Eveniment dedicat lui Eminescu şi regretatei Zoe Dumitrescu-Buşulenga, la Biblioteca Naţională a României
http://www.ziarulmetropolis.ro/eveniment-dedicat-lui-eminescu-si-regretatei-zoe-dumitrescu-busulenga-la-biblioteca-nationala-a-romaniei/

“Devoţiune şi acuitate exegetică”, un eveniment dedicat în egală măsură lui Eminescu şi regretatei profesoare şi academician Zoe Dumitrescu-Buşulenga, s-a desfăşurat, vineri, în sala mare de conferinţe a Bibliotecii Naţionale a României. În cadrul evenimentului, organizat de Fundaţia “Credinţă şi Creaţie. Acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga – Maica Benedicta”, în colaborare cu Biblioteca Naţională a României, a […]

Un articol de Andrada Văsii|14 Ianuarie 2013

“Devoţiune şi acuitate exegetică”, un eveniment dedicat în egală măsură lui Eminescu şi regretatei profesoare şi academician Zoe Dumitrescu-Buşulenga, s-a desfăşurat, vineri, în sala mare de conferinţe a Bibliotecii Naţionale a României.

În cadrul evenimentului, organizat de Fundaţia “Credinţă şi Creaţie. Acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga – Maica Benedicta”, în colaborare cu Biblioteca Naţională a României, a fost prezentată triada volumelor “Eminescu.Viaţa”, “Eminescu şi Romantismul german” şi “Eminescu.Creaţie şi Cultură”, realizate în coerenţa unui obiect editorial unitar, în concepţia grafică a profesorului, graficianului şi omului de carte Mircia Dumitrescu.

Un adevărat remember dedicat celei care a fost cunoscută, în ultima parte a vieţii sale, drept Maica Benedicta, lansarea a prilejuit evocarea gravităţii sale intelectuale, a fervorii spiritului aceleia care a devenit un model, dar şi prezentarea lui Eminescu din perspectivă creştină, după cum aprecia directorul general al Bibliotecii Naţionale, Elena Târziman.

Acad. Dan Haulică, preşedinte de onoare al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Artă, a apreciat că Eminescu este pentru noi măsură de creativitate, un totdeauna pentru gândirea şi existenţa românilor, care trebuie reiterat cu tenacitate, aşa cum a făcut-o acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga, într-un destin vital şi intelectual ineluctibil.

“Apăraţi-l pe Mihai!”, mărturisea Maica Benedicta, în ultimele zile de viaţă, pe patul de spital, a spus Hăulică, apreciind că intrăm într-o nouă eră a receptării lui Eminescu.

Editorul şi istoricul literar Valeriu Râpeanu a evocat-o pe Zoe Dumitrescu-Buşulenga profesorul, cea care, alături de Tudor Vianu, vorbea la toate cursurile sale despre Eminescu – spirit de sinteză între cultura naţională şi universală, în condiţiile în care a pomeni despre poetul naţional constituia o impietate.

“Pentru Zoe Dumitrescu-Buşulenga a fost o misiune”, a spus el, rememorând conferinţele academicianului în ţară, în care a putut surprinde transfigurarea pe care o citea pe chipurile foarte diverse ale auditoriului.

Editorul a îndemnat la păstrarea tuturor scrierilor regretatei profesoare, care ştia să transmită o anumită stare de spirit şi nu doar despre Eminescu. “Nu trebuie să se piardă nimic!”, a îndemnat Râpeanu.

În opinia lui Valeriu Râpeanu, “sărbătoarea culturii naţionale prin Eminescu nu poartă nimic convenţional în ea, deoarece ea s-a impus ca o evidenţă pe care nu o mai poate nimeni nega”.

Criticul şi istoricul literar Alex Ştefănescu a mărturisit că Zoe Dumitrescu-Buşulenga, al cărei student a fost, transmitea o stare de ardoare pentru cultură.

Ştefănescu a povestit cum, într-un “moment dificil”, profesoara l-a “salvat” de la exmatricularea din Facultatea de litere, după ce, scriind o parodie după “Împărat şi proletar”, fusese acuzat că este împotriva regimului. “Stai jos! Noi, profesorii, hotărâm asta. Să-ţi fie ruşine!, a spus atunci Zoe Dumitrescu-Buşulenga, reducând la tăcere un coleg ‘vigilent’ şi o clasă înţesată de securişti”, a spus Alex Ştefănescu.

Criticul i-a vitriolat pe cei pe care i-a numit “tot felul de nulităţi” care au criticat-o, după 1989, pe Zoe Dumitrescu-Buşulenga pentru “reverenţa” făcută Elenei şi lui Nicolae Ceauşescu, Ştefănescu susţinând că, “încă din vremea lui Pericle”, oamenii de cultură făceau astfel de gesturi.

Revenind la Eminescu, Alex Ştefănescu a îndemnat la citirea operei poetului.

