VIDEO Însemnările unui spectacol nebun
https://www.ziarulmetropolis.ro/insemnarile-unui-spectacol-nebun/

CRONICĂ DE TEATRU Ce înseamnă să fii nebun? Sunt nebuni aceia care nu se pot adapta societăţii, sau cei pentru care normalitatea este un apanaj al banalităţii şi în consecinţă ajunge să fie abandonată?

Un articol de Teodora Gheorghe|10 aprilie 2013

CRONICĂ DE TEATRU Ce înseamnă să fii nebun? Sunt nebuni aceia care nu se pot adapta societăţii, sau cei pentru care normalitatea este un apanaj al banalităţii şi în consecinţă ajunge să fie abandonată?

Nikolai Gogol spunea: „Cu cât adevărurile sunt mai înalte, cu atât trebuie să fim mai atenţi cu ele… Altfel, se vor transforma în lucruri comune iar lucrurile comune nu mai sunt crezute!“.

„Însemnările unui nebun“, în regia lui Felix Alexa, îşi propune o incursiune ameţitoare în lumile interioare ale funcţionarului Poprişcin, trăit (şi nu jucat) magistral de Marius Manole, într-un monolog de o oră şi patruzeci de minute. Inspirat din nuvela marelui scriitor rus, spectacolul reuneşte cuvântul şi muzica, două ramificaţii preţioase ale unui „two-men show“ de proporţii.

Note suave şi disperare existenţială

Compozitorul şi violonistul Alexander Bălănescu interpretează cu virtuozitate degradarea treptată a spiritului, oscilând între candoare şi brutalitate. Iubirea platonică pentru fata directorului şi trupul femeii adorate sunt sugerate prin note suave, uşor nervoase. Însă când umilul funcţionar ajunge în pragul nebuniei, arcuşul pare că sfâşie vioara. Propişcin dansează haotic pe muzica disperării existenţiale.

Jurnalul lui Propişcin este scris în convulsii, de o mână care se agaţă cu unghiile de ultimele fărâme de luciditate. Conturul logicii devine însă fluid şi se revarsă dincolo de umanitate. Creta zgârie tabla, scaunele, podeaua şi, în cele din urmă, încreţiturile sufletului. Pe măsură ce protagonistul înaintează în nebunie, timpul este mototolit şi aruncat la coş.

Datele sunt consemnate aberant: „Anul 2000, aprilie 43“, „86 martombrie, între zi şi noapte“, culminând cu apocalipticul: „Nu-mi amintesc data. Nu era nici lună. Dracu ştie ce era.“

De-a lungul tragediei, creioanele sunt ascuţite obsesiv – o armă îndreptată împotriva birocraţiei sufocante. Funcţionarul trăieşte drama omului neîmplinit, mai degrabă o fantomă pe coridoarele instituţiei unde lucrează. Totuşi, nu-şi pierde minţile pentru că slujba sau femeia ideală îi sunt inaccesibile, ci pentru că nu mai înţelege rostul unui mecanism învechit.

Propişcin mimează viaţa din gesturi şi strigăte, ca un dirijor în faţa unei săli goale. Zâmbetul frânt se sparge în grimase de silă şi neputinţă. Podeaua se umple de cioburi de viaţă. În fiecare din ele sclipeşte dorinţa de a fi întreg. Din păcate, personajul gogolian pendulează între schelete care nu vor deveni niciodată oameni. Către final, cuvintele, ca şi creioanele, se tocesc. Rămase văduve, îşi înmormântează sensurile în icnete surde.

Moartea normalităţii

Pe tabla de şah a destinului, nu este nebunul, ci calul ce galopează frenetic, răsturnând totul în cale. Spre finalul jocului este regele (Spaniei) care îşi dă singur şah-mat. Moartea normalităţii devine în cele din urmă o excrescenţă a singurătăţii pe care doar unii au tăria să o transforme în artă.

„Eu nu joc un nebun. Joc un om cu nişte gânduri, cu nişte probleme, cu o lume a lui. La urma urmei sunt foarte mulţi oameni în lumea noastră, care îşi construiesc o realitate paralelă, ca să poată să supravieţuiască realităţii ăsteia, pentru că altfel s-ar sinucide“, spunea Marius Manole.

Decorul suprarealist realizat de Diana Ruxandra Ion claustrează personajul prin sugestii de uşi şi ferestre închise. Aflat la apogeul nebuniei, Poprişcin ne priveşte printre „gratiile“ unui scaun cu ochi pierduţi. Într-o altă secvenţă, el se refugiază în spatele unui panou transparent prin care îi desluşim doar silueta – umbra omului care a fost.

