Filip Florian si Lucian Boia printre bestsellerurile de la Gaudeamus 2012
https://www.ziarulmetropolis.ro/filip-florian-si-lucian-boia-printre-bestsellerurile-de-la-gaudeamus-2012/

Volumul „Toate bufniţele”, de Filip Florian, şi cartea „De ce este România altfel?”, de Lucian Boia, se numără printre bestsellerurile Târgului Gaudeamus 2012, care s-a încheiat duminică, în Capitală.   Astfel, grupul Humanitas a avut la Gaudeamus încasări de 550.000 de lei, cu 20% mai mult decât anul trecut. Peste 20.000 de cărţi marca Humanitas […]

Un articol de Andrada Văsii|27 noiembrie 2012

Volumul „Toate bufniţele”, de Filip Florian, şi cartea „De ce este România altfel?”, de Lucian Boia, se numără printre bestsellerurile Târgului Gaudeamus 2012, care s-a încheiat duminică, în Capitală.

 

Astfel, grupul Humanitas a avut la Gaudeamus încasări de 550.000 de lei, cu 20% mai mult decât anul trecut. Peste 20.000 de cărţi marca Humanitas au fost vândute, iar editura a primit trei premii importante în urma votului publicului – cea mai râvnită carte a târgului („Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste” de Andrei Pleşu), trofeul Gaudeamus – locul 1 şi premiul pentru traducere „Antoaneta Ralian”, acordat traducătorului Dinu Luca, pentru romanul „Obosit de viaţă, obosit de moarte”, de Mo Yan, apărut la Humanitas Fiction.

Pe primul loc în topul vânzărilor Humanitas s-a clasat cartea „De ce este România altfel?”, de Lucian Boia, urmată de „Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste”, de Andrei Pleşu, „Viitorul începe luni”, de Ioana Pârvulescu, „Lumea secretă a nomenclaturii. Amintiri, dezvăluiri, portrete”, de Vladimir Tismăneanu, şi „Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul” – Dan Tapalagă în dialog cu Daniel Morar.

De asemenea, pe primele două locuri în Top 5 Humanitas Fiction s-au clasat două cărţi de Mo Yan – laureatul premiului Nobel pentru literatură de anul acesta -, „Obosit de viaţă, obosit de moarte” şi „Sorgul roşu”. Acestea sunt urmate de „Manuscrisul găsit la Accra”, de Paulo Coelho, „Bob Dylan, Suflare în vânt. 100 de poeme traduse de Mircea Cărtărescu” şi „Îngerul decăzut”, de Yukio Mishima.

Totodată, cel mai bine vândut audiobook al Humanitas Multimedia a fost „Leac de criză”, o colecţie de lecturi din I. L. Caragiale.

Pe primul loc în topul vânzărilor editurii Polirom s-a clasat cel mai nou roman al lui Filip Florian, „Toate bufniţele”, urmat de cartea pe care o semnează Tudor Chirilă – „Exerciţii de echilibru”. Pe locul al treilea în acest top s-au clasat la egalitate „Omar cel orb”, de Daniela Zeca, şi „Jacob se hotărăşte să iubească”, de Cătălin Dorian Florescu.

La Cartea Românească, pe primul loc în topul vânzărilor s-a clasat romanul „Vieţile paralele”, de Florina Ilis, urmat de „Cronicile genocidului”, de Radu Aldulescu, şi „Ultima fotografie”, de Bogdan Hrib. Potrivit reprezentanţilor Polirom şi Cartea Românească, vânzările de anul acesta de la târg au fost comparabile cu cele de anul trecut. Totodată, interesul publicului pentru autorii români ai editurilor a crescut.

La cea de-a XIX-a ediţie a Târgului Internaţional de Carte Gaudeamus, care a avut loc între 21 şi 25 noiembrie, Curtea Veche Publishing a fost prezentă cu numeroase noutăţi editoriale, premii şi reduceri de preţ de până la 50%. Publicul a putut întâlni numeroşi autori, nu mai puţin de zece evenimente având loc la standul editurii.

