„Familia Offline“, jurnalul trist al „copiilor-căpşunari“
http://www.ziarulmetropolis.ro/famila-offline-jurnalul-trist-al-copiilor-capsunari/

Spectacolul de teatru educaţional „Familia Offline“ semnalează o problemă pe care statul român se face că n-o observă. Nouă actori cu vârste de la 9 la 14 ani se pun în locul unor copii ghinionişti, ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate.

Un articol de Dan Boicea|8 Iulie 2013

Spectacolul de teatru educaţional „Familia Offline“ încearcă să semnaleze o problemă pe care statul român se face că n-o observă. La Teatrul Foarte Mic, nouă actori cu vârste de la 9 la 14 ani, norocoşi să facă teatru la vârsta lor, se pun în locul unor copii ghinionişti, ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate.

Recent, la o conferinţă a Organizaţiei Salvați Copiii, scriitorul Mircea Cărtărescu spunea că, atunci când ne referim la violență, nu trebuie să vedem neapărat cureaua sau bățul. „Cred că violență împotriva minții unui copil înseamnă tot ceea ce împiedică această minte să se dezvolte. Consider că părinții care își lasă copiii în țară și pleacă în Spania, în Italia, sau în alte locuri, ca să lucreze, sunt mult mai violenți față de copii, decât dacă ar rămâne cu ei şi ar folosi în fiecare zi mijloacele coercitive tipice şi contondente“, declara scriitorul.

Spectacolul „Familia Offline“, regizat de Radu Apostol după un text scris de Mihaela Michailov, confirmă observaţia lui Mircea Cărtărescu sub forma unui jurnal al maturizării copiilor pe cont propriu. E o maturizare dureroasă, care se produce în ciuda tuturor frustrărilor şi care nu poate fi alinată de banii şi de dulciurile trimise prin curier şi prin care părinţii cred că îşi amână greşelile.

Un spectacol despre absenţă

În ultimii ani, diverse instituţii au încercat să culeagă informaţii despre aceşti copii lăsaţi în România în grija fraţilor mai mari, a bunicilor sau a rudelor. Conform statisticilor, ar exista peste 350.000 de „copii ai migraţiei“.

Spectacolul arată cum se desfăşoară viaţa lor şi punctează multe dintre derapajele emoţionale care apar în situaţii aparent banale. „Copiii-căpşunari“ luptă la şcoală cu prejudecăţile colegilor, iar acasă cu un gol care poate fi umplut doar cu dragostea părinţilor. Pentru că lucrează în străinătate, părinţii ratează momente-cheie din viaţa copiilor, deşi încearcă să le controleze viaţa prin telefon.

Ce mi se pare extraordinar este că aceşti copii reuşesc să reproducă pe scenă o realitate care nu e a lor. Prin prezenţa lor, ei sunt vocea celor care au această problemă. Şi asta mi se pare mult mai puternic şi mai valoros decât ca ei să fie în această situaţie şi noi să ne emoţionăm că sunt în această situaţie.

Radu Apostol
regizor

În cazul prezentat în spectacol, un frate mai mare care lucrează într-o benzinărie are grijă de fraţii lui mai mici. E şi mamă, e şi tată, dar singur nu face faţă responsabilităţilor, mai ales că el însuşi e o victimă a abandonului. Iar părinţii, care îşi amână venirea din tot felul de motive, ard etapele şi uită să mai vadă cât de firesc creşte un copil, cum dă foc la casă, cum devine din fetiţă domnişoară, cum chiuleşte de la şcoală sau care sunt desenele animate la care se uită.

M-am apucat să lucrez cu Radu Apostol la un posibil text acum şase ani, pentru că ne-a interesat foarte mult tema. Textul a fost schimbat în funcţie de reacţiile lor, de felul în care percepeau anumite replici. Ne spuneau că un copil n-ar vorbi niciodată aşa cum ne imaginam noi. Ne-am dorit ca acest spectacol să-i reprezinte în primul rând pe ei şi nu să ne pună pe noi în valoare.