Vorbind despre eminescologul-comparatist Zoe Dumitrescu-Buşulenga, prof. univ. Lucia Cifor a apreciat că “avea puterea să disloce comodităţi, incendiind sala cu puterea cuvântului său”.

Pr. Dosoftei Dijmărescu a evocat memoria “părintelui Eminescu, receptat de Maica Benedicta prin gândirea, prin dragostea şi smerenia ei” în volumele prezentate.

Actorul Dorel Vişan a recitat, în încheierea evenimentului, din Postumele eminesciene.

Zoe Dumitrescu Buşulenga (n. 20 august 1920, Bucureşti – d. 5 mai 2006, Mănăstirea Văratec, Neamţ), fiica lui Nicolae Dumitrescu, jurist şi a Mariei Apostol, filolog, a fost o personalitate a culturii române, cu o prolifică activitate de cercetător, critic şi istoric literar, eseist, filosof al culturii şi pedagog român.

A fost membră a Academiei Române şi a unor importante instituţii culturale europene.

Academicianul Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Maica Benedicta după intrarea în cinul monahal, a fost înmormântată, conform dorinţei testamentare, la Mănăstirea Putna, cu onoruri militare.

În anul 2007 a fost înfiinţată Fundaţia “Credinţă şi Creaţie. Acad. Zoe Dumitrescu – Buşulenga – Maica Benedicta” cu scopul de a cultiva moştenirea spirituală şi culturală a distinsei profesoare.

Fundaţia a organizat la Mănăstirea Putna simpozioanele internaţionale: “Tradiţie spirituală românească şi deschidere universală” (2007), “Epoca noastră, tensiunea etic – estetic” (2008) şi “În căutarea Absolutului: Eminescu” (2009).

SUrsa: Agerpres

26
/03
/17

„S-a furat mireasa!”, după textul și în regia lui Radu Popescu, e o comedie despre o tânără corporatistă ruptă între logodna călduță cu Mihai, șeful ei, și iubirea cu aer de libertate a lui Andrei, fost iubit și alpinist.

26
/03
/17

Muzeul Național de Artă al României, în parteneriat cu Institutul Francez, vă invită marți, 28 martie 2017, orele 18.30, la conferința „Victor Brauner, pictopoet și iluminator”, susținută de Mihaela Petrov, critic și istoric de artă. Conferința face parte din seria de evenimente ce marchează luna martie ca lună a Francofoniei.

25
/03
/17

CRONICĂ DE FILM Despre „Fata necunoscută”, noul film - o dramă socială și morală - al fraților belgieni Jean-Pierre și Luc Dardenne. Și despre „(M)ucenicul” (al rusului Kirill Serebrennikov), cu un tânăr care, cu Biblia în mână, se tranformă într-un fanatic religios. Două filme de Cannes, acum în cinematografe.

25
/03
/17

Realizat de Radu Mocanu și Mihai Dragolea și disponibil acum pe platforma gratuită Cinepub, „Roboțelul de aur” a fost unul dintre cele mai de succes documentare românești din 2015. Povestea emoționantă a boxeriței Steluța Duță, crescută la orfelinat.

24
/03
/17

“Nu sunt sigur dacă sunt un actor care participă la curse de maşini sau un şofer de curse care face actorie.” - Steve McQueen. Într-o zi de 24 martie (1930) se năștea unul dintre cei mai îndrăgiți actori americani. Numit „King of Cool” pentru modul nonşalant în care şi-a interpretat personajele, Steve McQueen a debutat în 1956 cu un rol în „Cineva acolo sus mă iubeşte”.

24
/03
/17

E ceva putred cu Danemarca, spun eu în momentul când văd umbra tricourilor acestei echipe naționale de fotbal . În 1601(1600 conform unor surse alternative) William Shakespeare, prin gura unui ofiţer, personaj episodic în „Hamlet”, spunea că “E ceva putred în Danemarca” (“Something is rotten in the state of Denmark! “), tot din cauza unei umbre.

24
/03
/17

Într-o zi de 24 martie înceta din viaţă scriitorul francez Jules Verne, creatorul romanului de anticipaţie modern și se nășteau Harry Houdini (Erich Weiss),celebrul iluzionist american și Steve McQueen, actorul american supranumit "King of Cool".

23
/03
/17

În Gaziantep, legenda spune că în noaptea de 22 martie Sultana Nevruz, transformată în pasăre traversează văzduhul, anunțând sosirea Primăverii. Brățările de la mâini și picoare umplu cerul cu sunete mirifice iar voalurile ei împodobesc pământul în mii de culori. Pe 27 martie (ora 19:00), la Opera Naţională din Bucureşti vor fi prezentate tradiţiile lumii turce, în spectacolul de sunete şi culori susţinut de Orchestra Naţională de Instrumente Folclorice Turksoy.

Page 1 of 60412345...102030...Last »