În topul celor mai cumpărate volume s-a aflat „Scrisorar”, de Mihail Şişkin, o frumoasă poveste de dragoste însemnată sub forma unei colecţii de scrisori, considerată a fi cea mai bună carte de literatură rusă contemporană. O surpriză a acestui târg de carte a fost primul roman semnat de Adrian Cioroianu – „Adulter cu smochine şi pescăruşi” s-a numărat printre cel mai bine vândute volume de la standul editurii Curtea Veche.

Cărţile de bucate s-au numărat din nou printre preferinţele cititorilor de la Curtea Veche. Pe locul al treilea în topul vânzărilor s-a aflat „Reţete vegane fără foc”, de Ligia Pop, o colecţie de reţete gustoase şi sănătoase preparate exclusiv din alimente de origine vegetală netratate termic. Al patrulea volum în ordinea vânzărilor a fost „Găteşte în 30 de minute cu Jamie”, pe care fanii lui Jamie Oliver l-au găsit la Gaudeamus în premieră naţională. Pe locul al cincilea în ordinea preferinţelor cititorilor s-a aflat volumul „Maşinile Regelui”, de principele Radu.

La editura All, lider al vânzărilor a fost Simon Toyne, cu cărţi precum „Sanctus” şi „Cheia”, urmat de „O poveste cu Horaţiu”, de Doina Papp, şi „Alexandru Arşinel , de la Dolhasca pe… Calea Victoriei” şi „Chemarea îngerului”, de Guillaume Musso.

Vânzările editurii Nemira la Gaudeamus au crescut cu 5% faţă de anul trecut. În topul vânzărilor editurii la târg s-au clasat „Almanahul Anticipaţia 2013”, urmat de „Colecţia de Povestiri Ştiintifico-Fantastice (CPSF) Anticipaţia Nr.1”, „Cum să cucereşti un bărbat pe e-mail, messenger şi Facebook”, de Dan Rădoiu, „Opere Alese”, de Rodica-Ojog Braşoveanu, şi „Shining” de Stephen King.

Cu o ofertă extrem de variată, reduceri mari, până la 65%, Litera a reuşit să atragă atenţia vizitatorilor de la Gaudeamus. O carte extrem de apreciată de vizitatorii acestei ediţii a târgului Gaudeamus este bestsellerul internaţional „Cartea Pierdută a Vrăjitoarelor” de Deborah Harkness (600 exemplare vândute), urmată în top de „Amprenta Omului” de Sebastian Faulks (vândut în 450 exempare) şi „Marea Carte a Crăciunului”, vândut în 400 exemplare. „Găteşte cu Pasiune”, de Nigella Lawson, este un alt titlu care s-a aflat printre preferinţele cititorilor la Gaudeamus, fiind vândut în 380 de exemplare.

Vânzările Litera de anul acesta au fost mai mari cu aproximativ 50% decât cele de la ediţia precedentă a târgului Gaudeamus. În cele cinci zile ale târgului, Litera a vândut aproximativ 10.000 de cărţi.

„Moarte subită”, de J.K. Rowling, a fost cea mai vândută carte a Grupului Editorial Trei la Târgul Internaţional de Carte Gaudeamus 2012. Autoarea celebrei serii „Harry Potter” a revenit în topuri cu un roman adresat, de aceasta data, publicului matur. „Schimbarea”, autobiografia scriitorului chinez Mo Yan, laureatul premiului Nobel pentru literatură în 2012, s-a aflat, de asemenea, între preferinţele cititorilor.

„Cincizeci de umbre intunecate”, de E. L. James (Editura Trei/ Colecţia Eroscop) a fost foarte căutată de fanii seriei „Fifty Shades”, dornici să afle deznodământul relaţiei tumultuoase dintre Anastasia Steel şi Christian Grey.

În topul vânzărilor s-au mai aflat „Cum am devenit un romacier celebru” de Steve Hely (Editura Pandora M/ Colecţia Literary Fiction) şi „Camera” de Emma Danoghue (Editura Trei/ Colecţia Fiction Connection).

