Interstellar. Universul din noi
http://www.ziarulmetropolis.ro/interstellar-universul-din-noi/

CRONICĂ DE FILM „Interstellar”, cea mai nouă ispravă a lui Christopher Nolan, considerat simbol al auteurism-ului în cetatea Hollywoodului, este ambiţios la nivel formal, dar cu personaje şi destule situaţii neconvingătoare.

Un articol de Ionuţ Mareş|12 Noiembrie 2014

Când un blockbuster beneficiază de o promovare imensă setată a-l cimenta în mintea publicului mondial drept o capodoperă încă dinainte de a fi lansat, cea mai înţeleaptă primă mişcare este pasul înapoi. Privirea la rece. Detaşarea critică.

În jurul lui Christopher Nolan s-a creat cu timpul un cult ai cărui adepţi îi aşteaptă fiecare film ca pe evenimentul, garantat, al anului. Iar atunci când însuşi Tarantino compară „Interstellar” cu opera lui Tarkovski (!) sau Malick (!), iar P.T. Anderson îl numeşte un film „minunat”, pare că nu mai poate exista altă cale decât adularea necondiţionată.

Pus faţă în faţă cu oricare alt film hollywoodian de mare buget din acest an, „Interstellar” este, cu siguranţă, din altă galaxie (aşa cum s-a întâmplat în 2013 cu „Gravity”). O galaxie superioară, astfel că probabil va ocupa un loc important în clasamentele viitoare.

Însă, ca şi la filmul regizat de Alfonso Cuaron, frapează discrepanţa dintre ambiţiile tehnico-formale şi desfăşurarea lamentabilă a tramei (cu tot cu evoluţia personajelor). Îţi pui la bătaie meşteşugul, dar ţi-e teamă că nu vei atrage suficienţi spectatori cât să mulţumeşti producătorii, şi atunci arunci în joc manipularea emoţională (toţi protagoniştii sunt nişte plângăcioşi) şi simplificarea (dialogurilor, situaţiilor).

Nu vrei să rişti ca oamenii să plece reflectând de la proiecţie, ci în primul rând impresionaţi de grandoarea interplanetară pe care au văzut-o.

Nolan stăpâneşte mijloacele de a construi această măreţie fără trucuri tehnice facile, începând de la evitarea ostentativă a 3D-ului şi inclusiv a digitalului, una din semnăturile sale, şi terminând cu utilizarea unor locaţii reale spectaculoase şi cu remarcabila coloană sonoră din timpul călătoriei prin univers (când sunt alternate lipsa totală a zgomotului şi prezenţa pregnantă a acestuia în mişcările supersonice).

În „Interstellar”, omenirea este decimată şi în pericol de extincţie din cauza imposibilităţii de a mai cultiva cereale şi, prin urmare, de a-şi mai asigura hrana. Singura şansă pare a fi găsirea unei alte planete locuibile, într-o altă galaxie, unde oamenii ar putea-o lua de la capăt.

Înainte de a ne purta în cursa prin univers şi prin alte dimensiuni spaţiale şi temporale alături de echipajul de astronauţi condus de Cooper (un Matthew McConaughey al cărui chip aspru reflectă bine apăsarea misiunii asumate de personajul său), Christopher Nolan şi fratele său co-scenarist Jonathan Nolan creează o lume distopică pe Pământ, prezentată într-o expoziţiune prelungită, până la limita cu monotonia.

Timp de aproape două ore (din cele aproximativ trei), filmul se complace într-o relativă indolenţă – spartă pe alocuri de descoperirea câte unei noi posibile planete -, pentru ca apoi să iasă din amorţeală (fără a abandona şi sentimentalismul).

Nolan nu insistă asupra cauzelor care au dus omenirea în pragul dispariţiei şi, mai important, nu oferă multe indicii despre cum arată într-adevăr societatea (deşi sunt trimiteri spre un posibil regim autocrat). Marca vizuală a piesajului apocaliptic este praful atotprezent, metaforă a sterilităţii naturii şi a iminentei dispariţii a vieţii.

Preocuparea lui Nolan este însă mai degrabă relaţia lui Cooper cu cei doi copii ai săi, aspect de care se va folosi pe întreg parcursul filmului. De aici şi a doua pistă propusă – cucerirea spaţiului cosmic îşi are pandantul în căutările interioare ale omului, când timpul şi spaţiul sunt supuse relativităţii.

