‘După dealuri’, difuzat în Rusia: ‘Regizorii români alungă cu succes demonii trecutului şi ai prezentului’
http://www.ziarulmetropolis.ro/dupa-dealuri-difuzat-in-rusia-regizorii-romani-alunga-cu-succes-demonii-trecutului-si-ai-prezentului/

Filmul românesc ‘După dealuri’ a fost lansat şi în cinematografele din Rusia. Potrivit cotidianului rus Gazeta, ‘După dealuri’ este ‘o poveste extrem de sinceră’ a regizorului român Cristian Mungiu, laureat în 2007 al Palme d’Or al Festivalului de Film de la Cannes cu filmul ‘4,3,2’, despre cum ‘un credincios nu-l va înţelege niciodată pe un […]

Un articol de Andrada Văsii|30 Octombrie 2012

Filmul românesc ‘După dealuri’ a fost lansat şi în cinematografele din Rusia. Potrivit cotidianului rus Gazeta, ‘După dealuri’ este ‘o poveste extrem de sinceră’ a regizorului român Cristian Mungiu, laureat în 2007 al Palme d’Or al Festivalului de Film de la Cannes cu filmul ‘4,3,2’, despre cum ‘un credincios nu-l va înţelege niciodată pe un ateu’.

Alina /Cristina Flutur/ se întoarce din Germania în România, pentru a o lua cu sine pe prietena sa cea mai apropiată, cu care a copilărit la casa de copii, Voichiţa /Cosmina Stratan/. Aceasta din urmă se află acum la o mănăstire, împreună cu alte câteva surori şi cu părintele: aduce apă de la fântână, curăţă peşte, spală podele, se roagă mult şi ascultă cu încântare predicile părintelui. Tânăra este fericită, doar că uneori iese să se plimbe pe lângă mănăstire, privind melancolic spre orizont şi aducând cu sine în mănăstire câini vagabonzi.

De altfel Alina, căreia i s-a propus în mod ospitalier să locuiască în mănăstire, nu este în stare să aprecieze viaţa Voichiţei: ea manifestă gelozie faţă de apropierea Voichiţei de măicuţe, de părinte şi mai ales de Dumnezeu. În timp ce Alina încearcă insistent să descopere dovezi că Voichiţa nu vrea să plece în Germania doar pentru că mănăstirea nu este altceva decât un periculos cuib de fanatici, ea însăşi îşi iese destul de repede din minţi: aude voci, atacă oameni. Pe orfana Alina nu are cine s-o ajute, iar surorile de la mănăstire nu se pricep la probleme de schizofrenie: ajută şi ele cum pot.

Filmul este bazat pe evenimente reale, întâmplate în România în 2005, când o tânără a fost supusă unui ritual de exorcizare şi a murit. Jurnalista Tatiana Niculescu Bran a desfăşurat propria anchetă şi a scris o carte despre această tragedie. Povestea a mai fost adaptată: în 2007, regizorul Andrei Şerban a montat un spectacol după această carte, pe scena teatrului newyorkez ‘La MaMa’.

Riscând să reducă marea miză la formatul ‘s-a întâmplat odată în România’, Mungiu s-a apucat cu firească precauţie de această poveste răsunătoare. Chiar şi acum filmul de aproape 3 ore, în care rasele negre răsar ca nişte pete îngrijorătoare în peisajul alb de iarnă, poate fi redus foarte uşor de unii la un film despre biata Alină şi despre spiritul neştirbit al exorcizării în inima Bisericii ortodoxe sau şi mai rău – la un film despre intoleranţa religiei tradiţionale faţă de minorităţile sexuale. Mungiu, însă, a reuşit să vadă această poveste nici măcar dintr-un alt unghi, ci cu totul din afara ei, subliniază Gazeta, amintind că la Festivalul de la Cannes din acest an filmul a obţinut premiile pentru cel mai bun scenariu şi cea mai bună interpretare feminină, acordat ambelor actriţe, şi a făcut din nou întreaga lume să vorbească despre cinematografia acestei ţări postsovietice din Sud-Estul Europei.

Fenomenul ‘noului val românesc’ îi impresionează în special pe cinefilii occidentali şi îi irită puţin pe cei ruşi, mai ales că ‘noul val rusesc’ nu a reuşit să devină un fenomen de anvergură internaţională. Potrivit Gazeta, filmul românesc al anilor 2000 a reuşit să facă ceea ce nu a reuşit cel rusesc: să ambaleze într-un stil artistic unic şi recognoscibil istorica traumă sovietică, senzaţia de fracturare a epocilor, complexul de vinovăţie şi ura şi indiferenţa înrădăcinate deja în această ţară.

