Filme româneşti de arhivă selecţionate la Cannes vor fi prezente la Les Films de Cannes à Bucarest
https://www.ziarulmetropolis.ro/filme-romanesti-de-arhiva-selectionate-la-cannes-vor-fi-prezente-la-les-films-de-cannes-a-bucarest/

Filme româneşti de arhivă selecţionate la Cannes, semnate de regizori precum Sergiu Nicolaescu sau Ion Popescu – Gopo, vor fi proiectate la Les Films de Cannes à Bucarest (19 – 25 octombrie). Dacă la prima ediţie a Les Films de Cannes à Bucarest, în 2010, cinefilii au avut ocazia să vadă filme de Iosif Demian, […]

Un articol de |28 septembrie 2012

Filme româneşti de arhivă selecţionate la Cannes, semnate de regizori precum Sergiu Nicolaescu sau Ion Popescu – Gopo, vor fi proiectate la Les Films de Cannes à Bucarest (19 – 25 octombrie).

Dacă la prima ediţie a Les Films de Cannes à Bucarest, în 2010, cinefilii au avut ocazia să vadă filme de Iosif Demian, Nae Caranfil, Victor Iliu, Liviu Ciulei sau Nicolae Breban, selecţionate în trecut la Cannes, anul acesta vor descoperi cu ce filme au mers acum câteva decenii, din partea României, Ion Popescu-Gopo, Radu Gabrea, Malvina Urşianu, Louis Daquin, Savel Ştiopul şi Sergiu Nicolaescu.

Proiecţiile de la Cinema Studio şi Cinema Elvira Popescu vor fi urmate de Q&A-uri cu unii dintre regizori, cu actori din distribuţie sau critici de film care i-au cunoscut pe autori.

Cel mai vechi dintre titlurile româneşti de la Cannes datează din 1958. „Ciulinii Bărăganului”, o producţie româno-franceză regizată de Louis Daquin, intra în competiţia canneză în anul în care „Zboară cocorii”, de Mihail Kalatozov, urma să câştige Palme d’Or.

Cinefilii o vor vedea pe Maria Tănase într-una din rarele ei apariţii cinematografice, alături de Florin Piersic, Nicolae Tomazoglu sau Clody Bertola. Drama este adaptarea unei povestiri de Panait Istrati, despre un obicei straniu din sudul ţării: toamna, când vântul începe să smulgă ciulinii, unii copii îşi părăsesc casele şi pleacă în lume să-şi încerce norocul.

Înaintea lungmetrajului lui Louis Daquin, va rula filmul care i-a adus lui Sergiu Nicolaescu unica selecţie la Cannes, în competiţia de scurtmetraje: „Memoria trandafirului” (1964). Filmul a fost premiat ulterior în alte festivaluri şi l-a adus pe regizor în atenţia breslei.

În 1962, la cinci ani după ce obţinuse Palme d’Or pentru scurtmetrajul „Scurtă istorie”, Ion Popescu-Gopo s-a întors în selecţia oficială de la Cannes cu „S-a furat o bombă”, o parodie a filmelor cu spioni, o comedie burlescă ce ironiza politica înarmării atomice şi pleda pentru folosirea paşnică a energiei nucleare. Un grup de gangsteri caută să reintre în posesia unei valize cu bombă, ajunsă din întâmplare în mâinile unui tânăr complet inocent în privinţa conţinutului ei. Din distribuţie fac parte: Iurie Darie, Emil Botta, Eugenia Balaure, Haralambie Boroş sau Puiu Călinescu.

Debutul în lungmetraj al lui Radu Gabrea, „Prea mic pentru un război atât de mare”, a ajuns la Cannes în 1971, în noua secţiune paralelă Quinzaine des Réalisateurs, după ce câştigase deja premiul juriului pentru tineret la Locarno. Inspirat de fapte reale, filmul vorbeşte despre prietenie şi maturizare, într-un context dramatic precum războiul. Un băiat orfan crescut de regiment pleacă pe front în căutarea celui mai bun prieten şi se confruntă cu experienţe terifiante. Tânărul Mihai Filip joacă alături de Mircea Albulescu, Gheorghe Cozorici, Ernest Maftei, Jean Constantin sau Gheorghe Dinică.

Tot în Quinzaine des Réalisateurs ajungea şi Savel Ştiopul, în 1982, cu „Falansterul”, un exerciţiu de stil care documenta transpunerea în practică a ideii utopice a lui Charles Fourier. Un boier cu studii la Paris, Theodor Diamant, se întoarce să pună în aplicare, pe moşia sa de la Scăeni, modelul de organizare socială propus de utopistul francez. Dar, sub presiunea autorităţilor, falansterul român cedează în scurt timp. Filmul îi are în distribuţie pe: Adrian Pintea, Liviu Ciulei, Julieta Szönyi şi Mihai Mălaimare.

În timpul şederii la Cannes, Savel Ştiopul l-a cunoscut pe directorul şi fondatorul secţiunii Quinzaine des Réalisaturs, Pierre-Henri Deleau, şi i-a devenit prieten apropiat (regizorul român a jucat în ultimul film al acestuia, „Proprietarii de stele” – 2001). Savel Ştiopul a încetat din viaţă în 2007, la 81 de ani.

Cinefilii vor avea ocazia să (re)vadă şi „Serata”, de Malvina Urşianu, proiectat în afara competiţiei la Cannes, în 1972. În vecinătatea unui aerodrom hitlerist, în noaptea de 22 august 1944, are loc o serată la care participă elita vremii. Printre oaspeţi se află şi câteva persoane care aşteaptă semnalul insurecţiei, însă cum să le distingi? În distribuţie se regăsesc: George Motoi, György Kovács, Cornel Coman, Silvia Popovici. Născută în 1927, Malvina Urşianu este una dintre cele mai importante regizoare române. Şi-a făcut debutul în 1967, cu „Gioconda fără surâs”, şi a regizat peste 10 filme.

