Email sau e-mail?
https://www.ziarulmetropolis.ro/email-sau-e-mail/

Email sau e-mail? „Care e diferenţa?”, ar întreba unii. Ei bine, există o diferenţă în limba română.

Un articol de Cristina Drăgulin|30 aprilie 2014

În engleză, „e-mail” nu mai este folosit doar ca prescurtare pentru „electronic mail” (poștă electronică), a devenit un cuvânt (atât substantiv, cât și verb) de sine stătător, scris legat „email”. Însă, în Dicționarul Explicativ al Limbii Române exista deja termenul „email”, cu pluralul „emailuri”. Și nu doar el, ci și „emailat, emailare, a emaila”.

Preluat din limba franceză (émail), „email” înseamnă „masă sticloasă obținută prin topire sau prin sinterizare, constituită în special din siliciu și din bariu, care se aplică pe suprafața unor obiecte metalice sau ceramice, pentru a le proteja împotriva coroziunii, a le îmbunătăți rezistența mecanică, a realiza izolarea lor electrică, în scop decorativ etc.; smalț, glazură”.

Folosit rar atât în limba vorbită, cât și în cea scrisă, mulți îl ignoră și scriu deja „email” legat referindu-se, de fapt, la poșta electronică sau la mesajele trimise astfel. Însă, forma în care a fost introdus în DEX-ul din 2009 este „e-mail”, cu pluralul „e-mailuri”, cu pronunția din limba engleză. „E-mail” desemnează atât sistemele digitale folosite pentru a transmite mesaje, cât și mesajele sau corespondențele propriu-zise trimise prin aceste sisteme.

Primul e-mail a fost trimis în 1971 de către programatorul Roy Tomlinson. A durat până în anii ´90 pentru ca e-mailul să fie folosit de toți cei care aveau acces la internet. Astfel, oamenii trimit și primesc e-mailuri, zi de zi, de câțiva zeci de ani (sau ar fi corect să scriu câteva zeci de ani?). Vă las pe voi să decideți și să ne scrieți cum e corect, urmând indiciul:

— Câte mii de e-mailuri primești săptămânal?
— Câteva mii de e-mailuri.
— Câți oameni îți dau telefon zilnic?
— Câțiva oameni.

Foto:  captură din filmul ,,You’ve Got Mail”, cu Meg Ryan



23
/01
/20

DANS PRINTRE CUVINTE Deschizi televizorul şi eşti bombardat cu o limbă română de multe ori aproximativă, citeşti ce-a mai rămas din presa scrisă şi se întâmplă acelaşi lucru. Iar pe reţelele de socializare e jale. Cui îi mai pasă azi, în secolul vitezei, de gramatică? Ziarul Metropolis îţi propune un joc nou de gramatică, fără să te scoată la tablă…

17
/10
/19

DANS PRINTRE CUVINTE Deschizi televizorul şi eşti bombardat cu o limbă română de multe ori aproximativă, citeşti ce-a mai rămas din presa scrisă şi se întâmplă acelaşi lucru. Iar pe reţelele de socializare e jale. Cui îi mai pasă azi, în secolul vitezei, de gramatică? Ziarul Metropolis îţi propune un joc nou de gramatică, fără să te scoată la tablă…

22
/11
/18

DANS PRINTRE CUVINTE Deschizi televizorul şi eşti bombardat cu o limbă română de multe ori aproximativă, citeşti ce-a mai rămas din presa scrisă şi se întâmplă acelaşi lucru. Iar pe reţelele de socializare e jale. Cui îi mai pasă azi, în secolul vitezei, de gramatică? Ziarul Metropolis îţi propune un joc nou de gramatică, fără să te scoată la tablă…

26
/09
/18

DANS PRINTRE CUVINTE Deschizi televizorul și ești bombardat cu o limbă română de multe ori aproximativă, citești ce-a mai rămas din presa scrisă și se întâmplă același lucru. Iar pe rețelele de socializare e jale. Cui îi mai pasă azi, în secolul vitezei, de gramatică? Ziarul Metropolis îți propune un joc nou de gramatică, fără să te scoată la tablă…

11
/02
/15

... spunea Lucian Blaga în poezia „Izvorul nopţii“. Se întâmplă însă ca unii „îndrăgostiţi“ - mai puţin de gramatică - să-şi exprime sentimentele faţă de persoana adorată prin apelativul „Frumoas-o“ transcris într-un sms debordând de siropeli sau într-un comentariu la o poză de pe Facebook.

03
/02
/15

Pentru că sunt la modă topurile de tot felul, m-am gândit să vă propun și eu unul. Este vorba de topul greșelilor pe care le întâlnesc des în scris și în vorbire.

15
/01
/15

Bine vă regăsesc! În primul rând, vreau să vă urez un Nou An Fericit, pe parcursul căruia să aveți parte de cât mai multe motive să vă bucurați și să vă simțiți împliniți. Desigur, sper să fie un an în care să explorăm împreună limba română.

10
/12
/14

Se poate întâmpla să fim convinși că știm semnificația unui cuvânt și să aflăm, surprinși, că eram în eroare. Până să cunoaștem sensul corect, cu siguranță am căzut în capcanele pleonasmelor.

04
/12
/14

De ce scriem cu un singur „n” și de ce cu doi „n”? În limba română, nu întâlnim foarte des cuvinte în cadrul cărora să dublăm litere. De aceea, atunci când trebuie să o facem pot apărea confuzii.

14
/11
/14

Folosim în vorbirea curentă mai multe expresii provenite din limba latină și care au rezistat testului timpului, fiind încărcate de semnificații - curriculum vitae, sui-generis, in vino veritas, in extremis, post mortem, hic et nunc, persona non grata, grosso modo etc.