George Ivașcu: „Cartierul Militari este locul care îmi este cel mai drag“
https://www.ziarulmetropolis.ro/george-ivascu-cartierul-militari-este-locul-care-imi-este-cel-mai-drag/

George Ivaşcu, directorul Teatrului Metropolis, a acordat un interviu amplu pentru Agerpres, în care a vorbit despre o mare dragoste: Bucureştiul.

Un articol de Ziarul Metropolis|21 septembrie 2014

A copilărit în cartierul Militari, loc de care îl leagă cele mai puternice amintiri. „Bucureștiul înseamnă viața mea“, a mai spus actorul, care a explicat că „aici este casa bunicilor, e casa poveștilor, locul în care am învățat să spun „Înger, îngerașul meu!”, învățat de bunica, este locul în care m-am îndrăgostit prima oară, este locul în care am făcut facultatea“.

În continuare, câteva dintre cele mai importante declarații făcute de George Ivașcu. Puteți citi interviul integral, pe site-ul Agerpres.

● Sunt destul de multe lucruri care îmi plac acum la București. Chiar și faptul că Bucureștiul, prin natura lui, adună foarte multe energii, uneori, din păcate, și negative. Dar, iată cât de repede se construiește! Se întâmplă lucruri aici. Este o viteză… de aceea majoritatea celor care vin în București spun: „Domne, mă obosește!”. Dar orice capitală, fiind foarte aglomerată, cu foarte multă viață, cu deosebit de multe culturi adunate, să zicem, într-un singur loc, evident că poate obosi pe cineva care își dorește să aibă tihnă. Dar, recunosc că fiind un om căruia îi place aglomerația…

● Nu m-am gândit niciodată să plec din București datorită familiei mele. Mi-ar fi foarte dor.

● Mi-ar plăcea să putem spune că suntem un pic mai educați și un pic mai atenți unii la ceilalți. Uneori, din cauza distanțelor lungi, a aglomerațiilor, suntem prea supărați unii pe ceilalți. Mi-ar plăcea să fim mai animați, în sensul pozitiv, să ne și bucurăm, să văd pe stradă, spre exemplu, ca la Barcelona, artiști care cântă, care fac jonglerii, care improvizează, adică mi-ar plăcea să fie mult mai vesel.

Mai vesel pentru că știu că avem probleme, le știu, nu aș vrea să par desprins… dar mi-ar plăcea să văd mai multă artă, să văd mai multe teatre, să văd mai multe muzee renovate, să văd mai multe lucruri care să definească o identitate atât de frumoasă și, repet, specială și specifică, care să zică: „Da, sunt mândru că sunt bucureștean pentru că am muzeul acela, am aia, hai să vizitezi, hai să vezi și spectacolul ăla!”. Adică să fie mai artistic, mai boem.

● Teatrul de proiect nu este diferit de teatrul de repertoriu. După cum observați, și rugămintea mea este să accesați cu încredere site-ul nostru, www.teatrulmetropolis.ro, o să vedeți că aici joacă de la maestrul Radu Beligan până la tinerii absolvenți. Am un portofoliu de 21 de spectacole. Teatrul de proiect are o singură deosebire față de teatrul de repertoriu, faptul că fiecare spectacol are propria lui distribuție. De regulă, teatrul de repertoriu, ca să înțeleagă lumea, înseamnă un teatru care are o trupă fixă, 20-30 de actori angajați pe care îi tot vezi în diferite spectacole. Teatrul de proiect este exact ca la film, fiecare spectacol are propria lui distribuție.

Deci veți vedea tot timpul alți actori, dovadă că în aceste spectacole anul trecut am avut aproximativ 192 de contracte cu actori care joacă pe scena Teatrului Metropolis, repet, de la maestrul Beligan până la cel care a absolvit anul trecut sau chiar la studenți care joacă diverse roluri în spectacole alături de marii actori.

