Hamletmachine va avea premiera la Teatrul Naţional Iaşi
http://www.ziarulmetropolis.ro/hamletmachine-va-avea-premiera-la-teatrul-national-iasi/

Heiner Müller şi-a definit dramaturgia ca o muncă a memoriei şi a reconcilierii cu morţii, o invocare a acestora, o înregistrare împotriva uitării, mai ales prin spectacolul Hamletmachine, care va avea premiera la Teatrul Naţional din Iaşi, pe 10 octombrie.

Un articol de Andrada Văsii|8 Octombrie 2013

Heiner Müller şi-a definit dramaturgia ca o muncă a memoriei şi a reconcilierii cu morţii, o invocare a acestora, o înregistrare împotriva uitării, mai ales prin spectacolul Hamletmachine, care va avea premiera la Teatrul Naţional din Iaşi.

Spectacolul a fost programat pe 10 octombrie, de la ora 19.00, la Sala Teatru³. Următoarea reprezentaţie va avea loc pe 13 octombrie.

 

Pentru a înţelege istoria şi a obţine viitorul trebuie să „dezgropăm morţii din nou”. Hamletmachine e o distilare în  nouă pagini a piesei shakesperiene, formată din monologuri rupte, citate, fragmente şi referinţe.

O capodoperă a condensării, Hamletmachine e un colaj textual exploziv de fragmente ale morţilor iluştri: Shakespeare, T. S. Eliot, Joyce, Benjamin, Lessing, Artaud, Brecht, Beckett, Sartre, Fanon, Pound, Dostoievsky, Warhol, Hölderlin, Conrad, Lorca, Marx şi mulţi alţii.

Textul, ca o rană deschisă febrilă, se zbate să ne reactiveze conştiinţa, să contrabalanseze letargia inimii care ne face să ne adaptăm uşor situaţiei date. Hamletmachine este munca imersiunii în aşteptările şi dezamăgirile Istoriei.

Hamletmachine analizează trăirile din substrat

Trăind sfârşitul istoric al Epocii Speranţei, suntem martorii unei epoci a dezintegrării. Subiectul esenţial al Modernităţii, Omul Raţiunii, al liberalismului economic, al consumismului extatic, aflat într-o creştere constantă, moare.

În Hamletmachine, subiectul se prăbuşeşte sub povara Istoriei şi, abandonând individul autonom şi suveran al lui Hamlet, e angrenat într-o devenire perpetuu schizoidă. Subiectul devine Hamlet, actorul care îl joacă pe Hamlet, Macbeth, Richard al III-lea, Ofelia, Electra, Rosa Luxemburg, Ulrike Meinhof şi multe alte figuri istorice ori ficţionale. Corpul de pe scenă e transformat din clasic în suicidal, fragmentat, hibridizat. Devine un Câmp de bătaie, un recipient al Memoriei, un peisaj al Istoriei.

Hamletmachine

Scenă din spectacolul Hamletmachine

Textul insistă asupra faptului că în Europa contemporană ceva e putred în stadiu terminal. „Hamletmachine nu e doar o descriere a oamenilor care ratează ocaziile şi şansele istoriei…E vorba despre rezultatul ocaziilor pierdute, despre istorie ca o poveste a şanselor ratate. Asta e mai mult decât pură dezamăgire, e descrierea pietrificării speranţei. Europa a parcurs deja „lungul marş prin Iadul Renaşterii, prin mlaştinile cu sânge ale ideologiilor“. A fi subiectul sau obiectul Istoriei, a fi ucigaşul sau victima nu mai e o alternativă. „Nu vreau să mai mor. Nu vreau să mai ucid.“

Pe „ruinele Europei” acest text solitar care serveşte istoria face aluzie la o nouă subiectivitate şi la începutul unei realităţii de dincolo de umanitate, notează Deviant GaZe.

