Filme româneşti de arhivă selecţionate la Cannes vor fi prezente la Les Films de Cannes à Bucarest
https://www.ziarulmetropolis.ro/filme-romanesti-de-arhiva-selectionate-la-cannes-vor-fi-prezente-la-les-films-de-cannes-a-bucarest/

Filme româneşti de arhivă selecţionate la Cannes, semnate de regizori precum Sergiu Nicolaescu sau Ion Popescu – Gopo, vor fi proiectate la Les Films de Cannes à Bucarest (19 – 25 octombrie). Dacă la prima ediţie a Les Films de Cannes à Bucarest, în 2010, cinefilii au avut ocazia să vadă filme de Iosif Demian, […]

Un articol de |28 septembrie 2012

Filme româneşti de arhivă selecţionate la Cannes, semnate de regizori precum Sergiu Nicolaescu sau Ion Popescu – Gopo, vor fi proiectate la Les Films de Cannes à Bucarest (19 – 25 octombrie).

Dacă la prima ediţie a Les Films de Cannes à Bucarest, în 2010, cinefilii au avut ocazia să vadă filme de Iosif Demian, Nae Caranfil, Victor Iliu, Liviu Ciulei sau Nicolae Breban, selecţionate în trecut la Cannes, anul acesta vor descoperi cu ce filme au mers acum câteva decenii, din partea României, Ion Popescu-Gopo, Radu Gabrea, Malvina Urşianu, Louis Daquin, Savel Ştiopul şi Sergiu Nicolaescu.

Proiecţiile de la Cinema Studio şi Cinema Elvira Popescu vor fi urmate de Q&A-uri cu unii dintre regizori, cu actori din distribuţie sau critici de film care i-au cunoscut pe autori.

Cel mai vechi dintre titlurile româneşti de la Cannes datează din 1958. „Ciulinii Bărăganului”, o producţie româno-franceză regizată de Louis Daquin, intra în competiţia canneză în anul în care „Zboară cocorii”, de Mihail Kalatozov, urma să câştige Palme d’Or.

Cinefilii o vor vedea pe Maria Tănase într-una din rarele ei apariţii cinematografice, alături de Florin Piersic, Nicolae Tomazoglu sau Clody Bertola. Drama este adaptarea unei povestiri de Panait Istrati, despre un obicei straniu din sudul ţării: toamna, când vântul începe să smulgă ciulinii, unii copii îşi părăsesc casele şi pleacă în lume să-şi încerce norocul.

Înaintea lungmetrajului lui Louis Daquin, va rula filmul care i-a adus lui Sergiu Nicolaescu unica selecţie la Cannes, în competiţia de scurtmetraje: „Memoria trandafirului” (1964). Filmul a fost premiat ulterior în alte festivaluri şi l-a adus pe regizor în atenţia breslei.

În 1962, la cinci ani după ce obţinuse Palme d’Or pentru scurtmetrajul „Scurtă istorie”, Ion Popescu-Gopo s-a întors în selecţia oficială de la Cannes cu „S-a furat o bombă”, o parodie a filmelor cu spioni, o comedie burlescă ce ironiza politica înarmării atomice şi pleda pentru folosirea paşnică a energiei nucleare. Un grup de gangsteri caută să reintre în posesia unei valize cu bombă, ajunsă din întâmplare în mâinile unui tânăr complet inocent în privinţa conţinutului ei. Din distribuţie fac parte: Iurie Darie, Emil Botta, Eugenia Balaure, Haralambie Boroş sau Puiu Călinescu.

Debutul în lungmetraj al lui Radu Gabrea, „Prea mic pentru un război atât de mare”, a ajuns la Cannes în 1971, în noua secţiune paralelă Quinzaine des Réalisateurs, după ce câştigase deja premiul juriului pentru tineret la Locarno. Inspirat de fapte reale, filmul vorbeşte despre prietenie şi maturizare, într-un context dramatic precum războiul. Un băiat orfan crescut de regiment pleacă pe front în căutarea celui mai bun prieten şi se confruntă cu experienţe terifiante. Tânărul Mihai Filip joacă alături de Mircea Albulescu, Gheorghe Cozorici, Ernest Maftei, Jean Constantin sau Gheorghe Dinică.

Tot în Quinzaine des Réalisateurs ajungea şi Savel Ştiopul, în 1982, cu „Falansterul”, un exerciţiu de stil care documenta transpunerea în practică a ideii utopice a lui Charles Fourier. Un boier cu studii la Paris, Theodor Diamant, se întoarce să pună în aplicare, pe moşia sa de la Scăeni, modelul de organizare socială propus de utopistul francez. Dar, sub presiunea autorităţilor, falansterul român cedează în scurt timp. Filmul îi are în distribuţie pe: Adrian Pintea, Liviu Ciulei, Julieta Szönyi şi Mihai Mălaimare.

În timpul şederii la Cannes, Savel Ştiopul l-a cunoscut pe directorul şi fondatorul secţiunii Quinzaine des Réalisaturs, Pierre-Henri Deleau, şi i-a devenit prieten apropiat (regizorul român a jucat în ultimul film al acestuia, „Proprietarii de stele” – 2001). Savel Ştiopul a încetat din viaţă în 2007, la 81 de ani.

