Drama unui matematician urmărit de securitate cu Ofelia Popii şi Sorin Leoveanu, în „Evadarea”
https://www.ziarulmetropolis.ro/drama-unui-matematician-urmarit-de-securitate-cu-ofelia-popii-si-sorin-leoveanu-in-evadarea/

Filmul „Evadarea”, de Andrei Gruzsniczki, este producţia care i-a adus pe doi dintre cei mai importanţi tineri actori de teatru români, Ofelia Popii şi Sorin Leoveanu, să joace pentru prima dată împreună şi care i-a dat lui Nicuşor Dan un „rol” de consultant în matematică. Filmul „Evadarea” spune povestea lui Sorin Pârvu (Sorin Leoveanu), un matematician român […]

Un articol de Andrada Văsii|7 noiembrie 2012

Filmul „Evadarea”, de Andrei Gruzsniczki, este producţia care i-a adus pe doi dintre cei mai importanţi tineri actori de teatru români, Ofelia Popii şi Sorin Leoveanu, să joace pentru prima dată împreună şi care i-a dat lui Nicuşor Dan un „rol” de consultant în matematică.

Filmul „Evadarea” spune povestea lui Sorin Pârvu (Sorin Leoveanu), un matematician român al cărui studiu, publicat într-o revistă universitară americană, ajunge pe biroul Direcţiei de securitate a statului. Se pune atunci problema dacă lucrarea are sau nu valoare de patrimoniu, mai ales că Pârvu este asistent universitar şi lucrează în acelaşi timp pentru o cercetare a Ministerului Apărării Naţionale.

Ofiţerul Voican (Florin Piersic Jr.) îi deschide lui Pârvu un dosar, cu speranţa că noua sarcină îi va aduce promovarea pe plan profesional, într-un moment în care viaţa personală i se destramă. Apelând la sursele din cercul lui Pârvu, Voican ajunge la Elena (Ofelia Popii), prietena din tinereţe a lui Sorin şi, probabil, iubirea lui secretă.

Situaţia Elenei este complicată, căci soţul ei, un fost coleg şi amic de-al lui Sorin la catedra de matematică, a fugit în Franţa. Elena a depus formularele mari şi aşteaptă deja de un an paşaportul. Între timp, începe să aibă probleme: la serviciu, pe linie de partid, acasă, cu băiatul ei de 12/13 ani care îi scapă încet din mână, şi cu tatăl ei (Virgil Ogăşanu), care îmbătrâneşte.

Nemulţumit de statutul lui la catedră, Sorin vrea să mai trimită un material în străinătate, prin intermediul Elenei. Obosită, tracasată, speriată, ea vrea să plece cât mai repede şi este gata să-şi asume compromisuri. Voican, care ascultă conversaţiile lor telefonice, i-l cere în schimbul plecării pe Sorin Pârvu.

Filmările pentru „Evadarea” au debutat pe 15 octombrie şi se vor încheia pe 20 noiembrie. Ambiţiosul proiect, care va fi filmat alb-negru, a făcut ca doi dintre cei mai importanţi tineri actori de teatru din România, Ofelia Popii şi Sorin Leoveanu, să joace pentru prima dată împreună. De asemenea, pentru ca formulele matematice să fie conforme cu realitatea, echipa de filmare a avut nevoie de un matematician consultant şi l-a găsit în persoana lui Nicușor Dan.

Ofelia Popii povesteşte că, pentru rolul Elenei, regizorul Andrei Gruzsniczki a avut foarte multă răbdare cu ea. „La prima probă, am fost ruptă de oboseală. Am plecat cu trenul la 5 şi am ajuns la 10-11. Am dat proba şi am fost convinsă că am făcut o catastrofă şi aici cum am mai făcut când eram extrem de obosită. Dar Andrei a avut răbdare să îmi explice„, a declarat pentru MEDIAFAX Ofelia Popii. Pentru rolul Elenei, actriţa de la teatrul sibian „Radu Stanca” a dat mai multe probe.

