Îngerii lui Emil Brumaru au venit la Humanitas
https://www.ziarulmetropolis.ro/ingerii-lui-emil-brumaru-au-venit-la-humanitas/

Librăria Humanitas de la Cişmigiu a fost locul în care Emil Brumaru şi-a lansat, aseară, cel mai recent volum al său: „Rezervaţia de îngeri“. Un volum cu îngeri femei, care ocrotesc atât actul cultural, cât şi întâmplările de zi cu zi. Îngeri care îşi întind aripile către un poet matur, care îşi analizează soarta. La […]

Un articol de Andrada Văsii|15 februarie 2013

Librăria Humanitas de la Cişmigiu a fost locul în care Emil Brumaru şi-a lansat, aseară, cel mai recent volum al său: „Rezervaţia de îngeri“. Un volum cu îngeri femei, care ocrotesc atât actul cultural, cât şi întâmplările de zi cu zi. Îngeri care îşi întind aripile către un poet matur, care îşi analizează soarta.

La eveniment au fost prezenţi Lidia Bodea, Ioana Pârvulescu şi Alex. Ştefănescu. Încă de la ora 18.30, locul începea să fie înţesat de cititori. Scaunele, insuficiente, prevesteau o prezenţă numeroasă, iar din loc în loc putea fi întâlnit câte unul care răsfoia noua carte a lui Emil Brumaru.

Atmosfera degajată a fost întreţinută de criticul Alex. Ştefănescu. Între timp, Ioana Pârvulescu se pregătea pentru ceea ce avea să fie o prezentare critică în tuşe fine a volumului.

Un singur cuvânt: „fantastic“

Prima care a vorbit a fost Lidia Bodea. Nu este uşor să vorbeşti despre o carte a lui Emil Brumaru, mai ales despre una plină de poeme care nu au mai apărut niciodată, însă Lidia Bodea s-a încumetat, cu succes. În „Cerşetorul de cafea“, Brumaru lansa o întrebare: dacă există obiceiul citatului, oare n-ar putea şi el să îl copieze pe Dostoievski, mai exact „Idiotul“, la care să adauge un singur cuvânt – fantastic – şi să publice toată lucrarea ?

Cam aşa stau lucrurile şi cu poezia lui Brumaru, despre care Lidia Bodea a spus: „îmi vine să citesc toată cartea, pagină cu pagină, fiecare poezie din cele 128 şi la sfârşit să spun doar atât : fantastic.“

Cartea „Rezervaţia de îngeri“ debutează cu o marcă temporală, parcă menită să îl aducă pe cititor în acea stare de fapt din care ar fi capabil să înţeleagă adevăratul sens al poeziei:

,,Începe anul/ ţi-am tot scris sonete’’- Emil Brumaru

Volumul prezintă o pleiadă a îngerilor săptămânii, dar şi o prezentare a vârstelor omului în care mulţi se vor regăsi. Chiar şi Lidia Bodea afirma că:

,, [n.r.: poeziile] trebuie citite cu o trăire aparte şi învăţate cu primele lor două versuri, sau oricare vă plac, pentru că pot să fie un talisman. ‘’

Pentru că Ioana Pârvulescu cunoştea foarte bine profunzimea gândurilor lui Emil Brumaru (pe cei doi îi leagă o relaţie profesională mai lungă), ea a fost capabilă de a diseca, în linii mari, atât mesajul, cât şi influenţele pe care orice cititor le poate identifica în volumul „Rezervaţia de îngeri“.

„Volumul lui Emil Brumaru este o sinteză între două litere : simplitatea naivă, candidă, copilărească şi, pe de altă parte, un rafinament extrem. Nu întâmplător, când am scris prima oară despre Emil Brumaru, mi-am intitulat articolul Pentru copii şi pentru rafinaţi. Emil Brumaru este în acelaşi timp un copil şi un rafinat extrem. Aceste două tonuri le-am găsit şi în rezervaţia de îngeri şi pe lângă ele am mai găsit şi un ton nou – un ton nostalgic, un ton al amurgului, al zilei întâlnite cu noaptea şi al vieţii cu moartea.“

Alex. Ştefănescu: „Emil Brumaru este un clasic în viaţă“

S-a vorbit mult despre influenţele lui Emil Brumaru, printre care Rilke, Shakespeare- din sonete-, Vasile Voiculescu cu Ultimele sonete închipuite, dar şi Tudor Arghezi din Psalmi, din poeziile de dragoste şi din poeziile ludice. Cu toate acestea, poate cel care a punctat cel mai uşor profunzimea poemelor şi a descifrat sensul intrinesc al cuvintelor lui Emil Brumaru a fost criticul Alex. Ştefănescu.
Să îl auzi pe Alex. Ştefănescu vorbind despre Emil Brumaru e ca şi când l-ai asculta pe Eugen Simion vorbind despre Nichita Stănescu. Între cei doi există o prietenie veche de peste 30 de ani, presărată cu numeroase anecdote, dar şi cu un titlu – „Dulapul îndrăgostit“ – stabilit de Alex. Ştefănescu pentru Emil Brumaru.