În noul film al lui Mungiu, Alina o iubeşte pe Voichiţa, Voichiţa îl iubeşte pe Dumnezeu, iar Dumnezeu nu iubeşte pe nimeni, scrie cotidianul rus. Alina este o bolnavă neobişnuită: în afară de gesturile tipice precum atacurile isterice asupra oamenilor şi dorinţa de a-i sugruma, ea joacă într-un mod destul de calculat rolul de victimă. Tânăra, de la început religioasă – în România se declară credincioşi circa 90% din populaţie, precizează Gazeta – pare să fie convinsă de adevărul său atunci când intră în altar cu capul neacoperit în căutarea icoanei făcătoare de minuni, spărgând-o şi acuzându-l pe părinte de faptul că are relaţii sexuale cu măicuţele. Însă, atunci când părintele, care îşi ţine cu greu în frâu mânia, îi arată uşa, Alina îi spune cu toată seriozitatea că el nu are dreptul să facă acest lucru: Dumnezeu este al tuturor, ca şi Biserica. Alina simte intuitiv pericolul care pleacă de la cultura bisericească patriarhală: surorile o roagă pe Voichiţa să nu mai pripăşească în mănăstire câini, punând în mod întâmplător, însă extrem de reuşit, semnul de egalitate între Alina şi bietele animale.

Biserica în filmul lui Mungiu nu emană iubire /surorile seamănă mai mult cu nişte găini decât cu miresele Domnului, consideră Gazeta/, însă doar Ea găseşte în sine forţe să se implice într-un fel în această situaţie de totală indiferenţă faţă de soarta unei tinere. Funcţionează mişcarea tradiţională a ‘unghiurilor diferite’, care creează un efect aproape comic: în timpul unei crize, surorile îi îndeasă Alinei în gură un căluş, iar pentru a o transporta iau două scânduri de care o leagă cu lanţuri de la câine, ‘pentru ca fata să nu-şi facă rău’. Cât de mare a fost uimirea poliţistului atunci când a văzut, în final, o cruce asemeni celei de pe Golgota, pe care Alina a şi murit.

În acest sens, în opinia ziarului rus menţionat noul film al ‘clasicului român’ aminteşte de comedia horror a lui Eli Craig, ‘Tucker and Dale vs Evil’, unde o gaşcă de tineri cred că doi fermieri întâlniţi întâmplător sunt ucigaşi, iar fermierii cred la rândul lor că studenţii sunt o sectă de sinucigaşi. Toţi mor accidental. Sloganul filmului este ‘O mulţime de victime – niciun maniac’. În filmul ‘După dealuri’ victima este una, însă principiul este acelaşi. Biserica ar fi, potrivit Gazeta, ‘fermierii prostovani’, care acţionează din bune intenţii, iar Alina – sinucigaşa care şi-a asumat singură acest rol. Iar această ‘diferenţă de abordare’ dintre atei şi credincioşi se dovedeşte fatală şi insurmontabilă, este de părere ziarul rus.

Unul dintre actorii preferaţi ai ‘noului val românesc’, cunoscut pentru rolul lui Bebe din filmul lui Mungiu ‘4,3,2’, Vlad Ivanov, a comparat cinematografia română cu un ritual de exorcizare: regizorii români încearcă cu succes să alunge din conştiinţa spectatorilor demonii trecutului. Judecând după noul film al lui Mungiu, acum regizorii români alungă cu succes şi ‘demonii prezentului’, conchide Gazeta.

Sursa: Agerpres

25
/05
/17

La cursurile lui Alin Ciupală îmi amintesc că toți voiam să dăm cele mai deștepte răspunsuri la întrebări care ne provocau într-un mare fel. M-am gândit chiar la acele întrebări recent, când cineva, aflând că am terminat Istorie, mi-a replicat banalul ,,înseamnă că ai o memorie bună”. Greșea, omenește.

25
/05
/17

„Barometrul de Consum Cultural 2016. O radiografie a practicilor de consum cultural”, studiu realizat și publicat de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC), va fi lansat miercuri, 7 iunie 2017, ora 11.00, la Sala Symposium a Bibliotecii Naționale a României, în prezența unor importante personalități din mediul cultural și academic, precum și a Ministrului Culturii, dl. Ioan Vulpescu.

