Fiica negustorului de sake – seară japoneză, la Humanitas Cişmigiu
https://www.ziarulmetropolis.ro/fiica-negustorului-de-sake-seara-japoneza-la-humanitas-cismigiu/

Joi, 4 decembrie, de la ora 19.00, librăria Humanitas de la Cişmigiu (bld. Regina Elisabeta nr.38) va fi gazda unei întâlniri cu Excelenţa Sa, Domnul Keiji Yamamoto, ambasadorul al Japoniei în România, Angela Hondru cunoscut traducător şi niponolog, Elisabeta Lăsconi, critic literar şi Şerban Georgescu, coordonatorul Centrului de Studii Japoneze „Angela Hondru” din cadrul Universităţii Româno-Americane prilejuită de recenta apariţie a volumului de povestiri Fiica negustorului de sake în colecţia „Raftul Denisei” la Editura Humanitas Fiction.

Un articol de Petre Ivan|3 decembrie 2014

Fiica negustorului de sake  / Autorul acestui volum, scriitorul japonez Kidō Okamoto este considerat părintele genul poliţist în literatura niponă, celebritatea sa în Ţara Soarelui Răsare fiind comparabilă cu cea a lui Arthur Conan Doyle, creatorul faimosului personaj Sherlock Holmes în Occident. Întâlnirea va fi moderată de Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction.

Prin povestirile ciclului Hanshichi torimonochō (Cazurile misterioase ale lui Hanshichi), publicate între anii 1917 şi 1937, Kidō Okamoto conturează personalitatea emblatică a inspectorului Hanshichi renumit pentru rezolvarea fără echivoc a cazurilor celor mai complicate şi enigmatice.

Volumul Fiica negustorului de sake cuprinde paisprezece povestiri incluse în primele trei volume Hanshichi torimonochō, ultimele şase texte fiind pentru prima oară traduse într-o limbă străină. Inspectorul Hanshichi, s-a născut în 1823, iar acţiunea povestirilor este plasată la finele perioadei Edo, purtându-ne paşii prin reşedinţe de samurai, magazine, ceainării, case de gheişe şi, bineînţeles, pe străzile capitalei nipone.

Facem cunoştinţă cu o lume împânzită de fantome şi spirite a căror existenţă nu se poate dovedi, de superstiţii neînchipuite, de exemple demne de urmat, dar şi de impostori greu de dibuit.

Fiecare povestire începe cu un cadru specific perioadei Edo: sărbători ce par să-şi împrăştie parfumul epocii, referiri la piese Kabuki ori trimiteri la lucrări literare, aluzii la cenzura shōgunatului sau la principii ce aveau să dispară curând, determinându-l pe erou să afirme la un moment dat: „Răufăcătorii din trecut erau poate mai cinstiţi în adâncul sufletului lor decât oamenii cumsecade din zilele noastre“.

 Kidō Okamoto

Kidō Okamoto

Despre Kidō Okamoto

Fiu de samurai, Kidō Okamoto (1872-1939) a lucrat ca reporter pentru câteva dintre ziarele capitalei, activitate ce i-a oferit o perspectivă largă asupra schimbărilor petrecute după deschiderea graniţelor Japoniei către Occident în urma Revoluţiei Meiji (1868).

La data publicării povestirilor cuprinse în ciclul Cazurile misterioase ale lui Hanshichi (Hanshichi torimonochō) , Okamoto îşi câştigase deja faima literară prin critică de teatru, povestiri istorice şi peste două sute de piese Kabuki, cele mai cunoscute fiind Shuzenji (Povestea creatorului de măşti, 1911) şi Banchō sarayashiki (Povestea farfuriei sparte, 1916).

În piesele sale a împletit atmosfera nostalgică a teatrului tradiţional cu noul curent shingeki, în dorinţa de a face cunoscute schimbările ce asaltau Japonia, şi a adaptat unele forme artistice occidentale la gustul japonez.

Foto: Fiica negustorului de sake – Humanitas

12
/06
/18

Cartea „Pădurea întunecată”, scrisă de Nicole Krauss, a fost publicată la Editura Humanitas Fiction în anul 2018 (traducere din limba engleză și note de Luana Schidu).

08
/06
/18

CĂRȚI DE NEOCOLIT Roma antică a rămas mereu tributară culturii grecești. Opera lui Seneca, născut cu cinci ani înainte de era noastră, o dovedește din plin. Născut la Cordoba (Spania) într-o familie din nobilimea provincială (tatăl său scrisese un prețios tratat de oratorie) și educat la Roma, el s-a dedicat în primul rând filosofiei, adoptând stilul de viață excesiv de sobru al stoicilor.

07
/06
/18

Ziarul Metropolis vă invită la duelul cărţilor. În fiecare lună, alegem două dintre cele mai importante volume recent apărute în România şi le punem la luptă faţă în faţă. Cel care va câştiga confruntarea va fi declarat cartea lunii...

05
/06
/18

CĂRȚI DE NEOCOLIT O matrice spirituală deosebită de a europenilor face ca lumea indiană, acel conglomerat unde se vorbesc 15 grupe de limbi, cu literatură și tradiții culturale proprii, să surprindă în permanență, să intereseze prin uimitoarea diversitate și în același timp prin coeziunea extraordinară.

04
/06
/18

METROPOLIS SPECIAL După ce a cucerit planeta cu „Sapiens. Scurtă istorie a omenirii” (Polirom, 2017), istoricul israelian Yuval Noah Harari și-a îndreptat privirea spre ce va urma. „Homo deus. Scurtă istorie a viitorului” (Polirom, 2018) este o incursiune în lumea imaginară a ceea ce ar putea fi.

01
/06
/18

“În primii ani de viață am locuit într-o cămăruță, împreună cu părinții mei, care abia se căsătoriseră, cu un an în urmă, erau niște oameni foarte tineri. Și în acea cameră de câțiva metri pătrați se desfășura toată viața noastră, toată viața familiei. Era ciment pe jos, era un pat în care dormeam toți trei. și pe marginea căruia, mama, ținându-mă în brațe, îmi citea. E prima mea amintire. (...)”, mărturisea Mircea Cărtărescu, într-un interviu pentru emisiunea DIGICULT. Născut într-o zi de 1 iunie, la fel ca și soția sa, scriitoarea Ioana Nicolaie, Mircea Cărtărescu împlinește, astăzi, 62 de ani.

30
/05
/18

METROPOLIS SPECIAL 7 destinații din romanele momentului – din New York până la Tōkyō, din Bogotá la Calcutta, din Tripoli până în Sicilia și de acolo la Ierusalim...

29
/05
/18

Salonul Internaţional de Carte Bookfest, ediţia a XIII-a, va avea loc între 30 mai şi 3 iunie, într-un nou spaţiu de la Romexpo, Pavilionul B2, unde Statele Unite reprezintă ţara invitată de onoare.

28
/05
/18

Constelația celor șapte stele a dat, din Antichitate până în Renaștere, numele mai multor grupări literare. În Franța secolului al XVI-lea, tot atâția poeți, șapte, s-au strâns în jurul lui Ronsard, „acest poet prea falnic din culmea-i prăvălit”, cum îl numește Boileau.