„După ce am citit scenariul, am înţeles. Scenele pe care dădusem probă am înţeles că sunt extreme, dar, citind scenariul, am înţeles că nu dai totul din prima. E un pic altfel la film decât la teatru, pentru că la teatru îţi permiţi să faci şapte scene de criză, pentru că lumea nu se plictiseşte, dar la film e diferit”, a spus aceasta, adăugând că regizorul a văzut în ea persoana perfectă pentru rolul Elena. „Adică, probabil, se referă la tipul ăsta de onestitate şi de simţ al dreptăţii în primul rând, felul în care ea se gândeşte şi din perspectiva celorlalţi, nu doar a ei”, a mai spus actriţa.

„Elena e o femeie cu un copil, aşezată la casa ei, matematician, mult mai raţională, echilibrată, care ajunge într-o zonă mai destabilizată din cauza faptului că soţul pleacă în străinătate. Este o persoană cu principii, care ajunge să facă nişte compromisuri, constrânsă de situaţie. Ajunge să îşi trădeze prietenul, să complice situaţia tatălui”, spune Ofelia Popii, care a recunoscut că, probabil, pentru o persoană foarte dragă, ar face aceleaşi sacrificii ca şi Elena. „Cred că, dacă aş avea un copil, pentru el aş renunţa. Pentru că ea nu are de ales. Ori mergi pentru copil acolo, ori renunţi. Da, mai degrabă mi-aş risca situaţia mea sufletească sau iubirea mea decât să risc viitorul unui copil. Şi nu numai pentru copil, ci şi pentru cineva foarte drag care ar depinde de mine. O înţeleg perfect. Sper să o înţeleagă şi spectatorul, deoarece face lucruri condamnabile, dar sper să înţeleagă„, spune aceasta.

Sorin Leoveanu şi-a descris personajul astfel: „(Un) asistent universitar, un tip foarte pasionat. Lucrează la un sistem care descoperă undele şi e un om pasionat de ceea ce face într-o ţară precum România anilor ’80, care nu e pregătit, cred eu, pentru viaţă, în permanenţă are o stângăcie. Din punctul meu de vedere, e un personaj slab”.

Leoveanu a spus că plasarea acţiunii în anii ’80 nu are de-a face cu comunismul în sine, ci cu modul în care comunismul schimbă caracterul oamenilor.

Tema filmului nu este deloc despre comunism, adică el este prezent pentru că a fost prezent şi este prezent în secunda asta în noi. (…) Comunismul concret loveşte caracterele personajelor din film şi valorile din film. Comunismul vine cumva şi mătură totul în viaţă. De ce să nu fie relevant şi important comunismul? Trăim cu el şi în ziua de azi. Mai relevant e comunismul decât ce se întâmplă acum„, a explicat Leoveanu.

„Cu Ofelia e prima dată când lucrez şi e cu atât mai interesant să ne întâlnim pe un teritoriu care e cumva altceva (decât ce fac ei, n.r.), a mai spus Leoveanu.

Regizorul Andrei Gruzsniczki a spus că a ales-o pe Ofelia Popii pentru că îi trebuia „un personaj puternic din toate punctele de vedere”. „Sorin (Leoveanu, n.r.) i-a ţinut piept”, a comentat acesta.

Andrei Gruzsniczki a spus că, probabil, ideea ca personajul principal să fie matematician i-a venit în primul rând după ce a citit despre Octav Onicescu. „Există un tom întreg despre conversaţiile lui Onicescu înregistrate de securitate. Ce mi s-a părut fascinant era că oamenii ăştia îl urmăreau, dar habar n-aveau dacă lucrurile scrise de el aveau valoare. Ei puteau să urmărească un om să vadă ce face. Dar ei întrebau «Domn’e, are valoare ce face omul ăsta?». Ei stabileau reguli ale jocului, dar nu ştiau despre ce vorbesc. Cred că de aici am plecat, de la povestea matematicianului din acest fragment pe care l-am citit, despre ce se întâmpla cu Octav Onicescu”, a spus regizorul.

