Interstellar. Universul din noi
http://www.ziarulmetropolis.ro/interstellar-universul-din-noi/

CRONICĂ DE FILM „Interstellar”, cea mai nouă ispravă a lui Christopher Nolan, considerat simbol al auteurism-ului în cetatea Hollywoodului, este ambiţios la nivel formal, dar cu personaje şi destule situaţii neconvingătoare.

Un articol de Ionuţ Mareş|12 Noiembrie 2014

Când un blockbuster beneficiază de o promovare imensă setată a-l cimenta în mintea publicului mondial drept o capodoperă încă dinainte de a fi lansat, cea mai înţeleaptă primă mişcare este pasul înapoi. Privirea la rece. Detaşarea critică.

În jurul lui Christopher Nolan s-a creat cu timpul un cult ai cărui adepţi îi aşteaptă fiecare film ca pe evenimentul, garantat, al anului. Iar atunci când însuşi Tarantino compară „Interstellar” cu opera lui Tarkovski (!) sau Malick (!), iar P.T. Anderson îl numeşte un film „minunat”, pare că nu mai poate exista altă cale decât adularea necondiţionată.

Pus faţă în faţă cu oricare alt film hollywoodian de mare buget din acest an, „Interstellar” este, cu siguranţă, din altă galaxie (aşa cum s-a întâmplat în 2013 cu „Gravity”). O galaxie superioară, astfel că probabil va ocupa un loc important în clasamentele viitoare.

Însă, ca şi la filmul regizat de Alfonso Cuaron, frapează discrepanţa dintre ambiţiile tehnico-formale şi desfăşurarea lamentabilă a tramei (cu tot cu evoluţia personajelor). Îţi pui la bătaie meşteşugul, dar ţi-e teamă că nu vei atrage suficienţi spectatori cât să mulţumeşti producătorii, şi atunci arunci în joc manipularea emoţională (toţi protagoniştii sunt nişte plângăcioşi) şi simplificarea (dialogurilor, situaţiilor).

Nu vrei să rişti ca oamenii să plece reflectând de la proiecţie, ci în primul rând impresionaţi de grandoarea interplanetară pe care au văzut-o.

Nolan stăpâneşte mijloacele de a construi această măreţie fără trucuri tehnice facile, începând de la evitarea ostentativă a 3D-ului şi inclusiv a digitalului, una din semnăturile sale, şi terminând cu utilizarea unor locaţii reale spectaculoase şi cu remarcabila coloană sonoră din timpul călătoriei prin univers (când sunt alternate lipsa totală a zgomotului şi prezenţa pregnantă a acestuia în mişcările supersonice).

În „Interstellar”, omenirea este decimată şi în pericol de extincţie din cauza imposibilităţii de a mai cultiva cereale şi, prin urmare, de a-şi mai asigura hrana. Singura şansă pare a fi găsirea unei alte planete locuibile, într-o altă galaxie, unde oamenii ar putea-o lua de la capăt.

Înainte de a ne purta în cursa prin univers şi prin alte dimensiuni spaţiale şi temporale alături de echipajul de astronauţi condus de Cooper (un Matthew McConaughey al cărui chip aspru reflectă bine apăsarea misiunii asumate de personajul său), Christopher Nolan şi fratele său co-scenarist Jonathan Nolan creează o lume distopică pe Pământ, prezentată într-o expoziţiune prelungită, până la limita cu monotonia.

Timp de aproape două ore (din cele aproximativ trei), filmul se complace într-o relativă indolenţă – spartă pe alocuri de descoperirea câte unei noi posibile planete -, pentru ca apoi să iasă din amorţeală (fără a abandona şi sentimentalismul).

Nolan nu insistă asupra cauzelor care au dus omenirea în pragul dispariţiei şi, mai important, nu oferă multe indicii despre cum arată într-adevăr societatea (deşi sunt trimiteri spre un posibil regim autocrat). Marca vizuală a piesajului apocaliptic este praful atotprezent, metaforă a sterilităţii naturii şi a iminentei dispariţii a vieţii.