Les Films de Cannes à Bucarest se va deschide pe 19 octombrie, la Cinema Studio, cu filmul colectiv „7 Days in Havana”, şi se va închide cu „După dealuri”, în regia lui Cristian Mungiu, pe 25 octombrie.

În premieră, spectatorii vor vedea şi „Beasts of the Southern Wild”, debutul lui Benh Zeitlin premiat cu Camera d’Or şi Premiul FIPRESCI pentru secţiunea Un Certain Regard, „The Angels’ Share” al lui Ken Loach, distins cu Premiul Juriului, „Post Tenebras Lux”, de Carlos Reygadas, premiat pentru regie, şi „Después de Lucía”, în regia lui Michel Franco, filmul recompensat cu Premiul Un Certain Regard.

De neratat sunt şi „Cosmopolis”, al lui David Cronenberg, „Killing Them Softly”, în regia lui Andrew Dominik, cu Brad Pitt, experimentalul „Holy Motors”, al lui Leos Carax, şi comedia „Adieu Berthe ou l’enterrement de mémé”, de Bruno Podalydès.

Festivalul a fost iniţiat în 2010 de Cristian Mungiu, cu sprijinul delegatului general al Festivalului de la Cannes, Thierry Frémaux, cu concursul Institutului Francez din Bucureşti şi cu sprijinul financiar al Centrului Naţional al Cinematografiei. Festivalul beneficiază de sprijinul distribuitorului român Independenţa Film.

Sursa: Mediafax

25
/01
/24

Sfârșitul sec.XIX, un sat dezbinat de bârfe, certuri și lupta pentru pământ. Frumoasa Jagna, o tânără de 19 ani, un spirit liber ce iese din tiparele comunității, devine centrul atenției în momentul în care familia o obligă să se căsătorească cu Boryna, un moșier văduv, influent și bogat.

25
/01
/24

Teatrul Mic anunță premiera oficială a spectacolului „Eu sunt propria mea soție” de Doug Wright, traducerea și regia Teodora Petre, scenografia Ioana Pashca, mișcare scenică Alina Petrică, muzică Cezar Antal. Evenimentul va avea loc pe 30 ianuarie 2024, ora 19:00, la Sala Studio – Str. Gabroveni nr. 57.

25
/01
/24

La iniţiativa revistei Teatrul azi, în parteneriat cu Teatrul Masca din Bucureşti şi cu susţinerea UNITER, apare în peisajul cultural românesc un nou proiect dedicat profesioniştilor din domeniul artelor spectacolului.

25
/01
/24

Marți, 30 ianuarie, începând cu ora 11:00, la Sala „Ileana Berlogea”, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale va sărbători Ziua Universității și a patronului său spiritual, Ion Luca Caragiale.

25
/01
/24

Duminică, 28 ianuarie (de la 17.00), primul concert al anului 2024 din stagiunea Orchestrei de Muzică Populară Radio îi este dedicat memoriei actriței NATAȘA RAAB, prezentatoare a nenumeroase concerte pe scena Sălii Radio.

25
/01
/24

Muzica și poveștile se întâlnesc la Teatrelli într-un nou concept de spectacol sonor, creat de Mădălina Pavăl și Alexei Țurcan, împreună cu alți 10 muzicieni talentați. GAZDA redefinește sonoritățile românești și propune spectatorilor un alt mod de a se bucura de muzică – umăr lângă umăr cu artiștii răspândiți prin sala transformată într-o sufragerie, pregătiți să dăruiască povești din culisele creației.

25
/01
/24

Festivalul DIPLOMA Show, un proiect The Institute, lansează seria de podcasturi Friends of the Arts, produsă de Black Rhino Radio și moderată de Artemisa Pascu. Friends of the Arts - A DIPLOMA Show Podcast continuă misiunea proiectului de a promova și susține tinerii artiști, designeri și arhitecți.

25
/01
/24

Gaep anunță reprezentarea lui Théo Massoulier. Artistul stabilit la Lyon este cunoscut pentru asamblaje în care coexistă elemente minerale, plante și artefacte și care fac trimitere la culturile biologice din laborator sau la mici matrice prebiotice. Recent, el a început să dezvolte o serie de picturi cu basoreliefuri inedite, acționate magnetic. Prima lui expoziție personală la Gaep – și prima din București – se va deschide la finalul lunii februarie.

24
/01
/24

Despre “Klaus & Barroso” – ce a fost asta, frate Bogdan Theodor Olteanu? Acum, pe bune? Ce a fost asta? M-ai pus într-o situație tare complicată. Dar, vorba cântecului: “Frate, frate, la bine și la greu”, scrie Vasile Ernu, despre cel mai discutat film românesc din această lună.

23
/01
/24

CRONICĂ DE FILM În noul său lungmetraj, “Familiar” (2023), Călin Peter Netzer pare că încearcă să reia formula de succes din “Poziţia copilului” (2013), filmul cu care a câştigat Ursul de Aur la Berlinale.

23
/01
/24

ISTORIA ne ajută să călătorim în trecutul persoanelor, familiilor, comunităților, popoarelor, Lumii întregi. Ea ne învăţă să întelegem o hartă, o haină, o clădire, o ruină, o fotografie, o gravură, un document vechi, o piesă de muzeu sau chiar un tablou. Cine ştie Istorie, va înțelege mai bine comunitatea şi lumea în care trăieşte azi!