Fiica negustorului de sake – seară japoneză, la Humanitas Cişmigiu
https://www.ziarulmetropolis.ro/fiica-negustorului-de-sake-seara-japoneza-la-humanitas-cismigiu/

Joi, 4 decembrie, de la ora 19.00, librăria Humanitas de la Cişmigiu (bld. Regina Elisabeta nr.38) va fi gazda unei întâlniri cu Excelenţa Sa, Domnul Keiji Yamamoto, ambasadorul al Japoniei în România, Angela Hondru cunoscut traducător şi niponolog, Elisabeta Lăsconi, critic literar şi Şerban Georgescu, coordonatorul Centrului de Studii Japoneze „Angela Hondru” din cadrul Universităţii Româno-Americane prilejuită de recenta apariţie a volumului de povestiri Fiica negustorului de sake în colecţia „Raftul Denisei” la Editura Humanitas Fiction.

Un articol de Petre Ivan|3 decembrie 2014

Fiica negustorului de sake  / Autorul acestui volum, scriitorul japonez Kidō Okamoto este considerat părintele genul poliţist în literatura niponă, celebritatea sa în Ţara Soarelui Răsare fiind comparabilă cu cea a lui Arthur Conan Doyle, creatorul faimosului personaj Sherlock Holmes în Occident. Întâlnirea va fi moderată de Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction.

Prin povestirile ciclului Hanshichi torimonochō (Cazurile misterioase ale lui Hanshichi), publicate între anii 1917 şi 1937, Kidō Okamoto conturează personalitatea emblatică a inspectorului Hanshichi renumit pentru rezolvarea fără echivoc a cazurilor celor mai complicate şi enigmatice.

Volumul Fiica negustorului de sake cuprinde paisprezece povestiri incluse în primele trei volume Hanshichi torimonochō, ultimele şase texte fiind pentru prima oară traduse într-o limbă străină. Inspectorul Hanshichi, s-a născut în 1823, iar acţiunea povestirilor este plasată la finele perioadei Edo, purtându-ne paşii prin reşedinţe de samurai, magazine, ceainării, case de gheişe şi, bineînţeles, pe străzile capitalei nipone.

Facem cunoştinţă cu o lume împânzită de fantome şi spirite a căror existenţă nu se poate dovedi, de superstiţii neînchipuite, de exemple demne de urmat, dar şi de impostori greu de dibuit.

Fiecare povestire începe cu un cadru specific perioadei Edo: sărbători ce par să-şi împrăştie parfumul epocii, referiri la piese Kabuki ori trimiteri la lucrări literare, aluzii la cenzura shōgunatului sau la principii ce aveau să dispară curând, determinându-l pe erou să afirme la un moment dat: „Răufăcătorii din trecut erau poate mai cinstiţi în adâncul sufletului lor decât oamenii cumsecade din zilele noastre“.

 Kidō Okamoto

Kidō Okamoto

Despre Kidō Okamoto

Fiu de samurai, Kidō Okamoto (1872-1939) a lucrat ca reporter pentru câteva dintre ziarele capitalei, activitate ce i-a oferit o perspectivă largă asupra schimbărilor petrecute după deschiderea graniţelor Japoniei către Occident în urma Revoluţiei Meiji (1868).

La data publicării povestirilor cuprinse în ciclul Cazurile misterioase ale lui Hanshichi (Hanshichi torimonochō) , Okamoto îşi câştigase deja faima literară prin critică de teatru, povestiri istorice şi peste două sute de piese Kabuki, cele mai cunoscute fiind Shuzenji (Povestea creatorului de măşti, 1911) şi Banchō sarayashiki (Povestea farfuriei sparte, 1916).

În piesele sale a împletit atmosfera nostalgică a teatrului tradiţional cu noul curent shingeki, în dorinţa de a face cunoscute schimbările ce asaltau Japonia, şi a adaptat unele forme artistice occidentale la gustul japonez.

Foto: Fiica negustorului de sake – Humanitas

22
/02
/19

Douăsprezece episoade din viața scriitorului Romain Gary, surprinse de François-Henri Désérable în romanul-tribut „Un anume domn Piekielny” (Editura Humanitas Fiction).

11
/02
/19

De peste zece ani, Fundația Calea Victoriei oferă publicului o selecție mereu interesantă de cursuri și ateliere în domeniul artelor și științelor umanise și organizează numeroase evenimente culturale. Echipa Fundației a început anul acesta cu două evenimente având în centru pasiunea pentru muzica clasică și talentul dirijoral, dar și de povestitor, al dirijorului Tiberiu Soare: un concert extraordinar și relansarea a două volume despre muzica clasică.

05
/02
/19

CĂRȚI DE NEOCOLIT Tiparul apare în țara noastră la 1508 dar setea de cunoaștere, de informare a strămoșilor noștri este o realitate confirmată de existența numeroaselor copii ale unui manuscris răspândit în întreaga Europă, cu precădere în Bizanț, și anume ”Alexăndria”.

04
/02
/19

Editura Vellant începe anul cu întrebări însemnate: ce înseamnă să fii bărbat în secolul XXI? „Evoluția bărbatului” este un text echilibrat care are forța să ne schimbe atitudinea față de bărbatul de azi. Cartea lui Grayson Perry contribuie semnificativ la o conversație necesară despre masculinitate.

03
/02
/19

CĂRȚI DE NEOCOLIT. Între capodoperele literaturii române, "Țiganiada" lui Ion Budai Deleanu (1760-1820) ocupă un loc de excepție. Și explicația trebuie căutată nu numai în faptul că țiganii reprezintă o populație alogenă cu care conviețuim de peste 600 de ani, ci și pentru descrierea general umană pe care o conține.