Expresionism balcanic, la galeria Pleshoo Contemporary
http://www.ziarulmetropolis.ro/expresionism-balcanic-la-galeria-pleshoo-contemporary/

Cu noul său nume, dar cu vechile convingeri că arta contemporană din România se întâmplă bine şi merită promovată, galeria Pleshoo Contemporary redeschide sezonul de artă miercuri, 24 septembrie 2014, de la ora 19.30, cu un eveniment dedicat Expresionismului balcanic, pe care îl aduce în faţa publicului prin patru artişti care onorează eclectismul manifest şi auto-afirmarea identitară ale mişcării.

Un articol de Ştefania Dumbravă|24 Septembrie 2014

Constituit în jurul ideii că spațiul cultural balcanic este înțeles doar superficial și expediat în cețurile comode ale unor prejudecăți care evită orice privire atentă și ratează, astfel, un mozaic întreg de valori culturale, Expresionismul balcanic reunește artiști preocupați de noțiunea de identitate și de forma pe care o poate lua afirmarea acesteia într-o lume din ce în ce mai exclusivă, în spatele auto-declaratelor toleranțe și deschideri.

Lucrările lui Paul Hitter și ale Marinei Obradovic impun imediat, de la prima privire, componenta balcanică a Expresionismului.

Exuberanța decorativă și nonconformismul cromatic, capabile să fixeze sensibilitatea aparte a artei romilor și aportul pe care îl are ea în caleidoscopul vizual din spațiul balcanic, sunt vehiculele unei ascuțite critici a prejudecăților și clișeelor, precum și a asumării acestora ca identitate.

Investigarea trăsăturilor care definesc prezența unei culturi aparte, care, tocmai prin dispersia ei în întreg spațiul balcanic și prin conflictele culturale pe care le antrenează expansiunea în afara acestuia, se conturează, conștient sau nu, ca un grup suprapus orizontal peste spațiul cultural în care activează de secole, fără să se fi integrat vreodată complet, este instrumentul unor observații sociale, așa cum arta de calitate a fost dintotdeauna.

Paradoxal ostracizată și fascinantă, încă percepută și auto-percepută ca străină, cultura romilor din Balcani are calitatea de a revela nu doar un univers de forme tentante vizual, cât mai ales, sub acesta, o întreagă rețea de luări și asumări de poziție față de societate și de propria identitate în mijlocul acesteia.

Deși mai mult expresioniști decât balcanici, Bojin și Dragomirescu se integrează în Expresionismul balcanic prin autenticitatea și hotărârea cu care își afirmă identitatea și vocea într-o lume artistică în care, dintr-o excesivă preocupare pentru originalitate și toleranță, puțini au cu adevărat ceva de spus și puțini sunt cu adevărat dispuși să vadă.

Nonconformismul nu de dragul vanității, ci motivat de căutarea soluțiilor stilistice și tehnice cele mai capabile să exprime întregul discurs al artistului, precum și curajul de a sonda zonele din afara esteticii convenționale pentru a scoate la lumină fantasmele care bântuie imaginarul personal și colectiv, așa cum sunt ele resimțite de artist, sunt afinități pe care Bojin și Dragomirescu le au cu grupul Expresionismului balcanic.

Expresionism balcanic

Totodată, o acută conștientizare a identității de celălalt, a propriei alterități în mijlocul mulțimii și, în consecință, tendința de analiză a propriei existențe în ansamblul societății, îi apropie în spirit de demersurile celorlalți artiști ai grupului.

Împreună, cei patru ariști prezentați de Pleshoo Contemporary în expoziția colectivă a Expresionismului balcanic conturează un ansamblu paradoxal unitar de problematizări accentuat personale, al căror scop comun este să zdruncine suficiența comodă a lumii artistice și impresia de deschidere în care aceasta se complace, în timp ce devine tot mai izolată.

Foto: Expresionism balcanic – Pleshoo Contemporary



12
/11
/16

Muzeul Național de Artă al României ne invită, începând cu 16 noiembrie, la o expoziție-medalion, dedicată lui Ștefan Luchian (1868 - 1916), de la moartea căruia se împlinesc o sută de ani. „Punte între două lumi – Florile lui Luchian” deschide programul medalioanelor tematice care vor fi incluse periodic în expozițiile permanente ale MNAR.