Mihaela Michailov
dramaturg

Reprezentaţia de săptămâna trecută a fost urmată de o discuţie cu actorii din distribuţie şi cu realizatorii spectacolului. Bianca Gheorghe, Denis Nadolu, Ionuţ Roşca, Mario Ştefan, Georgiana Moise, Roberta Parascan, Anca Negoiţă, Andreea Baraitan, Ana Maria Zaincovschi, elevi ai Şcolii generale nr. 55 din cartierul Republica din Bucureşti, au jucat alături de actorii profesionişti Mihaela Rădescu şi Viorel Cojanu.

Actorii-copii au fost rugaţi să spună, într-un singur cuvânt, despre ce este spectacolul acesta. Au răspuns aşa: „emoţie“, „tristeţe“, „curaj“, „dor“, „dragoste“, „familie“, „singurătate“.

Spectacolul „Familia Offline“ face parte din proiectul cultural „Copiii migraţiei“, finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN) şi iniţiat de Asociaţia Culturală Replika.

Părerea psihoterapeutului

Mugur Ciumăgeanu: „Lipseşte un martor activ“

„Copiii se descurcă. Şi copiii, în general, toate studiile o arată, au o rezistenţă destul de mare. Problema este că părinţii nu sunt martori ai etapelor din viaţa copiilor. Şi asta are un impact foarte mare pe identitatea copilăriei. Ceea ce a fost extraordinar, apropo de intuiţie, la anumite scene, a fost că fiecare scenă a fost o etapă de viaţă din care lipsea un martor activ. Pentru că fratele cel mare era destul de obnubilat şi dezabuzat de toată energia asta foarte mare.

Absenţa a fost cel mai puternic rol negativ în acest spectacol. Absenţa unui adult care să certifice că copilul e bolnav, că trece prin şcoală, că face sau nu face ceea ce îi este caracteristic unui copil.

Autorităţile care ar trebui să se ocupe de sănătatea mentală a acestor copii au avut în ultimii cinci ani vreo trei iniţiative, dar fiecare s-a sfârşit cu o cercetare semiavortată despre problematica asta. De trei ori a început cercetarea, pentru a se stabili câţi copii sunt în situaţia aceasta, dar niciuna dintre cercetări nu este completă.

Era o estimare, că 17.000 de copii ar avea ambii părinţi plecaţi. N-a fost clar nici cine este responsabil pentru aceşti copii, dacă este Ministerul Sănătăţii sau Ministerul Educaţiei. Sau Ministerul Muncii. Iar în tot ping-pong-ul ăsta, copiii rămân în aceeaşi situaţie. Nu există un program naţional sau ceva de genul acesta“.

Scene de la repetiţii

10
/12
/16

In pragul verii si al Zilei Copilului, pe 27 mai, Sala Palatului se va transforma intr-un regat de gheata. Alaturi de solisti, orchestra si cor, copiii si adultii vor pleca intr-o aventura de neuitat pentru a aduce vara inapoi, odata cu premiera productiei originale Disney „Regatul de gheata”.

10
/12
/16

La începutul epocii regulamentare, în noiembrie 1832, autorităţile statului au simţit nevoia creerii unei publicaţii (Buletinul Oficial), prin care să comunice populaţiei „punerile la cale, măsurile, orânduirile de slujbe, hotărârile de judecată şi poruncile” din diferitele ramuri administrative, ca şi dispoziţiile legislative după care „să se povăţuiască fiecare”.

09
/12
/16

Cineastul olandez Paul Verhoeven, regizorul unor producții precum "Robocop" (1987) sau "Basic Instinct" (1992), va fi președintele juriului celei de-a 67-a ediții a Festivalului Internațional de Film de la Berlin ( 9-19 februarie 2017). Verhoeven îi urmează în fruntea juriului Berlinalei actriței Meryl Streep.