Preocuparea lui Nolan este însă mai degrabă relaţia lui Cooper cu cei doi copii ai săi, aspect de care se va folosi pe întreg parcursul filmului. De aici şi a doua pistă propusă – cucerirea spaţiului cosmic îşi are pandantul în căutările interioare ale omului, când timpul şi spaţiul sunt supuse relativităţii.

Fan al blockbusterelor din perioada lor de început, de până la supremaţia fără rest a puternicelor efecte speciale, Nolan imprimă filmului, cu ajutorul directorului de imagine Hoyte Van Hoytema, un pregnant aspect retro (cu trimiteri evidente la Kubrik şi clasica sa „Odisee”), menit a-l sustrage timpului său.

Distribuit în România de Freeman Entertainment, „Interstellar”/„Interstellar: Călătorind prin univers” a intrat pe marile ecrane la 7 noiembrie

Interstellar (Interstellar: Călătorind prin univers, SUA, 2014)

Regia: Christopher Nolan

Cu: Wes Bentley, Matthew McConaughey, Jessica Chastain, Anne Hathaway

Rating: ●●●●○

Foto din Interstellar – capturi film

25
/02
/17

În perioada 14-17 septembrie 2017, va avea loc a doua ediție a DokStation Music Documentary Film Festival, singurul festival de documentare muzicale din București. Proiecțiile, concertele, evenimentele și atelierele pentru copii și tineri se vor desfășura în mai multe cartiere ale capitalei.

24
/02
/17

CRONICĂ DE FILM Danny Boyle ţinteşte resursele de nostalgie după tinereţe ale spectatorilor, cu „T2 Trainspotting”, reîntâlnirea a patru personaje celebre după 20 de ani. În schimb, „Copacul cu poveşti”, de spaniolul J.A. Bayona, este o melodramă care evadează din când în când în fantastic, însă fără o mare îndrăzneală.

23
/02
/17

„Bacalaureat” (regia Cristian Mungiu)”, „Câini” (regia Bogdan Mirică), „Două lozuri” (regia Paul Negoescu), „Inimi cicatrizate” (regia Radu Jude) și „Sieranevada” (regia Cristi Puiu) intră oficial în cursa pentru trofeul Gopo 2017 la categoria „Cel mai bun film”.

22
/02
/17

Cele mai bune filme de peste an vin în 2017 la Festivalul Internațional de Film Transilvania, a cărui ediție cu numărul 16 va avea loc între 2 și 11 iunie. Premiate în marile festivaluri sau incluse în topurile de sfârșit de an ale criticilor, primele titluri anunțate din programul festivalului prefigurează o selecție eclectică, din care nu vor lipsi filme ce abordează teme fierbinți ale momentului - politică, religie, societate - , dar și filme de gen cu cârlig la marele public.

20
/02
/17

Asociația pentru film documentar românesc Docuart organizează în perioada martie - iunie 2017 cea de-a 4-a ediție a Caravanei Docuart, în cadrul căreia sunt anunțate proiecții la Brașov, Cluj-Napoca, Timișoara, Satu Mare, Gherla, Târgu Jiu, Arad și Vălenii de Munte.

20
/02
/17

Ca o invitație la reflecție și empatie, BIEFF supune dezbaterii ideile preconcepute legate de corpul uman – de prezentarea, reprezentarea și auto-reprezentarea lui – atrăgând atenția asupra complexelor implicații socio-politice ale identității. Popularele programe tematice dedicate corpului și performance-ului revin și anul acesta la BIEFF între 28 martie și 2 aprilie.

20
/02
/17

„Întotdeauna mi-am dorit să fiu o persoană mai bună ziua următoare decât am fost cu o zi în urmă.” – Sidney Poitier . Actorul din „Guess Who's Coming to Dinner” / Ghici cine vine la cină (1967) este primul artist de culoare distins cu un premiu Oscar. S-a născut la 20 februarie 1927, în timpul unei călătorii pe mare, pe care o făceau părinții săi dinspre insula natală, Cat Island, Bahamas către Miami, Florida, unde mergeau să vândă produsele de la fermă.