INFO

Teatrul Naţional Iaşi

Hamletmachine

Concept: deviant GaZe
Regizor: Giorgos Zamboulakis
Scenograf: Thanos Vovolis
Compozitor: Şerban Ursachi
Traducerea: Adriana Popescu
Distribuția: Doru Aftanasiu, Diana Chirilă, Ionuț Cornilă, Radu Homiceanu, Ada Lupu, Oana Sandu, Horia Veriveș

Foto credit: Teatrul Național Iași, spectacolul Hamletmachine

25
/03
/17

CRONICĂ DE FILM Despre „Fata necunoscută”, noul film - o dramă socială și morală - al fraților belgieni Jean-Pierre și Luc Dardenne. Și despre „(M)ucenicul” (al rusului Kirill Serebrennikov), cu un tânăr care, cu Biblia în mână, se tranformă într-un fanatic religios. Două filme de Cannes, acum în cinematografe.

25
/03
/17

Realizat de Radu Mocanu și Mihai Dragolea și disponibil acum pe platforma gratuită Cinepub, „Roboțelul de aur” a fost unul dintre cele mai de succes documentare românești din 2015. Povestea emoționantă a boxeriței Steluța Duță, crescută la orfelinat.

24
/03
/17

“Nu sunt sigur dacă sunt un actor care participă la curse de maşini sau un şofer de curse care face actorie.” - Steve McQueen. Într-o zi de 24 martie (1930) se năștea unul dintre cei mai îndrăgiți actori americani. Numit „King of Cool” pentru modul nonşalant în care şi-a interpretat personajele, Steve McQueen a debutat în 1956 cu un rol în „Cineva acolo sus mă iubeşte”.

24
/03
/17

E ceva putred cu Danemarca, spun eu în momentul când văd umbra tricourilor acestei echipe naționale de fotbal . În 1601(1600 conform unor surse alternative) William Shakespeare, prin gura unui ofiţer, personaj episodic în „Hamlet”, spunea că “E ceva putred în Danemarca” (“Something is rotten in the state of Denmark! “), tot din cauza unei umbre.

24
/03
/17

Într-o zi de 24 martie înceta din viaţă scriitorul francez Jules Verne, creatorul romanului de anticipaţie modern și se nășteau Harry Houdini (Erich Weiss),celebrul iluzionist american și Steve McQueen, actorul american supranumit "King of Cool".

23
/03
/17

În Gaziantep, legenda spune că în noaptea de 22 martie Sultana Nevruz, transformată în pasăre traversează văzduhul, anunțând sosirea Primăverii. Brățările de la mâini și picoare umplu cerul cu sunete mirifice iar voalurile ei împodobesc pământul în mii de culori. Pe 27 martie (ora 19:00), la Opera Naţională din Bucureşti vor fi prezentate tradiţiile lumii turce, în spectacolul de sunete şi culori susţinut de Orchestra Naţională de Instrumente Folclorice Turksoy.

23
/03
/17

„Faust”, unul dintre cele mai așteptate spectacole produse de Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu, revine la Fabrica de Cultură, cu primele reprezentații din acest an, programate în 8 și 9 aprilie. Spectacolul a avut până acum 160 de reprezentații, vizionate de aproximativ 57.600 de spectatori.

22
/03
/17

Vineri, 24 martie 2017, de la ora 19.00, dirijorul Cristian Măcelaru, unul dintre cei mai reprezentativi dirijori români pe scenele muzicale din Statele Unite și Europa, revine la Sala Radio, alături de Orchestra Națională Radio, într-un concert care o avea ca protagonistă pe tânăra pianistă Alexandra Dariescu.

22
/03
/17

Despre cum „Sieranevada”, „Câini” și „Inimi cicatrizate” și-au împărțit cele mai multe trofee Gopo. Despre cele mai inspirate și mai puțin inspirate momente ale galei. Și despre refuzul unor regizori precum Cristian Mungiu de a fi asociați cu Premiile Gopo.

Page 1 of 60412345...102030...Last »