Şocant şi strident pentru unii, terifiant de emoţionant pentru alţii, monologul lui Marius Manole nu te lasă indiferent. Actorul se împrumută pe sine personajului, făcând dragoste cu nebunia. La sfârşitul piesei, spectatorii cântăresc mai mult decât atunci când au intrat în sală. Încărcătura psihologică atârnă greu şi generează impresii colosale.

INFO

Spectacolul se joacă pe 8, 9 şi 10 mai, la Sala ArCub.

Biletele pot fi achiziţionate de la Casa de Bilete ArCuB (Str. Batiştei nr. 14) şi online pe bilete.arcub.ro.
Preţ: 35,00 lei (Categoria I) şi de 26,50 lei (Categoria II). Elevii şi studenţii care se prezintă la Casa de bilete ArCuB cu legitimaţiile pot achiziţiona bilete la preţul de 15,90 lei.

Credit foto: ArCub

14
/11
/17

Anul 2018 începe cu o surpriză muzicală plină de magie, grație și energie debordantă. În 8 ianuarie, ora 19:00, Fundația Calea Victoriei organizează la Teatrul Național București Concertul Extraordinar de Anul Nou, avându-l de această dată invitat pe celebrul violonist elvețian Manrico Padovani.

14
/11
/17

CRONICĂ DE FILM La 30 de ani de la istoricul eveniment, Liviu Tofan, fost jurnalist la Radio Europa Liberă, reconstituie într-un documentar de televiziune revolta muncitorilor brașoveni din 15 noiembrie 1987, unul din cele mai importante și emoționante gesturi de demnitate colectivă din istoria recentă a României.

13
/11
/17

Liminal, festivalul pionier de artă, știință și tehnologie care a avut loc în București între 31 octombrie și 12 noiembrie, s-a încheiat duminică după-amiază. Instalații precum Mindcraft Battle, adică piramida care levitează cu puterea minții, sau Automated Poetry Machine, generatorul de poezii la intersecția dintre un telefon public și un bancomat, din cadrul festivalului au fost câteva din felurile în care Liminal a evidențiat nevoia de apropiere a publicului de intersecția dintre artă, știință și tehnologie.

13
/11
/17

An de an, Teatrul „Ioan Slavici” aduce în fața spectatorilor săi, cu prilejul Festivalului de Teatru Clasic de la Arad, poveştile clasice ale scenei, în montările unor regizori care au făcut istorie în teatrul românesc și nu numai.

13
/11
/17

Vineri, 17 noiembrie 2017, de la ora 19, Sala Eforie (Jean Georgescu) a Cinematecii Române din Bucureşti (Str. Eforie nr. 2) găzduieşte cea de-a 17-a ediţie a Cineclubului FILM, în cadrul căreia va fi proiectat, de pe peliculă (35mm), un alt titlu notabil al istoriei filmului românesc, FAUST XX (1966), o comedie SF purtând semnătura inconfundabilă a lui Ion Popescu Gopo.

13
/11
/17

Pe scurt, despre câteva filme româneşti din a doua jumătate a anului: „Breaking News”, „Capace”, „Aniversarea”, „Meda sau Partea nu prea fericită a lucrurilor”, „Mariţa”. Şi, bineînţeles, neuitatul, în cel mai rău sens cu putinţă, „Octav”.

13
/11
/17

Sute de persoane au mărșăluit duminică la Hollywood în sprijinul victimelor hărțuirii și agresiunilor sexuale - inspirate de campania #MeToo de pe rețelele de socializare. Marșul a avut loc pe fondul unui val de acuzații privind hărțuirile sexuale și violurile care vizează mai multe persoane publice, după dezvăluirile cu privire la producătorul hollywoodian Harvey Weinstein.

12
/11
/17

Festivalul International EUROPAfest, organizat de jmEvents, sărbătorește, în 2018, 25 de ani printr-o ediție aniversară. Primul eveniment muzical din Romania căruia Casa Regală i-a acordat Înaltul Patronaj încă din anul 2005, va oferi un regal de jazz, blues, pop și muzică clasică cu artiști din întreaga lume.

12
/11
/17

Scriitorul Bogdan Suceavă se va întâlni în perioada 17-23 noiembrie cu cititorii din Bucureşti şi Cluj, cu prilejul apariţiei celui mai nou volum, „Istoria lacunelor. Despre manuscrise pierdute”, publicat recent la Editura Polirom, disponibil şi în format electronic.

11
/11
/17

Spectacolul „Calul alb” de Ioana Păun, cu Ilinca Manolache, se va juca miercuri, 15 noiembrie, de la ora 19.00, la Teatrul „Andrei Mureșanu” din Sfântu Gheorghe, Sala Arta.