în Germania, unde a pregătit tipărirea unui volum personal, în traducere. Acesta a revenit la Bucureşti luni, când s-a instalat la şefia instituţiei.

De asemenea, Horia-Răzvan Gârbea şi Vladimir Simon au fost votaţi, marţi, de plenul Senatului, pentru a deveni vicepreşedinţi ai Institutului Cultural Român.

Reţeaua institutelor culturale româneşti din străinătate cuprinde un număr de 17 institute – Berlin, Bruxelles, Chişinău, Istanbul, Lisabona, Londra, Madrid, New York, Paris, Praga Roma, Stockholm, Tel Aviv, Varşovia, Veneţia şi Viena – cel de la Budapesta primind, în decembrie 2007, o extensie la Seghedin.

 

Sursa: Mediafax

02
/02
/17

„Belgica”, filmul care are toate șansele să te teleporteze din sala de cinema direct în club pe ritmuri originale de Soulwax, va intra pe marile ecrane din România pe 17 februarie, distribuit de Transilvania Film.

02
/02
/17

Ștefan Bănică dă viață unui nou personaj fascinant din galeria dramaturgului Neil Simon, Jake, singurul rol masculin din piesa “Jake și femeile lui”. Piesa este regizată de Claudiu Goga, iar din distribuție fac parte: Carmen Tănase, Anca Dumitra, Andreea Vasile, Luminița Erga, Ada Galeș, Diana Roman, Nadiana Sălăgean, Roberta Mitache – femeile care populează lumea reală și imaginară a lui Jake, interpretat de Ștefan Bănică.

02
/02
/17

Călin Goia, solistul trupei Voltaj, a postat pe pagina de Facebook a formaţiei un videoclip în care cântă despre România, în contextul protestelor care au avut loc în mai multe oraşe din ţară, notează. Artistul face o numărătoare inversă a celor 10 zile în care ordonanţele de urgenţă adoptate marţi de Guvern mai pot fi contestate.

02
/02
/17

CRONICĂ DE FILM. E dificil de scris despre un debut care se anunţa promiţător, dar care se dovedeşte dezamăgitor, aşa cum este „La drum cu tata”, de Anca Miruna Lăzărescu, o regizoare româncă stabilită în Germania, unde a absolvit Universitatea de Televiziune și Film din München.

31
/01
/17

Coregraful suedez Mats Ek și balerina Ana Laguna au primit luni titlul de Doctor Honoris Causa al Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică "I. L. Caragiale". Ceremonia de acordare a distincțiilor a avut loc în cadrul manifestărilor organizate cu prilejul zilei UNATC "I. L. Caragiale".

31
/01
/17

 „Dictatorii sunt întotdeauna dezinformaţi. E rezultatul fricii pe care o sădesc. Cad în propria lor capcană: a terorii. De fapt, mi-e frică - mi-e frică să spun tot ce gândesc. Dacă acest carnet cade în mâna cuiva? La români, stomacul e mai important decât creierul. Chiar şi decât picioarele...", nota în jurnalul său regizorul Alexandru Tatos, pe 20 mai 1973. Într-o zi de 31 ianuarie (1990) Alexandru Tatos înceta din viaţă.

31
/01
/17

A vrut să se facă aviator și a devenit actor, pentru că așa cum spunea în ale sale memorii “cea mai frumoasă frumusețe este meseria pe care mi-am ales-o și căreia m-am dedicat vreme de 50 de ani. Privind în urmă pot spune că nu aş schimba nimic la viaţa mea. Am avut o viaţă bogată şi fericită. Am avut o imaginaţie suficient de bogată încât să pot să mă închipui în tot felul de situaţii sociale în care aş fi putut să trăiesc şi să-mi dau seama că nu m-ar fi satisfăcut niciuna”.

30
/01
/17

Tipătescu (terminând de citit o frază din jurnal): "... Ruşine pentru oraşul nostru să tremure în faţa unui om!... Ruşine pentru guvernul vitreg, care dă unul din cele mai frumoase judeţe ale României pradă în ghearele unui vampir!..." (indignat) "Eu vampir, 'ai?... Caraghioz!” - O scrisoare pierdută (1883), Ion Luca Caragiale. Astăzi se împlinesc 165 de ani de la nașterea celui mai important dramaturg român.

30
/01
/17

Pe 25 ianuarie 2017, la Teatrul de Comedie din Bucureşti a avut loc premiera spectacolului ''Micul prinţ''. Povestea scrisă de Antoine de Saint-Exupéry (traducere Ileana Cantuniari) a fost pusă în scenă de regizorul Alexandru Dabija, cu semnătura scenografică a lui Mircea Cantor și muzica Adei Milea, micul prinţ fiind interpretat de Dorina Chiriac.

30
/01
/17

La un an de la moartea lui George Alexandru (1957-2016), Televiziunea Română şi Teatrul Nottara îi aduc un omagiu celui care, între copertele primelor și ultimelor sale spectacole, a interpretat zeci de roluri în teatru și film. Astfel, iubitorii teatrului pot vedea în această seară, de la ora 21.20, pe TVR 2, spectacolul IN MEMORIAM George Alexandru.

30
/01
/17

Expoziţia itinerantă "Lumea turcică din Munţii Altai până în Balcani", ce aduce in fata publicului 33 de picturi în ulei semnate de tot atâţia artişti din 17 ţări, se va deschide pe 1 februarie, de la ora 18.30, la Galeria Artelor din cadrul Cercului Militar Naţional.

30
/01
/17

Seară romantică la Sala Radio pentru iubitorii muzicii pe data de 3 februarie (vineri, de la ora 19.00). Orchestra Națională Radio dirijată de Gheorghe Costin și având-o ca solistă pe Cristina Anghelescu va interpreta un program ce va cuprinde lucrări celebre ale repertoriului romantic: C. M. von Weber - Uvertura operei Oberon, P. I. Ceaikovski - Concertul în re major pentru vioară şi orchestră, op. 35 și J. Brahms - Simfonia nr. 1 în do minor, op. 68.