Cinefilii vor avea ocazia să (re)vadă şi „Serata”, de Malvina Urşianu, proiectat în afara competiţiei la Cannes, în 1972. În vecinătatea unui aerodrom hitlerist, în noaptea de 22 august 1944, are loc o serată la care participă elita vremii. Printre oaspeţi se află şi câteva persoane care aşteaptă semnalul insurecţiei, însă cum să le distingi? În distribuţie se regăsesc: George Motoi, György Kovács, Cornel Coman, Silvia Popovici. Născută în 1927, Malvina Urşianu este una dintre cele mai importante regizoare române. Şi-a făcut debutul în 1967, cu „Gioconda fără surâs”, şi a regizat peste 10 filme.

Les Films de Cannes à Bucarest se va deschide pe 19 octombrie, la Cinema Studio, cu filmul colectiv „7 Days in Havana”, şi se va închide cu „După dealuri”, în regia lui Cristian Mungiu, pe 25 octombrie.

În premieră, spectatorii vor vedea şi „Beasts of the Southern Wild”, debutul lui Benh Zeitlin premiat cu Camera d’Or şi Premiul FIPRESCI pentru secţiunea Un Certain Regard, „The Angels’ Share” al lui Ken Loach, distins cu Premiul Juriului, „Post Tenebras Lux”, de Carlos Reygadas, premiat pentru regie, şi „Después de Lucía”, în regia lui Michel Franco, filmul recompensat cu Premiul Un Certain Regard.

De neratat sunt şi „Cosmopolis”, al lui David Cronenberg, „Killing Them Softly”, în regia lui Andrew Dominik, cu Brad Pitt, experimentalul „Holy Motors”, al lui Leos Carax, şi comedia „Adieu Berthe ou l’enterrement de mémé”, de Bruno Podalydès.

Festivalul a fost iniţiat în 2010 de Cristian Mungiu, cu sprijinul delegatului general al Festivalului de la Cannes, Thierry Frémaux, cu concursul Institutului Francez din Bucureşti şi cu sprijinul financiar al Centrului Naţional al Cinematografiei. Festivalul beneficiază de sprijinul distribuitorului român Independenţa Film.

Sursa: Mediafax

07
/01
/17

CRONICĂ DE FILM Adevărul e că numai un regizor excesiv ca Xavier Dolan, puștiul minune și răsfățat al cinematografiei mondiale, putea oferi un rateu așa frumos ca „Juste la fin du monde”, câștigător al Grand Prix la Cannes în 2016.

06
/01
/17

Disponibil pe platforma gratuită Cinepub în cadrul omnibusului „Scurt/4: Istorii de inimă neagră” (2014), scurtmetrajul „Trece și prin perete” este o capodoperă în care Radu Jude, inspirându-se narativ dintr-o povestire, „În magazie”, a lui Cehov, comprimă o serie de idei extrem de ofertante.

06
/01
/17

Astăzi, moda cu „imaginea celuilalt” pare să fi apus pentru Bucureşti. Străinii vin şi pleacă, fără a lăsa mărturii despre oraş. Altădată, călătorii scriau pagini întregi, de cele mai multe ori pe un ton admirativ, flatant. Iată câteva mostre!

06
/01
/17

Cu ocazia Zilei Culturii Naționale și ca parte a strategiei Institutului Cultural Român de celebrare a Centenarului Lipatti în anul 2017, duminică, 15 ianuarie 2017, ora 19.00, la Studioul de Concerte „Mihail Jora" – Sala Radio din București va avea loc concertul aniversar „Lipatti 100” susținut de Orchestra Natională Radio, sub bagheta dirijorului Cristian Oroșanu, alături de soprana Teodora Gheorghiu și de pianiștii Sergiu Tuhuţiu și Matei Rogoz.

06
/01
/17

Asociația Culturală Control N – partener LIM – Less is More | platformă europeană de dezvoltare de scenarii pentru filme cu buget redus – anunță ultimele zile de înscrieri pentru prima ediție a proiectului, ce urmează să se desfășoare în 2017, în trei țări diferite din Europa.

05
/01
/17

Se joacă de curând în București, într-un nou spațiu cultural, Apollo 111, deschis în fostul Palat Universul, se joacă, așadar „Ali: Frica mănâncă sufletul”, în regia lui Radu Jude.

05
/01
/17

În regia lui David Frankel, laureat al premiului Oscar, filmul „Collateral Beauty: A doua șansă” se mândrește cu o distribuție de cinci stele, din care fac parte Will Smith, Edward Norton, Keira Knightley, Michael Peña, Naomie Harris, Jacob Latimore, precum şi două actrițe premiate la Oscar: Kate Winslet şi Helen Mirren.

29
/12
/16

De sute de ani, odată cu intrarea în post, lumea românească intră într-o stare de înfrigurată aşteptare a şirului de sărbători ce durează până la Sf. Ion. Domnii fanarioţi, aflaţi pe tronurile de la Iaşi şi Bucureşti din 1711 (1716), până în 1821, au adus un plus de culoare ce aminteşţte, în mic, fastul Curţii imperiale bizantine.