03
/11
/16

În seara în care am văzut Dorian am vrut să-i cer iertare tehnologiei pentru dățile în care am hulit-o, din conservatorism, și pentru acelea în care am profitat de ea în scopuri pur egoiste. Am reevaluat tehnologia, fie și pentru o oră, cea în care dansul și teatrul s-au unit într-un altfel de spectacol, pe scena de la UNTEATRU.

19
/10
/16

Într-un context în care dansul contemporan are din ce în ce mai multă vizibilitate în peisajul artistic din România, Asociaţia Culturală Control N anunţă un nou spectacol: Dorian, creat de Oana Răsuceanu în jurul unui singur actor-dansator (George Albert Costea), prin îmbinarea dansului contemporan cu proiecţii multimedia. Dorian va fi itinerat în patru spaţii de joc, din patru oraşe diferite: Bucureşti, Timişoara, Craiova şi Ploieşti.

10
/10
/16

Tabloul “Nickelodeon”, realizat de artistul român Adrian Ghenie, a fost vândut pentru suma de 9 milioane de dolari în cadrul unei licitaţii organizate săptămâna trecută la Londra, de casa de licitaţii Christie’s, fiind vorba de un record absolut pentru pictorul român. Tabloul ictat în 2008 a fost expus şi anul trecut la Muzeul Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti.

30
/09
/16

Mai multe evenimente dedicate artei contemporane vor fi organizate, în această noapte, cu ocazia celei de a zecea ediţii a Noapţii Albe a Galeriilor (NAG), în București și în alte nouă orașe din țară. Alături de București, la NAG#10 participă Arad, Baia Mare, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Craiova, Sibiu, Târgu Mureș și Timișoara.

27
/09
/16

Pe Facebook s-a organizat un protest în fața Ambasadei Rusiei față de decizia Rusiei de a dona 100 de euro pentru campania de achiziționare a „Cumințeniei Pământului”. Protestul va avea loc astăzi (marţi), între orele 17.00 și 17.30, la sediul Ambasadei Rusiei la București. Organizatorii protestului spun că se simt „jigniți” de „bacșișul” Rusiei.

23
/09
/16

Publicul bucureştean e invitat să descopere arta viitorului, între 28 septembrie şi 1 octombrie. Peste 60 de artişti din 8 ţări vor fi prezenți pe scenele de la Cinema Elvira Popescu, The Ark, ARCUB Gabroveni, Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti şi Muzeul Naţional George Enescu pentru 4 seri de spectacole inedite.

20
/09
/16

Cea de-a doua ediție a Trienalei de Arhitectură East Centric a început în weekend în capitală cu deschiderea expoziției principale găzduită de Teatrul Național din București și conferințe susținute de invitați din Japonia, Austria și România. Trienala continuă cu prezentările publice și jurizarea pentru Premii Arhitext East Centric. Toate cele 4 expoziții majore din cadrul Trienalei pot fi vizitate zilnic, între orele 10 și 18, la TNB și ARCUB Gabroveni, până pe 9 octombrie.

16
/09
/16

Timișoara este orașul românesc ales pentru a deveni Capitală Europeană a Culturii în 2021, a anunțat, astăzi (vineri), Steve Green, șeful juriului, într-o conferință de presă desfășurată la sediul Bibliotecii Naționale a României. Oraşele contracandidate la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 au fost Bucureşti, Cluj-Napoca şi Baia Mare.

16
/09
/16

Bucureștenii sunt invitați să participe, la sfârșitul acestei săptămâni, la evenimentele dedicate împlinirii a 557 de ani de atestare istorică a Capitalei organizate în Piața Constituției și parcurile Cișmigiu și Herăstrău, unde urmează să aibă loc concerte, expoziții, ateliere, spectacole de teatru și parade sau plimbări cu trăsura. Intrarea la toate evenimentele este gratuită.

15
/09
/16

Sâmbătă, 17 Septembrie 2016, Grădina Sticlarilor (strada Vasile Lascăr nr.36) își redeschide porțile pentru cei care vor să își descopere sau să își dezvolte latura artistică. Intrarea la Grădină este gratuită însă, pentru participare, se percepe o taxă de 20 RON, pentru achiziționarea materialelor necesare.

Page 1 of 2912345...1020...Last »