,, Emil Brumaru este un clasic în viaţă. Pare simplu, dar nu este aşa, deoarece avem mulţi clasici, care nu mai sunt în viaţă şi avem mulţi scriitori în viaţă care nu mai sunt clasici. Emil Brumaru întruneşte ambele calităţi- este un clasic în viaţă. Pe mine întotdeaună mă intidimează, deşi ne-am contrazis şi de foarte multe ori ne-am şi certat, dar în sinea mea rămâne un respect aproape paralizant pentru că mereu ştiu ce valoare are. […] mergând cu el alături pe străzile Iaşului mă miram că nu-l salută şi statuile. […] După Nichita Stănescu este al doilea mare poet pe care am avut ocazia să îl cunosc. […] de la Emil Brumaru am învăţat să mă joc.“

Fiind o lansare cu accente personale, toţi cei prezenţi au avut ocazia să afle numeroase detalii picante despre relaţia lui Emil Brumaru cu Alex. Ştefănescu, dar şi elemente de fundal, din spatele procesului creator. Interesant de ştiut este că „Rezervaţia de îngeri“ a lui Emil Brumaru există de mai bine de 40 de ani, de când acesta în 1973 îşi scrie numele pe o tablă la un festival de literatură :

Îngerul Emil Brumaru, Preşedinte al Rezervaţiei naturale de îngeri, Dolhasca, stat independent.

Urmarea? Uniunea Scriitorilor nu l-a mai invitat la evenimente, acesta fiind prezent numai în Bulgaria.

Un cititor, nu un cumpărător

Ultimul care a luat cuvântul în cadrul lansării a fost chiar Emil Brumaru. Trecând prin istoria colaborării sale cu Gabriel Liiceanu, până la episodul Socola, autorul nu s-a ferit de a povesti despre întreg parcursul său creator.

,, Mă deranja că nu pot să scriu şi să citesc în acelaşi timp. Am rezolvat şi problema aceasta. Scriu pe cărţile pe care le citesc, completez. […] Am lucrat la câteva nuvele care sunt scrise pe margine, dar nu pot să împrumut cărţile. Nici fiica mea nu citeşte ce fac eu acolo din personaje. […] Am făcut o Adela a lui Brăileanu…‘’

Punctând primele sale amintiri cu Ioana Pârvulescu – momentul în care aceasta l-a lăsat să aştepte în picioare în biroul ei deşi acesta venise tocmai de la Iaşi-, Emil Brumaru şi-a pavat drumul pentru o scurtă prezentare a volumului curent :

,, Este prima carte în care apare cuvântul moarte. Nu întâmplător, pentru că eu m-am ferit, eram mai superstiţios. Bineînţeles, că mi-am schimbat tonalitatea, pentru că am mai crescut între timp.’’

Înainte de sesiunea de autografe, Emil Brumaru a amintit şi de momentul în care i-a trimis cartea sa de scrisori-cu autograf-, prin intermediul editurii, şi lui Andrei Pleşu. O circumstanţă nefastă- precum expedierea cărţii pe adresa institutului- a făcut ca Emil Brumaru să primească aceeaşi carte, cu paginile lipite, undeva la Iaşi pentru a da un nou autograf. Nimeni nu a elucidat misterul cum cartea sa a ajuns la anticariat, însă cert este că Andrei Pleşu a intrat în posesia volumului-cu autograf- la târgul de carte din anul 2012.

Poate vă întrebaţi cum arată cititorul cărţilor lui Emil Brumaru. În timpul lansării, autorul a punctat că ar vrea un cititor care să îi citească volumul. Nu să îl cumpere pur şi simplu.