Fan al blockbusterelor din perioada lor de început, de până la supremaţia fără rest a puternicelor efecte speciale, Nolan imprimă filmului, cu ajutorul directorului de imagine Hoyte Van Hoytema, un pregnant aspect retro (cu trimiteri evidente la Kubrik şi clasica sa „Odisee”), menit a-l sustrage timpului său.

Distribuit în România de Freeman Entertainment, „Interstellar”/„Interstellar: Călătorind prin univers” a intrat pe marile ecrane la 7 noiembrie

Interstellar (Interstellar: Călătorind prin univers, SUA, 2014)

Regia: Christopher Nolan

Cu: Wes Bentley, Matthew McConaughey, Jessica Chastain, Anne Hathaway

Rating: ●●●●○

Foto din Interstellar – capturi film

18
/08
/17

"Fereşte-te de succes; are o parte întunecată." - Robert Redford. Astăzi este ziua lui! A împlinit 81 de ani, iar bogata sa carieră sa se întinde pe mai bine de jumătate de secol, timp în care a fost distins cu două nominalizări la Oscar şi două trofee câştigate – unul pentru regie şi unul onorific, obţinut în 2002, pentru întreaga contribuţie adusă cinematografiei.

16
/08
/17

Actrița Cristina Flutur joacă personajul Alice în lungmetrajul „Grain”, o coproducție Turcia-Germania-Franța-Suedia, selectat în competiția oficială la Festivalul de Film de la Sarajevo, cel mai important eveniment de gen din Europa de Sud-Est. Filmul „Grain” este regizat de regizorul turc Semih Kaplanoglu, câștigătorul Ursului de Aur la a 60-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Berlin.

14
/08
/17

Mrs. Fang, un film documentar al regizorului chinez Wang Bing despre ultimele zile ale unei femei care suferă de Alzheimer, a câștigat Leopardul de Aur, la Festivalul Internațional de Film de la Locarno 2017. Franțuzoaica Isabelle Huppert a fost recompensată cu premiul pentru cea mai bună actriță, pentru rolul său din filmul Madame Hyde.

14
/08
/17

Jane Fonda şi Robert Redford se reîntâlnesc pe marele ecran într-o poveste de iubire, „Our Souls at Night”, la jumătate de secol distanţă de la apariţia lor în „Desculţ în parc”. Premiera filmului va avea loc la 1 septembrie, la Festivalul de la Veneția, acolo unde cei doi protagoniști vor fi premiaţi cu Leul de Aur pentru întreaga carieră. Robert Redford împlinește 81 de ani pe 18 august), în timp ce Jane Fonda va bifa “borna” 80 în decembrie.

13
/08
/17

Corespondenţă de la Sarajevo de Ionuţ Mareş: Primul titlu din competiţia de lungmetraje de ficţiune a Festivalului de la Sarajevo a fost "Grain", noul film al cunoscutului regizor turc Semih Kaplanoğlu. Mult mai ofertant este însă "Western", un excelent film al regizoarei germane Valeska Grisebach.

11
/08
/17

Ediția cu numărul șase a Festivalului de Film Horror și Fantastic Lună Plină a început joi, 10 august. Filmul de deschidere, norvegianul Casa, o poveste cu război și exorcizări, a rulat la grădina Melies. „Este cel mai puțin formal festival pe care îl organizăm și asta ne place cel mai tare. În fiecare an pare că o luăm de la capăt cu organizarea lui, iar această improvizație ne bucură: Lună Plină este cel mai liber festival posibil”, a spus directorul festivalului, Oana Giurgiu.

09
/08
/17

În acest final de săptămână, nimeni nu mai doarme în Biertan. De joi până duminică, între 10 și 13 august, cât ține ediția cu numărul șase a Festivalului de Film Horror & Fantastic Lună Plină, somnul este o activitate tangențială și pur facultativă.

09
/08
/17

Michel Franco a fost recompensat, luni, 7 august, cu Trofeul ANONIMUL pentru contribuția sa la frumusețea cinematografiei universale. ANONIMUL 14 se desfășoară în perioada 7—13 august la Sfântu Gheorghe, în Delta Dunării.

Page 1 of 18012345...102030...Last »