„Hoţii de celebritate“. Cultul vedetelor
https://www.ziarulmetropolis.ro/hotii-de-celebritate-cultul-vedetelor/

Bazat pe evenimente reale, „Hoţii de celebritate”, noul lungmetraj al Sofiei Coppola, este o satiră colorată la adresa showbizului şi a obsesiei pentru vedete şi mediul lor. Un film cu multe brizbrizuri vizuale, dar cu o tematică implicită gravă.

Un articol de Ionuţ Mareş|29 august 2013

CRONICĂ DE FILM Bazat pe evenimente reale, „Hoţii de celebritate“, noul lungmetraj al Sofiei Coppola, este o satiră colorată la adresa showbizului şi a obsesiei pentru vedete şi mediul lor. Un film cu multe brizbrizuri vizuale, dar cu o tematică implicită gravă.

În 2010, Sofia Coppola câştiga Leul de Aur la Veneţia cu „Somewhere“, un film care deglamouriza fără ostentaţie viaţa unui actor faimos. Era o cronică pe alocuri observaţională, pe alocuri atenuat-satirică a banalităţii din spatele celebrităţii.

O căutare în aceeaşi direcţie este şi noul ei film, „Hoţii de celebritate“ („The Bling Ring“), care a ajuns pe marile ecrane din România şi care a deschis secţiunea Un Certain Regard a Festivalului de Film de la Cannes din acest an.

Bazat pe evenimente reale, dezvoltate într-un articol de revista Vanity Fair, „Hoţii de celebritate“ este relatarea aventurilor unor tineri (patru fete şi un băiat), care, profitând de neglijenţa părinţilor, pătrund în casele unor vedete (printre care Paris Hilton şi Lindsay Lohan) din zone de lux ale Los Angelesului. Acolo se pozează şi sustrag diverse accesorii sau bunuri de valoare, din dorinţa de distracţie şi de a respira aerul rarefiat al starurilor.

Un astfel de subiect s-ar putea preta foarte uşor unei abordări moralizatoare sau cel puţin simplificatoare (dacă ar fi ajuns, de pildă, pe mâna marilor studiouri hollywoodiene). Nu însă şi la Sofia Coppola, care a scris şi scenariul.

Ea nu încearcă în niciun moment să-şi judece protagoniştii şi nu insistă asupra resorturilor psihologice sau sociale, motiv pentru care nu dezvăluie decât puţine informaţii despre trecutul, prezentul sau familiile lor (atunci când apar, părinţii sunt ridiculizaţi).

O satiră bine ţintită

Sofia Coppola este mai curând înclinată să le ofere spectatorilor posibilitatea şi răgazul de a observa personajele în mediul lor şi de a le împărtăşi plăcerea de a se lăsa purtate de senzaţiile tari de moment, de lipsa de griji şi de fastul ostentativ.

În acest sens, camera de filmat lasă uneori impresia unei prezenţe discrete, aproape neobservate (nu anticipează reacţii, personajele vorbesc câteodată în afara cadrului). Iar alteori pare a glorifica tinereţea, frumuseţea, luxul.

Hotii de celebritate

Imagine din filmul „Hoţii de celebritate“

Sofia Coppola foloseşte o coloană sonoră în linie cu gusturile tinerilor a căror lume o investighează, un montaj alert şi numeroase brizbrizuri vizuale care dau filmului strălucire şi un aer de prospeţime.

Iar satira ei vizează în primul rând întregul sistem al showbizului, în care nelegiurea stârneşte fascinaţie şi îi propulsează pe autorii ei printre vedetele relative ale momentului. În acest caz, prin intermediul mass-media, goana tinerilor după firimituri de celebritate îi transformă la rândul lor în celebrităţi.

INFO

Hoţii de celebritate (The Bling Ring, SUA, 2013)

Regia: Sofia Coppola
Cu: Emma Watson, Leslie Mann, Taissa Farmiga, Israel Broussard, Katie Chang

Rating: ●●●●○

Ionuţ Mareş, autorul cronicii,
este şi colaborator al blogului
de film şi cultură cinematografică

Marele Ecran



04
/10
/23

Bizară şi explozivă apariţie e acest “Nu aştepta prea mult de la sfârşitul lumii” (2023), cel mai nou film al lui Radu Jude. El adună într-o structură inedită, inconfortabilă şi surprinzătoare la fiecare pas, cam toate preocupările formale de până acum ale regizorului, care le pune de această dată în slujba unei critici virulente a capitalismului deopotrivă românesc şi european.

04
/10
/23

Descris de Variety ca fiind un film „bogat în detalii și foarte specific în descrierea familiei de clasă mijlocie pe care o observă” și care „oferă libertatea publicului de a-și alege punctele de vedere cu care se identifică cel mai mult în imaginea de ansamblu.”, TÓTEM a cucerit simpatia spectatorilor prezenți la cele două proiecții din programul competițional al celei de-a 19-a ediții Bucharest International Film Festival (BIFF), unde a obținut Premiul Juriului. Filmul se va lansa în cinema din 13 octombrie, distribuit de August Film.

29
/09
/23

Acum un secol, preoţi scandalizaţi de un film - "Păcat" (1924) de Jean Mihail - cereau interzicerea acestuia. O sută de ani mai târziu, un nou apel al unor clerici ortodocşi pentru oprirea de la difuzare a unui film, documentarul "Arsenie. Viaţa de apoi" (2023) de Alexandru Solomon. Amuzantă şi revelatoare paralelă.