25
/05
/17

În 1977, nimeni auzise despre săbii laser, jedi sau bikini de cupru, și oamenii nu se salutau încă cu formula ''Forța fie cu tine''. Însă, lucrurile erau pe cale să se schimbe - George Lucas, un tânăr regizor de 33 de ani, pregătea cel de-al treilea film al său, o saga intergalactică despre lupta dintre bine și rău avându-l în prim-plan pe Luke Skywalker, un băiat fermier cu un trecut vag. În urmă cu 40 de ani, într-o zi de 25 mai (1977) avea loc loc premiera filmului Războiul stelelor, în regia lui George Lucas, una dintre cele mai de succes pelicule din istorie.

25
/05
/17

O retrospectivă de patru filme clasice realizate de mari regizori ai celebrului Nou Val ceh va putea fi văzută, cu susţinerea Centrului Ceh, la cea de-a patra ediţie a Festivalului Ceau, Cinema!, care va avea loc în perioada 20-23 iulie la Timişoara.

24
/05
/17

Corespondenţă de la Cannes: În "The Square", regizorul suedez Ruben Östlund ia peste picior mai multe subiecte dintr-o societate civilizată: echitatea socială și raporturile de putere între indivizi, limitele libertății de expresie, lumea publicitară și efectele perverse generate de media, arta contemporană și artists talk(s).

24
/05
/17

“Când se trezi, soarele era aruncat departe, pe cer. Se foi puțin în pat și încercă să aţipească din nou. Aerul rece, din camera înaltă, nezugrăvită de mulți ani, îl pătrundea până la piele și îl înfiora. Ar mai fi dormit, dar îl treziseră țipetele păunilor flămânzi și cântecele triumfale ale cocoșilor. (...)”. Scriitorul Șerban Tomşa a lansat de curând „SUPRAVEGHETORUL şi alte povestiri”, volum din care vă vom prezenta câteva povestiri, pe parcursul acestei luni.

24
/05
/17

Concertmaistrul Filarmonicii din Viena, Volkhard Steude, poate fi din nou ascultat de publicul din România. Pe o pe o vioară Antonius Stradivarius 1714, care i-a fost pusă la dispoziție de Banca Națională a Austriei, violonistul va interpreta binecunoscuta și îndrăgita Sonată Nr.9 în La major, op.47 –Kreutzer de Beethoven, dar și alte două sonate compuse de doi dintre marii B din istoria muzicii: Beethoven și Brahms.

24
/05
/17

Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” București vă invită în perioada 20 mai – 8 iunie la Gala Absolvenților. Un eveniment de tradiție care lansează în lumea artistică promoția 2017 a Facultăților de Teatru și Film.

24
/05
/17

Primul muzician din istorie distins cu Premiul Nobel pentru Literatură împlinește, astăzi, 76 de ani! Cântărețul, compozitorul și poetul Bob Dylan (Robert Allen Zimmerman) a compus de-a lungul carierei sale peste 400 de cântece și a influențat prin creația sa generaţii întregi de muzicieni.

24
/05
/17

400 de evenimente - lansări de carte, activități pentru copii, spectacole, piese de teatru și concerte - vor avea loc în cadrul celei de-a XII-a ediții a Salonului Internațional de Carte Bookfest, deschis, astăzi, la ora 12,00, la Romexpo.

23
/05
/17

Actorul britanic Roger Moore, celebru pentru rolurile sale din seria James Bond, a murit în Elveția, după o scurtă luptă cu cancerul. Actorul avea 89 de ani. "Cu inima grea, anuntam decesul iubitului nostru tata, Sir Roger Moore, astazi in Elvetia, dupa o scurta dar curajoasa lupta cu cancerul", au scris copiii actorului pe Twitter.

23
/05
/17

Inspirăm prin arte și cultură ” este motto-ul Fundației Calea Victoriei, proiectul creat acum exact 10 ani de Sandra Ecobescu, fostă corporatistă îndrăgostită de valorile umaniste și de cultură. Numele Fundației recuperează și celebrează o tradiție culturală puternică a Bucureștiului, Calea Victoriei fiind asociată în înfloritoarea perioadă interbelică cu spiritul modern, european și cultivat al Capitalei.

23
/05
/17

Teatrul Metropolis din București a deschis noua sală de spectacole multifuncțională „Gloria”, cu spectacolul „Podu’ ” în regia lui Horațiu Mălăele, avându-i în distribuție pe Horațiu Mălăele, George Ivașcu și Meda Victor. Sala a fost amenajată în cadrul cinematografului „Gloria”, modernizat și consolidat în ultimii doi ani.

Page 1 of 62012345...102030...Last »