De asemenea, regizorul a spus că probabil l-au ajutat şi poveştile pe care le ştia din perioada anilor ’80, mai ales cele despre oameni care rămâneau în străinătate şi care, din cauza regimului politic, nu îşi puteau revedea familiile decât după mulţi ani. „Am vrut să pun în pagină ce am trăit eu. Cred că de asta filmul este alb-negru, din griul pe care îl ţin minte, griul de pe străzi, casele gri… nu ştiu dacă lipseau vopselele sau lui Ceauşescu îi plăcea griul„, a mai spus regizorul.

Pentru ca formulele scrise de Sorin să fie veridice, Andrei Gruzsniczki a avut nevoie de un consilier în ceea ce priveşte matematica şi i-a fost recomandat Nicuşor Dan.

„Personajul principal din film este un matematician şi încerc să ajut ca ceea ce face el să fie cât mai plauzibil, ca atitudine şi conţinut matematic”, şi-a descris Nicuşor Dan „rolul” în film, adăugând că studentul său, Sorin Leoveanu, este „foarte docil”.

„Totdeauna, în chestiuni de matematică, ţi se pare că vei face un lucru în cinci ore şi, de fapt, îţi ia trei zile”, spune matematicianul. „Din vacanţa de vară nu am mai făcut matematică. Din păcate, este ceva ce-mi lipseşte”, spune acesta. „Matematica, precum şi literatura, ca şi teatrul, ca şi muzica, e o formă de cunoaştere, este o cale de acces către realităţi, iar în relaţia asta cu aceste realităţi e aceeaşi formă de plăcere pe care o găseşte artistul în artă”, a declarat Nicuşor Dan pentru Mediafax.

 

 

Sursa: Mediafax

15
/01
/24

Teatrul Maghiar de Stat Cluj își ia cu tristețe rămas bun de la actorul András Csíky, laureat al premiilor Kossuth și Jászai Mari, distins cu Premiul UNITER pentru întreaga activitate, care s-a stins din viață în data de 13 ianuarie 2024, la vârsta de 94 de ani

12
/01
/24

Proiectul „Narațiuni ale națiunii”, produs de PostModernism Museum cu ocazia Zilei Culturii Naționale 2024, abordează valorile naționale într-o perspectivă multidisciplinară, prin teme dedicate unor genuri și mijloace de exprimare atractive: bandă desenată, muzică rock și folk, literatură, arte vizuale, istoria artei, în care reprezentările naționale sunt înțelese ca valori democratice, dimensiune europeană, influențe creative specifice unui spațiu de spiritualitate și limbaj comun.

12
/01
/24

Luna ianuarie aduce în spațiile galeriei neconvenționale Celula de Artă două noi vernisaje: acumulare.colecție 3, expoziția-colecție de lucrări dăruite de prieteni artiști a co-fondatorului Celulei de Artă, Daniel Loagăr, la spațiul-vitrină din B-dul Carol nr. 53 și experimental I, expoziția de fotografie experimentală a artistului vizual Marius Adrian, la Pop Up Window de la Galeria Kulterra (str. Știrbey Vodă nr. 104 – 106).

12
/01
/24

Scrisoarea trimisă de către scriitorul Mircea Damian din închisoare, jurnalul intim al unei doamne de la curtea regală, un jurnal de front din cel de-al Doilea Război Mondial, catrenul dedicat de Lucian Blaga uneia dintre muzele sale și ultima scrisoare trimisă de Ion Antonescu către soție s-au numărat printre cele mai discutate obiecte de colecție licitate la finalul anului trecut.

11
/01
/24

Institutul Cultural Român anunță lansarea ediției din 2024 a Programului CANTEMIR*, program de finanțare pentru proiecte culturale destinate mediului internațional. ICR va acorda finanțare nerambursabilă pentru inițiative culturale din domeniile arte vizuale (arte plastice, arte decorative, știință/cercetare și arhitectură, design, noile media, fotografie, performance) și artele spectacolului (teatru, muzică, dans).