19
/02
/17

Singurul film românesc aflat anul acesta în competiţia oficială a celei de-a 67-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin, lungmetrajul ,,Ana, mon amour”, regizat de Călin Peter Netzer, a primit sâmbătă seara premiul ,,Ursul de Argint” pentru ,,Contribuţie Artistică Deosebită în Cinematografie”, distincţie acordată Danei Bunescu pentru montajul filmului.

17
/02
/17

CRONICĂ DE FILM Inspirat dintr-un roman de autoficţiune al lui Cezar Paul-Bădescu, „Ana, mon amour”, noul film al lui Călin Peter Netzer, prezentat în Competiţia Festivalului de la Berlin, încearcă să reia reţeta stilistică de mare succes din „Poziţia copilului”, însă rezultatul este modest.

17
/02
/17

În această seară, echipa filmului ,,Ana, mon amour”, în frunte cu regizorul Călin Peter Netzer, actorii Diana Cavallioti şi Mircea Postelnicu, producătoarea Oana Iancu şi directorul de imagine Andrei Butică, a păşit pe covorul roşu al Festivalului Internaţional de Film de la Berlin. Filmul, care a rulat în premieră mondială la Berlinale Palast, de la ora 19.00, va putea fi vizionat pe marile ecrane din România cu începere din 3 martie.

17
/02
/17

DaKINO 26 demarează miercuri, 1 martie 2017, la Cinema PRO, cu proiecția în premieră în România a filmului Manchester by The Sea (6 nominalizări la Premiile Oscar 2017), cu Casey Affleck și Michelle Williams în rolurile principale. Festivalul Internațional de Film DaKINO, ediția a 26-a, va avea loc în perioada 1-5 martie 2017 la Cinema Pro, Studioul Horia Bernea — Cinema Muzeul Țăranului și ARCUB.

17
/02
/17

Regizorul finlandez Aki Kaurismaki a anunțat joi, în cadrul Festivalului de Film de la Berlin, că a decis să renunțe la activitatea cinematografică. Apreciatul cineast are șanse mari să obțină Ursul de Aur cu pelicula sa din competiție, pelicula ''The Other Side of Hope''. ''Sunt obosit. Vreau să încep să îmi trăiesc viața mea, în sfârșit'', a explicat regizorul de 59 de ani.

16
/02
/17

Disponibil acum pe platforma gratuită Cinepub, "Fraţii Dabija", în regia lui Cătălin Drăghici, este un documentar experiment de o oră prezentat prima dată în 2015 în câteva festivaluri (Montreal, Astra Sibiu).

13
/02
/17

"La La Land" a ieșit triumfător duminică seara la cea de a 70-a ediție a premiilor Academiei britanice de film, primind nu mai puțin de cinci trofee din cele 11 la care a fost nominalizat. Musicalul american a primit premiile BAFTA pentru cel mai bun film, cea mai bună regie, cea mai bună actriță în rol principal, cea mai bună coloană sonoră și cea mai bună imagine.

13
/02
/17

Majoritatea românilor (regizori, producători, actori, selecționeri de festival) veniți la Festivalul de Film de la Berlin au participat, duminică seara, la un protest pe covorul roșu, obținut prin amabilitatea organizatorilor festivalului, care le-a acordat un minut înaintea ultimei proiecții din palatul festivalului. Protestul a fost transmis live pe site-ul oficial al festivalului (berlinale.de).

11
/02
/17

Zeci de persoane, prieteni, admiratori, colegi, studenți și oameni simpli i-au adus un ultim omagiu regizorului Radu Gabrea, sâmbătă, la Teatrul Nottara. Sicriul cu trupul neînsuflețit al artistului a părăsit Teatrul Nottara la ora 16,30, în aplauzele celor care au dorit să-și ia adio de la cel pe care l-au iubit și admirat. Radu Gabrea a murit joi la vârsta de 79 de ani.

Page 1 of 16512345...102030...Last »