09
/12
/16

Virtuozitatea lui Paganini la contrabas este propunerea pe care o face publicului contrabasistul de origine română Petru Iuga, care va prezenta la Sala Radio miercuri, 14 decembrie, de la ora 19.00, un concert în care, alături de Orchestra de Cameră Radio, dirijată de Tiberiu Oprea, va interpreta Fantezia Moise, variaţiuni pe o temă de Rossini, în varianta pentru contrabas şi orchestră de N. Paganini şi Variaţiuni pe o temă Rococo, op. 33, în varianta pentru contrabas şi orchestră de P. I. Ceaikovski.

09
/12
/16

Facultatea de Teatru a UNATC „I.L.Caragiale” București, omagiază, asemenea instituțiilor de educație și cultură din întreaga lume, figura emblematică a unuia dintre cei mai mari gânditori ai istoriei omenirii: Aristotel. De aceea, cu ocazia împlinirii a 2400 ani de la nașterea Stagiritului, UNATC organizează în perioada 15-16 decembrie 2016, Seminarul Exploratoriu cu temaAristotel 2400 – Teatru și Pedagogie. Abordare interdisciplinară.

09
/12
/16

Teatrul Excelsior prezintă cea mai nouă premieră - #EMOJIPLAY, un spectacol de teatru coregrafic ce aduce în prim plan transformarea comunicării clasice într-un cumul de semne universal recognoscibile. Avanpremiera va avea loc pe 13 decembrie, iar premiera oficială pe 14 decembrie în Sala Mare a Teatrului Excelsior.

09
/12
/16

Revista România literară a desemnat cel mai recent volum al lui Mircea Mihăieş, “Ulysses, 732. Romanul romanului” (Polirom), drept „Cartea anului 2016” . Din juriu au făcut parte Nicolae Manolescu, Gabriel Chifu, Răzvan Voncu, Daniel-Cristea Enache, Gabriel Dimisianu, Angelo Mitchievici, Sorin Lavric şi Simona Vasilache.

09
/12
/16

Scumpe domnule Blecher, sunt mulți ani deja de când vreau să vă scriu și mă rețin. N-am îndrăznit, chiar dacă, pe de o parte, vă consider frate. Păstrez acasă un os devorat de un morb, chiar dacă alt nume a purtat boala mea.

09
/12
/16

„Viaţa de zi cu zi seamănă cu un film prost de serie B. Dacă mi s-ar propune s-o ecranizez, aş refuza.” – Kirk Douglas. Ultimul supraviețuitor al epocii de aur a Hollywood-ului împlinește, astăzi, 100 de ani! Cu această ocazie, numeroase ziare din întreaga lume i-au dedicat legendarului actor și producător american articole omagiale.

08
/12
/16

Final de decembrie, cu 27 de ani în urmă, la radio, după ani, grei, se difuzează un colind cântat de corul Madrigal. Doi bărbați, tata și fratele lui, oameni destul de greu de impresionat – pentru că viața avusese grijă să-i călească suficient - plângeau discret, privind spre focul din sobă.

08
/12
/16

Considerată o revelație a cinematografiei europene, actrița Ada Condeescu, starul din “Eu când vreau să fluier, fluier”, “Loverboy” sau “Dincolo de calea ferată”, debutează cu un prim proiect fotografic, expoziția “Colentina”, care va fi vernisată joi, 15 decembrie, de la ora 18.30, la Galeria Rotenberg-Uzunov din București.

08
/12
/16

Un tablou al pictorului belgian James Ensor, "Squelette arrętant masques" ("Schelet oprind măștile"), a fost achiziționat, miercuri, pentru suma de 7,4 milioane de euro, un record mondial pentru o lucrare a artistului, în cadrul unei vânzări organizate de casa de licitații Sotheby's la Paris

07
/12
/16

A fost o vreme când ideea de a te cultiva, de a înţelege arta în accepţia ei cea mai diversă, apoi de a colecţiona opere de valoare şi a le expune îi cuprinsese şi pe români. Între aceştia, Anastisie Simu, de obârşie balcanică, cu proprietăţi bine gospodărite în judeţele Teleorman şi Brăila, decide, în 1910, să întemeieze un muzeu.

Page 1 of 57812345...102030...Last »