În ceea ce priveşte volumele non-ficţiune, cititorii Grupului Editorial Trei au preferat: „Reţete de jocuri” de Lawrence J. Cohen, „Fanaticii Apocalipsei” de Pascal Bruckner şi „O istorie a psihologiei moderne” de Duane Schultz şi Sydney Ellen Schultz.

 

 

Sursa: Mediafax

25
/01
/24

La iniţiativa revistei Teatrul azi, în parteneriat cu Teatrul Masca din Bucureşti şi cu susţinerea UNITER, apare în peisajul cultural românesc un nou proiect dedicat profesioniştilor din domeniul artelor spectacolului.

25
/01
/24

Marți, 30 ianuarie, începând cu ora 11:00, la Sala „Ileana Berlogea”, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale va sărbători Ziua Universității și a patronului său spiritual, Ion Luca Caragiale.

25
/01
/24

Duminică, 28 ianuarie (de la 17.00), primul concert al anului 2024 din stagiunea Orchestrei de Muzică Populară Radio îi este dedicat memoriei actriței NATAȘA RAAB, prezentatoare a nenumeroase concerte pe scena Sălii Radio.

25
/01
/24

Muzica și poveștile se întâlnesc la Teatrelli într-un nou concept de spectacol sonor, creat de Mădălina Pavăl și Alexei Țurcan, împreună cu alți 10 muzicieni talentați. GAZDA redefinește sonoritățile românești și propune spectatorilor un alt mod de a se bucura de muzică – umăr lângă umăr cu artiștii răspândiți prin sala transformată într-o sufragerie, pregătiți să dăruiască povești din culisele creației.

25
/01
/24

Festivalul DIPLOMA Show, un proiect The Institute, lansează seria de podcasturi Friends of the Arts, produsă de Black Rhino Radio și moderată de Artemisa Pascu. Friends of the Arts - A DIPLOMA Show Podcast continuă misiunea proiectului de a promova și susține tinerii artiști, designeri și arhitecți.

25
/01
/24

Gaep anunță reprezentarea lui Théo Massoulier. Artistul stabilit la Lyon este cunoscut pentru asamblaje în care coexistă elemente minerale, plante și artefacte și care fac trimitere la culturile biologice din laborator sau la mici matrice prebiotice. Recent, el a început să dezvolte o serie de picturi cu basoreliefuri inedite, acționate magnetic. Prima lui expoziție personală la Gaep – și prima din București – se va deschide la finalul lunii februarie.

24
/01
/24

Despre “Klaus & Barroso” – ce a fost asta, frate Bogdan Theodor Olteanu? Acum, pe bune? Ce a fost asta? M-ai pus într-o situație tare complicată. Dar, vorba cântecului: “Frate, frate, la bine și la greu”, scrie Vasile Ernu, despre cel mai discutat film românesc din această lună.

23
/01
/24

CRONICĂ DE FILM În noul său lungmetraj, “Familiar” (2023), Călin Peter Netzer pare că încearcă să reia formula de succes din “Poziţia copilului” (2013), filmul cu care a câştigat Ursul de Aur la Berlinale.

23
/01
/24

ISTORIA ne ajută să călătorim în trecutul persoanelor, familiilor, comunităților, popoarelor, Lumii întregi. Ea ne învăţă să întelegem o hartă, o haină, o clădire, o ruină, o fotografie, o gravură, un document vechi, o piesă de muzeu sau chiar un tablou. Cine ştie Istorie, va înțelege mai bine comunitatea şi lumea în care trăieşte azi!

23
/01
/24

Miercuri, 24 ianuarie, ziua în care Unirea Principatelor Române este celebrată la nivel național prin numeroase festivități și manifestări culturale, ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București oferă publicului oportunitatea de a descoperi tainele limbajului universal al artei prin intermediul expoziției momentului, „Universul lui Salvador Dalí”, deschisă la Hanul Gabroveni din centrul Capitalei.

22
/01
/24

Teatrul Național „I.L. Caragiale” București își începe anul în Sala Mare, cu „Opera de trei parale” de Bertolt Brecht, această ars poetica și demonstrație practică a teatrului epic, acest punct de cotitură teatral, tablă de șah cu toți pionii murdari, busolă morală fără ac, și matrioșkă a răului.