Pe Emil Brumaru ajungi să îl îndrăgeşti încă de când îl cunoşti prin intermediul prietenilor săi, precum Alex Ştefănescu, dar şi a colaboratorilor săi- Ioana Pârvulescu. După lansare rămâi cu sentimentul că trebuie neapărat să îţi cumperi „Rezervaţia de îngeri“, să cunoşti îngerii lui Emil Brumaru şi să încerci să înţelegi, poate pornind de la indicaţiile Ioanei Pârvulescu, poate de la cele ale lui Alex. Ştefănescu, cum se mişcă universul rezervaţiei de îngeri. De la Dolhasca.

15
/11
/17

Spectacolul de dans contemporan DORIANse întoarce la Teatrul Odeon, pentru încă o reprezentație, pe 19 noiembrie, de la ora19:30, la Sala Studio. După această reprezentație, DORIAN continuă turneul național pe scena Teatrului Național din Tîrgu-Mureș, unde spectacolul este programat pe 27 noiembrie.

15
/11
/17

„Tinerețe fără bătrânețe: artiști și producători culturali români contemporani între 30 și 100 de ani” este un proiect editorial online care prezintă creativi români, prin intermediul unor „portrete” video, foto sau audio. Proiectul se înscrie în seria „modernism art documentaries” lansată de platforma Modernism.ro în 2012, care cuprinde până în prezent 190 de episoade video-documentare.

15
/11
/17

Într-o comedie romantică și total anapoda, cinci personaje din Bucureștiul interbelic își caută perechea ideală. Cu un umor delicat, actorii Oana Pellea, Florina Gleznea, Cristina Casian, Richard Bovnoczki și Istvan Teglas revin în luna noiembrie, la ARCUB, într-o nouă reprezentație excepțională a spectacolului de teatru „Idolul și Ion Anapoda”, scrisă de George Mihail Zamfirescu și adaptată de regizoarea Mariana Cămărășan.

14
/11
/17

Anul 2018 începe cu o surpriză muzicală plină de magie, grație și energie debordantă. În 8 ianuarie, ora 19:00, Fundația Calea Victoriei organizează la Teatrul Național București Concertul Extraordinar de Anul Nou, avându-l de această dată invitat pe celebrul violonist elvețian Manrico Padovani.

14
/11
/17

CRONICĂ DE FILM La 30 de ani de la istoricul eveniment, Liviu Tofan, fost jurnalist la Radio Europa Liberă, reconstituie într-un documentar de televiziune revolta muncitorilor brașoveni din 15 noiembrie 1987, unul din cele mai importante și emoționante gesturi de demnitate colectivă din istoria recentă a României.

13
/11
/17

Liminal, festivalul pionier de artă, știință și tehnologie care a avut loc în București între 31 octombrie și 12 noiembrie, s-a încheiat duminică după-amiază. Instalații precum Mindcraft Battle, adică piramida care levitează cu puterea minții, sau Automated Poetry Machine, generatorul de poezii la intersecția dintre un telefon public și un bancomat, din cadrul festivalului au fost câteva din felurile în care Liminal a evidențiat nevoia de apropiere a publicului de intersecția dintre artă, știință și tehnologie.

13
/11
/17

An de an, Teatrul „Ioan Slavici” aduce în fața spectatorilor săi, cu prilejul Festivalului de Teatru Clasic de la Arad, poveştile clasice ale scenei, în montările unor regizori care au făcut istorie în teatrul românesc și nu numai.

13
/11
/17

Vineri, 17 noiembrie 2017, de la ora 19, Sala Eforie (Jean Georgescu) a Cinematecii Române din Bucureşti (Str. Eforie nr. 2) găzduieşte cea de-a 17-a ediţie a Cineclubului FILM, în cadrul căreia va fi proiectat, de pe peliculă (35mm), un alt titlu notabil al istoriei filmului românesc, FAUST XX (1966), o comedie SF purtând semnătura inconfundabilă a lui Ion Popescu Gopo.

13
/11
/17

Pe scurt, despre câteva filme româneşti din a doua jumătate a anului: „Breaking News”, „Capace”, „Aniversarea”, „Meda sau Partea nu prea fericită a lucrurilor”, „Mariţa”. Şi, bineînţeles, neuitatul, în cel mai rău sens cu putinţă, „Octav”.

13
/11
/17

Sute de persoane au mărșăluit duminică la Hollywood în sprijinul victimelor hărțuirii și agresiunilor sexuale - inspirate de campania #MeToo de pe rețelele de socializare. Marșul a avut loc pe fondul unui val de acuzații privind hărțuirile sexuale și violurile care vizează mai multe persoane publice, după dezvăluirile cu privire la producătorul hollywoodian Harvey Weinstein.