● Ce mai este iarăși important? Pe 1 noiembrie vom împlini șapte ani de când s-a înființat Teatrul Metropolis, care are sloganul „Un teatru deschis cu casa închisă”. Este teatrul la care s-a ajuns să se joace și de două-trei ori pe zi, ca la cinematograf, jucăm de lunea până duminica, inclusiv. Și, pentru că singurele reclamații sunt că nu se găsesc bilete și că se epuizează foarte repede, am înființat și numărul scurt care poate fi accesat și de pe orice rețea mobilă — *7707.

De ce am ales acest număr? Pentru că sunt șapte arte, 7 ani de când ne-am înființat și se reține și foarte ușor. De asta vă spun că da, este un teatru deosebit de căutat, care și-a câștigat o notorietate față de teatrele de tradiție pe care oamenii le știau și alături de care am copilărit cu toții.

● Locul meu preferat din București? Teatrul Metropolis. Pot să vă spun, cu modestie, că din toate rolurile pe care le-am făcut, cel mai frumos în teatrul românesc este că am construit un teatru și acesta va rămâne, indiferent, și iarăși spun cu modestie, că eu nu sunt un director de instituție. Eu sunt un actor care are grijă de un teatru. Atunci eu sunt convins că, efemer, am grijă de acest teatru pentru că el va rămâne chiar dacă eu nu voi mai fi director sau nu voi mai fi pe această planetă.

Agerpres: Dacă ar fi transmiteți ceva orașului de ziua lui, care ar fi urarea care credeți că i s-ar potrivi cel mai bine?

George Ivașcu: Să ne dea Dumnezeu încă 555 de ani!

Timp de trei zile si trei nopti, Capitala a serbat peste jumatate de mileniu. Au avut loc petreceri în aer liber, concerte, expoziții, târguri, explozii de muzică și culoare. În perioada 19-21 septembrie, Piața Constitutiei, Piața Universității, Parcul Cișmigiu și Centrul istoric au devenit “punctele fierbinți” ale Zilelor Bucureștiului.

Evenimentele dedicate aniversării celor 555 de ani de atestare documentară a Bucureștiului au debutat pe 18 septembrie, cu inaugurarea Hanului Gabroveni, monument istoric consolidat, reabilitat și modernizat, care va deveni noul centru cultural al Capitalei.

07
/02
/17

Într-o zi de 7 februarie Charlie Chaplin debuta în rolul care îi va aduce celebritatea, micul Vagabond - Charlot. Tot într-o zi de 7 februaraie  faimosul cuplu Stroe şi Vasilache prezenta în premieră "Bing-bang", primul film sonor realizat la Bucureşti cu o aparatură construită de inginerul roman Argani.

06
/02
/17

Dublă aniversare pe TVR 2, în această seară (6 februarie), de la ora 21.10: "Insula", de Mihail Sebastian a avut premiera în 1947, an în care s-a născut Vladimir Găitan, actor în distribuţia spectacolului. "Insula" a avut premiera acum 70 de ani, în 1947, la Teatrul Municipal, în regia lui Mircea Șeptilici.

06
/02
/17

INIȚIATIVĂ. Teatrul Metropolis, condus de George Ivașcu, propune, la zece ani de la înființare, un spectacol aniversar, în care vor juca zece actori de până în treizeci de ani. Ei au fost selectați de maeștri ai scenei românești de astăzi în cadrul Galei Metropolis 10 ani, eveniment care a avut loc pe 14 decembrie 2016.

06
/02
/17

Cele peste două mii de cărți din casa mea au pornit un miting neautorizat, supărate ca de cinci zile nu am mai citit un rând, lucru care nu s-a mai întâmplat de două ori în ultimii treizeci de ani.

06
/02
/17

Cineastul Damien Chazelle a fost recompensat cu marea distincție acordată la cea de-a 69-a ediție anuală a premiilor Sindicatului Regizorilor Americani - The Directors Guild of America (DGA Awards) pentru comedia muzicală romantică "La La Land". Premiul obținut de regizorul filmului "La La Land" consolidează poziția de favorită la Oscar a peliculei din distribuția căreia fac parte Ryan Gosling și Emma Stone.

