Îngeri în America. După două anotimpuri
http://www.ziarulmetropolis.ro/ingeri-in-america-dupa-doua-anotimpuri/

Am văzut la Metropolis, în plină iarnă, spectacolul „Îngeri în America”, în regia maestrului Victor Ioan Frunză. Au trecut de atunci două anotimpuri încheiate şi nu găseam puterea să încep acest text. Poate că este şi aceasta – tăcerea prelungită – o unitate de măsură pentru forţa unei piese de teatru.

Un articol de Andrei Crăciun|7 August 2014

„Îngeri în America” este una dintre cele mai grele, dintre cele mai puternice spectacole pe care le-am văzut până acum, răscolitoare până în adâncul cordului.

Știți probabil povestea, a fost și la televizor, cu actori mari de la Hollywood – Al Pacino, Meryl Streep, Emma Thompson, cei din prima ligă. La Metropolis s-a jucat cu mari actori români, George Ivașcu, în primul rând, dar și tinerele speranțe confirmate George Costin sau Sorin Miron. E fizic grea, nu îi e ușor omului contemporan să reziste, fie și în două părți, mai bine de cinci ore în fotoliul unei singure povești.

E istovitor, desigur, pentru actori. În rezumat, „Îngeri în America” e un maraton al dragostei de teatru. Din fericire, la acest spectacol, decorul e unul dintre cele mai bune din câte am văzut într-un teatru din orașul București, ba chiar și din alte orașe.

Spectacolul este, apoi, și epuizant psihic. Textul lui Tony Kushner e de o complexitate tulburătoare, sfidează exhaustivul, are vădite pretenții totalitare, e crud, e cumplit, e adevărat. Personajele – Prior, homosexualul descendent al unei familii de nobili, bolnav de SIDA, abandonat de iubit; Louis, fostul iubit al lui Prior, evreu, predispus la teoretizări excesive; Roy, avocatul de geniu, homosexual încă în dulap, bolnav și el; Joe, mormonul devorat interior de homosexualitate, Harper, soția lui refugiată în irealitatea imediată. Înțelegeți acum?

Apoi se dezbat cele mai grele teme din câte le-au fost date oamenilor – identitatea sexuală, unde se termină libertatea?, ce este etic?, ce este moral?, ce este peste poate?, de unde începe nebunia?, care ne sunt limitele?, care ar trebui să ne fie limitele?

Dacă pentru un spectator, chiar și pentru unul oarecum avizat, piesa e atât de grea, vă dați seama de calitățile actorilor pentru a duce acel torent, intenționat nesfârșit, de emoții, de stări, de căderi, de prăbușiri, de reveniri, de care niciun rol nu e străin. (George Ivașcu este și în acest punct – al controlului rolului, și mai ales al controlului ideilor care stau în spatele acțiunilor personajului său – impecabil; George Costin e foarte talentat, ceea ce îi dă firescul fără de care niciun actor nu este complet.)

Abia aștept să cadă cortina toamnei și să revăd „Îngeri în America”. Îmi stăruie încă în inimă gheara pe care doar piesele fundamentale o pot aduce aici.

25
/03
/17

Realizat de Radu Mocanu și Mihai Dragolea și disponibil acum pe platforma gratuită Cinepub, „Roboțelul de aur” a fost unul dintre cele mai de succes documentare românești din 2015. Povestea emoționantă a boxeriței Steluța Duță, crescută la orfelinat.

24
/03
/17

“Nu sunt sigur dacă sunt un actor care participă la curse de maşini sau un şofer de curse care face actorie.” - Steve McQueen. Într-o zi de 24 martie (1930) se năștea unul dintre cei mai îndrăgiți actori americani. Numit „King of Cool” pentru modul nonşalant în care şi-a interpretat personajele, Steve McQueen a debutat în 1956 cu un rol în „Cineva acolo sus mă iubeşte”.

24
/03
/17

E ceva putred cu Danemarca, spun eu în momentul când văd umbra tricourilor acestei echipe naționale de fotbal . În 1601(1600 conform unor surse alternative) William Shakespeare, prin gura unui ofiţer, personaj episodic în „Hamlet”, spunea că “E ceva putred în Danemarca” (“Something is rotten in the state of Denmark! “), tot din cauza unei umbre.

24
/03
/17

Într-o zi de 24 martie înceta din viaţă scriitorul francez Jules Verne, creatorul romanului de anticipaţie modern și se nășteau Harry Houdini (Erich Weiss),celebrul iluzionist american și Steve McQueen, actorul american supranumit "King of Cool".

23
/03
/17

În Gaziantep, legenda spune că în noaptea de 22 martie Sultana Nevruz, transformată în pasăre traversează văzduhul, anunțând sosirea Primăverii. Brățările de la mâini și picoare umplu cerul cu sunete mirifice iar voalurile ei împodobesc pământul în mii de culori. Pe 27 martie (ora 19:00), la Opera Naţională din Bucureşti vor fi prezentate tradiţiile lumii turce, în spectacolul de sunete şi culori susţinut de Orchestra Naţională de Instrumente Folclorice Turksoy.

23
/03
/17

„Faust”, unul dintre cele mai așteptate spectacole produse de Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu, revine la Fabrica de Cultură, cu primele reprezentații din acest an, programate în 8 și 9 aprilie. Spectacolul a avut până acum 160 de reprezentații, vizionate de aproximativ 57.600 de spectatori.

22
/03
/17

Vineri, 24 martie 2017, de la ora 19.00, dirijorul Cristian Măcelaru, unul dintre cei mai reprezentativi dirijori români pe scenele muzicale din Statele Unite și Europa, revine la Sala Radio, alături de Orchestra Națională Radio, într-un concert care o avea ca protagonistă pe tânăra pianistă Alexandra Dariescu.

22
/03
/17

Despre cum „Sieranevada”, „Câini” și „Inimi cicatrizate” și-au împărțit cele mai multe trofee Gopo. Despre cele mai inspirate și mai puțin inspirate momente ale galei. Și despre refuzul unor regizori precum Cristian Mungiu de a fi asociați cu Premiile Gopo.

22
/03
/17

Joi, 23 martie, de la ora 19:00, la Café Verona, Librăria Cărtureşti (str. Arthur Verona, 13-15, sector 1) din Bucureşti, jurnalistul Adrian Georgescu va vorbi despre Exitus, cel mai nou roman al său, apărut recent în colecţia „Ego. Proză” a Editurii Polirom, disponibil în librăriile din ţară şi în format electronic.

Page 1 of 60412345...102030...Last »