06
/02
/17

După o lungă pauză, “Două loturi”, unul din cele mai premiate spectacole ale Teatrului Național din Bucureşti, va putea fi văzut din nou de spectatori, de astă dată pe scena Sălii Pictura, joi 9 și vineri 10 februarie 2017, de la ora 20.00.

06
/02
/17

Într-o zi de 6 februarie se nășteau scriitorul român Geo Bogza, cineaștii François Truffaut și Jim Sheridan și cântăreții Natalie Cole, Bob Marley, Axl Rose și Cătălin Crișan. Tot într-o zi de 6 februarie (1898) avea loc, la Paris, premiera "Poemei romane", compusa de George Enescu, pe atunci în vârstă de 16 ani.

05
/02
/17

În cadrul VAULT Festival 2017, în perioada 8-12 februarie, Atelier Studio Theatre şi Institutul Cultural Român prezintă la Londra premiera britanică a cunoscutei piese a lui Matei Vişniec „Şi cu violoncelul ce facem?”

03
/02
/17

Marele Bal al Operei din Cluj Napoca va avea loc, în acest an, pe 4 martie 2017, la un sfert de secol, de la prima ediţie. Eveniment unic de impact național, amplă manifestare cultural-artistică polivalentă şi gală dedicată valorii, devenit tradiţie la Cluj, Marele Bal al Operei ajunge la cea de-a XXII-a ediţie.

03
/02
/17

Universitatea de Arte din Târgu-Mureș și Teatrul Nottara, în colaborare cu Institutul Italian de Cultură din București, prezintă miercuri, 8 februarie 2017, de la ora 19:30, în sala „George Constantin“ a Teatrului Nottara, spectacolul-lectură Dama de cupă de Gianni Spezzano, piesa câștigătoare a Concursul European de Dramaturgie PopDrama.

03
/02
/17

Teatrul Tineretului are plăcerea de a anunța cea dintâi premieră a anului 2017: Un stejar de Tim Crouch, regia Bobi Pricop. Reprezentațiile vor avea loc cu participarea extraordinară a actorilor Claudiu Bleonț și Ana Ciontea, în zilele de sâmbătă, 4 februarie, și duminică, 5 februarie, de la ora 19.00.

03
/02
/17

Ajuns la a patra ediție, Festivalul Ceau, Cinema! din Timișoara lansează apelul la înscriere în secțiunea competițională internațională, dedicată filmelor de lungmetraj: ficțiune, documentar sau animație. Sunt vizate filme din 2016 sau 2017, din țările cu minorități tradiționale în regiunea Banatului. Selecționerul Competiției este criticul de film Ionuț Mareș.

03
/02
/17

Când pronunți ”Dan Puric”, audiența se grupează rapid în două tabere, sintetizabile cam așa: ”e deștept, le zice bine și e un munte de talent” sau ”lasă-mă, dom’ne, în pace..” (cel puțin). Pe mine, multe dintre spectacolele și vorbele lui m-au bucurat adânc, în același timp unele din (zic eu) marotele sale mi-au provocat un rid în plus. În mod clar, e un ”ne-oarecare”, totodată nescutit de ”cele ale omului”.  Îți place sau nu de el, e un fluviu în felul lui.

03
/02
/17

Concluzie: e unul dintre cele mai frumoase, luminoase, bine jucate, credibile și emoționante spectacole pe care le-am văzut de multă vreme încoace. Simplu. Iar o prietenă actriță îmi șoptește că rar vezi mașiniștii aplaudând o piesă din culise. Înseamnă că chiar „a coborât Îngerul”. Un spectacol frumos te pune pe gânduri (nu negre), îți dă bucurie (nu -doar- hlizeală goală) și îți dă un ”ceva” pe care îl porți, apoi, cu tine ca pe o bijuterie pe dinăuntru, mult timp.